Gina a sfarsit alergarea!

Priveam la priveghiul sorei Gina Buliga...transmis live. As fi dorit sa fiu si eu alaturi cu cei ce plang, dar o raceala ma curteaza de cateva zile si se pare ca azi s-a lipit de mine.

O despartire dureroasa pentru cei ramasi, dar nu lipsita de o nadejde...nadejdea revederii.

Gina a fost un model pentru orice ”femeia crestina”.

Dupa ani de zile in care Gina a suferit in trup de o boala necrutatoare, aseara a sfarsit alergarea la varsta de 44 de ani. Gina era sotia pastorului Petrica Bulica.

Timpul petrecut printre oameni a fost folosit cu maxima eficienta de Gina si asta pana in ultima clipa.

Ferice de mortii care mor in Domnul!

Daca nimic nu este sigur pe acest pamant...moartea este singurul lucru de care vom avea parte fiecare cu certitudine, de-aceea bine este sa ne punem viata in randuiala, sa traim in asa fel ca si dupa ce sfarsim alergarea...marturia noastra sa fie vie.

Pentru cei care doriti sa urmariti reluarea acestei seri de priveghi, puteti accesa acest link http://www.betel.ro/live/, dar si serviciul de maine al inmormantarii va fi transmis tot la acest link incepand cu ora 12

 Grăbeşte timpul ca un nor
De nimeni nu-i oprit
Şi anii tăi se duc în zbor
Se duc în infinit.

 /: Curând va trece viaţa ta
Şi ziua ta s-a scurs,
O, vino azi în prima zi 
La crucea lui Isus. :/ 

 Pe-acest pământ eşti călător
Nimic nu e al tău
De aceea-ţi spun, fii treaz mereu
Fii treaz şi vegheator!

Te-ntreb dar suflete iubit,
Suflet ce rătăceşti
Pe tine cum te va găsi
Mirele nost’ ceresc?

Hrana ta zilnica!

19 OCTOMBRIE

Evrei 10.19-31

Lucrarea de har este încheiată. Cel care a împlinit-o este înălţat mai presus de ceruri (cap. 7.26). Şi noi suntem invitaţi să intrăm acolo, mergând pe urmele Lui, pe calea cea nouă şi vie, deschisă de atunci pentru adoratori. Sângele lui Isus, perdeaua ruptă, intervenţia unui mare preot în favoarea noastră dau siguranţă deplină credinţei noastre. Să ne apropiem, fraţilor, „cu deplină libertate" (v. 19,22). Nimic să nu ne împiedice să intrăm în locurile sfinte,... nici să ne alăturăm regulat strângerilor copiilor lui Dumnezeu (v. 25). Nu pentru a trăi singuri şi egoişti ne-am întors la Dumnezeu. Să ne încurajăm unii pe alţii la dragoste şi la dăruire. Sfârşitul paragrafului este deosebit de solemn. Păcătuind în mod voit iudeii care-şi ziceau creştini reveneau la lege şi astfel călcau în picioare pe Fiul Sfânt al lui Dumnezeu, pângărind sângele Lui scump şi batjocorind harul. Dar aceasta se poate aplica şi copiilor cu părinţi creştini, care, respingând învăţătura primită în tinereţe, aleg în mod voit calea lumii.

Tineri prieteni care aveţi privilegii aşa de mari, calea către cer nu vă va fi mereu deschisă.

Apropiaţi-vă acum (loan 6.37).

Domnul Isus Hristos ReVine !

Sa aveti o zi minunata si...sa ne facem timp!

 

sursa: http://poatemisepare.ro/culori-de-toamna-in-timisoara/

 Am un timp mai lejer la birou si mi-am aruncat privirea pe calendar. E aproape de final...si OCTOMBRIE.

Ne apropiem de finalul anului si realizez cu tristete ca din tot ce mi-am propus la inceputul anului 2016...n-am reusit sa realizez, decat o mica parte. 

De ce...?

N-am sa caut un motiv, cu siguranta ...l-as gasi, dar nu stiu daca este real sau imi caut mie insami doar o scuza. Indiferent de motiv...trist este ca nu mi-am facut timp intotdeauna pentru lucrurile cele mai importante. Mi-am facut timp pentru lucruri trecatoare, pentru lucruri importante, dar nu suficient pentru cele mai importante.

Vremurile in care traim  ne fac sa traim viata de parca am setat-o pe pilot automat. N-avem timp sa stam macar 15 min pe zi, noi...si gandurile noastre, sa ne analizam viata, deciziile, sa vedem daca drumul pe care ne gasim este cel mai bun...

N-avem timp sa ne oprim in dreptul unui suflet amarat, care poate are nevoie de o vorba de incurajare, de o imbratisare sau orice alt gest fie el cat de mic.

Nu ne-am facut timp sa fim sinceri cu noi insine...

Bine ar fi daca ne-am face timp...!!!

Solomon spunea:

"Invata-ne sa ne numaram bine zilele ca sa capatam o inima inteleapta!"

suntem calatori pe acest pamant

Hrana ta zilnica!

