Hrana ta zilnica!

22 NOIEMBRIE

1 loan 2.12-19

Pavel îi priveşte pe creştini ca formând Adunarea lui Dumnezeu. Pentru Petru, ei constituie poporul Său ceresc şi turma Lui. Pentru loan, ei sunt membri ai familiei Sale, uniţi prin aceeaşi viaţă primită de la Tatăl. In general, într-o familie, fraţii şi surorile au vârste şi stadii de dezvoltare diferite, chiar dacă relaţia şi partea de moştenire a ultimului născut sunt aceleaşi ca şi ale fiului de douăzeci de ani. Aşa este şi în familia lui Dumnezeu. In ea se intră prin naşterea din nou (loan 3.3), după care urmează, în mod normal, o creştere spirituală. Copilaşul, care ştia numai să-şi recunoască Tatăl (comp. cu Galateni 4.6; Romani 8.15-17), trece la stadiul tinereii şi al luptelor.

 Aceste lupte au ca miză inima lui: va fi ea pentru Tatăl, sau pentru lume? Pofta cărnii, cea a ochilor şi lăudăroşia vieţii sunt cele trei chei pe care le foloseşte cel rău pentru a introduce lumea în orice inimă în care găseşte loc.

In final, tânărul devine, sau trebuie să devină, un tată, având o experienţă personală cu Hristos.

Şi tocmai copilaşilor, apostolul le scrie cel mai mult, pentru că, prin lipsa lor de experienţă, sunt cei mai expuşi la „orice vânt de învăţătură". 

Să fim atenţi să nu rămânem copilaşi tot restul vieţii (Efeseni 4.14).

Hrana zilnica!

Cred ca am incurcat zilele...

Nici o clipa n-am realizat ca ieri am omis sa postez hrana cu care ne-am obisnuit de 5 ani de zile.

Mai sunt doar cateva zile pana vom incheia acest studiu, de-aceea nu vreau sa ramana nici un capitol  fara a incerca sa intelegem ceea ce vrea Dumnezeu sa ne invete prin Cuvantul Sau.

Astazi voi posta si pe cea de ieri si pe cea de azi. Drept este ca mi-ar fi placut sa ma sesizeze cineva....ca am imbatranit 😉

21 NOIEMBRIE

1 loan 2.1-11

Cu privire la tema păcatului, aceste versete reunesc mai multe adevăruri deosebit de importante:

1. Pe parcursul întregii vieţi, noi avem păcatul în noi (cap. 1.8), care este carnea sau firea veche.

2. Până la întoarcerea noastră la Dumnezeu, el a produs singurele roade pe care le-am fi putut aştepta: am păcătuit (cap. 1.10).

3. Sângele lui Hristos ne curăţă de toate aceste fapte comise (cap. 1.7).

4. Putem să nu mai păcătuim prin puterea vieţii ce ne-a fost dată (cap. 2.1).

5. Dacă totuşi se întâmplă să păcătuim - şi experienţa noastră de zi cu zi confirmă aceasta cu prisosinţă - Domnul Isus intervine şi atunci, nu ca un Mântuitor al cărui sânge a fost vărsat, ci ca un Apărător la Tatăl, pentru a restabili comuniunea.

Ascultarea (v. 3-6) şi dragostea de fraţi (v. 7-11) sunt două dovezi că viaţa este în noi.

De altfel, cea de-a doua rezultă din prima (loan 13.34). Totuşi, dacă noi îl iubim pe Domnul, niciodată nu vom considera dureroase poruncile Lui (cap. 5.3). In versetul 6 însă, Dumnezeu ne dă o măsură şi mai mare: a umbla cum a umblat El este mai mult decât a asculta de poruncile Lui. Găsim în Evanghelia lui loan ce este adevărat în Hristos, iar în epistola lui, ce este adevărat în noi (v. 8). Aceeaşi viaţă trebuie să se arate în acelaşi fel (cap. 4.17b).

Azi declar ca pot totul!

De foarte multe ori ne cautam o scuza pentru nerealizarile sau neimplinirile noastre.

Daca as fi fost...daca as fi avut...daca as fi putut....atunci as fi realizat cutare lucru, as fi facut...as fi...

De ce sa spunem "NU POT" cand Scriptura ne spune altceva?

POT TOTUL IN HRISTOS CARE MA INTARESTE!!! 

Filipeni 4:13 

Rosteste si tu acest Cuvant si vei vedea ca in Hristos poti totul, sa iubesti, sa ierti, sa accepti, poti sa faci tot ceea ce n-ai putut.

Singur nu vei putea nimic, insa cu Hristos poti totul!