18 OCTOMBRIE

Evrei 10.1-18

Necesitatea de a repeta mereu jertfele vechiului legământ arăta că ele erau ineficiente. La drept vorbind, ele constituiau numai un act de comemorare a păcatului (v. 3). Dreptatea lui Dumnezeu nu era satisfăcută şi cu atât mai mult El nu-Şi putea găsi plăcerea acolo.

Atunci S-a prezentat Cineva care a preluat cauza noastră. Numai Isus era Obiectul în care Tatăl îşi putea găsi toată plăcerea şi numai El putea fi jertfa plăcută şi sfântă, adusă o dată pentru totdeauna. În vreme ce preoţii de pe pământ erau mereu în picioare, pentru că ei nuşi terminau niciodată slujba, Hristos S-a aşezat, dovadă a faptului că lucrarea s-a încheiat Şi Cel care „S-a aşezat pentru totdeauna" ne-a „făcut desăvârşiţi pentru totdeauna" (v. 12,14).

Da, perfecţi, aşa ne vede Dumnezeu, păcatele noastre fiind spălate. Şi aceasta nu în viitor, ci este un fapt împlinit şi definitiv. Dar să nu uităm că lucrarea făcută pentru noi este însoţită şi de o lucrare actuală în noi. Domnul doreşte să pună dragostea şi poruncile Lui în inima fiecăruia dintre noi (comp. v. 16 şi cap. 8.10). Dacă I-a spus Tatălui, când a venit în lume:

„Este desfătarea Mea, Dumnezeul Meu, să fac plăcerea Ta, şi legea Ta este în lăuntrul inimii Mele" (v. 7,9; Psalmul 40.6-8), cum să nu dorească El ca toţi ai Lui să-I semene?

Hrana ta zilnica!

17 OCTOMBRIE

Evrei 9.16-28

„Fără vărsare de sânge nu este iertare" (v. 22; citiţi şi Levitic 17.11). Ceea ce proclamă fiecare jertfă a vechiului legământ şi ceea ce Abel înţelesese prin credinţă (cap. 11.4) este confirmat aici în modul cel mai categoric. Pentru că „plata păcatului este moartea" (Romani 6.23) şi sângele Vărsat pe pământ este dovada că această plată a fost achitată (Deuteronom 12.23,24)! Sângele lui Hristos a fost vărsat „pentru mulţi, spre iertarea păcatelor" (Matei 26.28). Cine sunt aceşti mulţi? Toţi cei care cred! Sângele scump al lui Isus, necontenit sub privirea lui Dumnezeu, îi pune la adăpost de mânia Lui. Pentru că „oamenilor le este rânduit să moară o singură dată...". Nu li se va mai da o a doua existenţă.

Cu aceasta nu se termină însă totul, şi moartea este ceva neînsemnat pe lângă ceea ce urmează. Ce urmează după moarte? Un cuvânt groaznic este suficient să ne dezvăluie: ... „după aceea judecata" 

(2 Timotei 4.1; Apocalipsa 20.12). Omul fără Dumnezeu are înaintea lui aceste două realităţi cumplite: moartea şi judecata. Răscumpăratul însă are două certitudini fericite: iertarea tuturor păcatelor lui şi venirea Domnului pentru eliberarea sa finală (v. 28). 

Să dea Dumnezeu ca fiecare dintre cititorii noştri să facă parte dintre „cei care-L aşteaptă"!

Pana cand vrei sa ramai un om infrant?

Hrana ta zilnica!

16 OCTOMBRIE

Evrei 9.1-15

Capitolele 35-40 din Exod relatează cum a fost construit cortul. Leviticul dă instrucţiuni cu privire la jertfe (cap. 1-7), apoi cu privire la preoţi (cap. 8-10). Toate aceste rânduieli pentru o închinare pământească îşi demonstraseră însă în mod tragic neputinţa.

Cortul era despărţit de o perdea de netrecut. Preotul, fiind păcătos, era obligat să aducă jertfe pentru el însuşi (v. 7; cap. 5.3), jertfirea berbecilor şi a viţeilor „neputând să desăvârşească, în ceea ce priveşte conştiinţa, pe cel care slujeşte" (v. 9). Atunci Dumnezeu ne vorbeşte de un cort ceresc „mai mare şi mai desăvârşit,... adică nu din această creaţie" (v. 11; cap. 8.2).

Dar la ce ar fi fost bun acest cort fără un preot capabil să slujească în el? Şi la ce ne-ar folosi un preot (cap. 5-8), dacă jertfa n-ar fi de asemeni excepţională? (cap. 9 şi 10). Pentru siguranţa noastră deplină, Isus este în acelaşi timp şi una şi alta. Ca Jertfa, El ne dă pacea conştiinţei; ca Preot, ne asigură pacea inimii şi ne păstrează în comuniune cu Dumnezeu.

Sub vechiul legământ, totul era nesigur şi condiţionat. Acum însă, totul este veşnic: răscumpărarea (v. 12 b; 5.9) şi, tot astfel, moştenirea (v. 15b). Nimic nu va putea să ni le răpească, nici să ni le pună în discuţie