"L-am primit pe Yeshua printr-o familie de romani din SUA"

Ieri am postat una din marturiile acestui frate. Cred ca prin marturia lui am fost motivati si noi sa credem din toata inima promisiunile lui Dumnezeu si totodata cred ca fiecare ne dorim asemenea experiente cu Dumnezeu.

Avem un Dumnezeu mare...dar din pacate uneori Îi limitam puterea...

Doamne iarta-ne!

In marturia urmatoare. Steve povesteste cum l-a cunoscut el pe Dumnezeu,

O săptămână binecuvântată!

Peste tot in mass-media, pe rețele de socializare, în cărți, etc, găsești rețete ptr trup. Cum sa ai silueta de invidiat, cum sa te vindeci de o boală, cum sa arați mai tânăr cu 10 ani, cum sa-ti dispară coșurile de pe față și multe alte... "sfaturi".
Dar am o întrebare:
Pentru sufletul bolnav, n-are nimeni o rețetă? Nimănui nu-i pasă de sufletul nostru?
Am o veste pentru tine în acesta dimineața:
- În ziua când Te-am chemat, m-ai ascultat, m-ai îmbărbătat şi mi-ai întărit sufletul. Psalmi, 138:3
-Cântaţi Domnului, lăudaţi pe Domnul! Căci El izbăveşte sufletul celui nenorocit din mâna celor răi. – Ieremia, 20:13
-Doamne, Tu ai apărat pricina sufletului meu, mi-ai răscumpărat viaţa! Plângeri, 3:58

Singurul Căruia îi pasă de sufletul nostru, este Isus Hristos!!!
O săptămână binecuvântată!

"Am vazut pe Cer numarul 1203"

O marturie extraordinara!

Hrana ta zilnica!

20 NOIEMBRIE

1 loan 1.1-10

„Şi mărturisiţi şi voi - le spusese Domnul celor doisprezece - pentru cade la început sunteţi cu Mine" (loan 15.27). Aceasta face aici apostolul loan, subiectul lui fiind viaţa veşnică, mai întâi „auzită", apoi „văzută" şi „pipăită" în Fiul, acum transmisă celor care, prin credinţă, au primit dreptul de a fi copii ai lui Dumnezeu (loan 1.12). Trebuie să facem distincţie între relaţia propriu-zisă cu bucuria şi relaţia numită comuniune. Prima este partea tuturor copiilor Tatălui. Cea de-a doua, numai partea acelora care umblă în lumina (v. 7). De la versetul 6 până la capitolul 2.2 ni se explică în ce fel poate fi întreţinută comuniunea şi cum poate fi restabilită dacă a fost întreruptă. Din partea lui Dumnezeu, o provizie inepuizabilă răspunde la toate nelegiuirile: sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui. Nu există păcat atât de mare, încât acest sânge scump să nu-1 poată şterge. El curăţă orice păcat (v. 7b), orice

nelegiuire (v. 9). Din partea noastră, un singur lucru ni se cere: mărturisirea completa a fiecărei greşeli pentru a obţine o iertare deplină (v. 9; Psalmul 32.5). Datoria mea cea mare a fost plătită de Altul şi Dumnezeu nu ar fi drept faţă de înlocuitorul meu dacă ar cere să I se plătească din nou.

Hrana ta zilnica!

19 NOIEMBRIE

2 Petru 3.11-18

Aceste ultime îndemnuri nu se întemeiază, ca cele anterioare, pe „promisiunile Lui nespus de mari şi de scumpe" (cap. 1.4), ci pe nesiguranţa a tot ce umple scena prezentă. Să facem din când în când un inventar mental al bunurilor pământeşti la care noi ţinem mai mult, scriind dedesubt: „toate acestea deci urmând să fie descompuse..." (v. 11). Astfel vom fi puşi în gardă de a nu ne lega inima de ele. Cum ar trebui să ne stimuleze faptul că noi cunoaştem aceste lucruri mai dinainte, la o purtare sfântă (încă un cuvânt caracteristic lui Petru: vezi prima epistolă 1.15,17,18; 2.12; 3.1,2,16) şi la evlavie! Nimic nu ne împinge mai mult la despărţirea de lume şi de rău decât gândul la întoarcerea iminentă a Domnului.

Nimic mai mult nu incită atâta la evanghelizare, cât aceasta, că venirea Lui va marca sfârşitul răbdării pentru mântuire (v. 15). Să ne cercetăm, astfel ca venirea lui Hristos (v. 14; Filipeni 1.10) să ne găsească înaintaţi în har şi în cunoştinţa Lui (v. 18), aşa cum doreşte El. Apostolul şi-a încheiat lucrarea; este gata acum să-şi „dezbrace cortul". El ne dă întâlnire în ziua veşniciei, pe care credinţa noastră o anticipează şi o salută, glorificându-L chiar de acum pe Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Hristos.