Versetul zilei

20 noiembrie 2015

Hrana ta zilnica!

20 NOIEMBRIE
1 Corinteni 1.8-31

Pentru noi, „care suntem mântuiţi", „cuvântul crucii (v. 18) este puterea lui Dumnezeu. Pentru cei care nu au însă viaţa divină, ea nu este decât nebunie. Tot ceea ce semnifică crucea: moartea unuia drept impusă de dreptatea lui Dumnezeu, iertarea gratuită pentru păcătoşi, punerea deoparte a omului natural, sunt tot atâtea adevăruri care se ciocnesc de raţiunea omenească. Dacă, dimpotrivă, se prezintă minuni şi lucrări spectaculoase, un ideal nobil însoţit de o morală care cere eforturi... la momentul potrivit, acest gen de religie nu şochează pe nimeni. Dar iată că pe toţi înţelepţii, cărturarii, certăreţii, pe scurt spiritele puternice ale acestui secol... şi ale tuturor secolelor, versetul 18 îi aşază într-o comună şi înspăimântătoare încadrare: „cei care pier”.
Şi, într-adevăr, printre răscumpăraţii Domnului „nu sunt mulţi înţelepţi, nu mulţi puternici, nu mulţi de neam ales..." (v. 26). Pentru că acestora le-ar fi foarte greu să devină „ca nişte copilaşi" (Matei 18.3; 11.25)! Pentru a fi glorificat, Dumnezeu alege ce este slab, josnic, dispreţuit, şi aşa sunt estimaţi creştinii de către cei din lume. Ce contează însă valoarea lor prin ei înşişi, câtă vreme ei sunt în Hristos şi El este pentru ei: putere,... înţelepciune,... şi dreptate şi sfinţenie şi răscumpărare (v. 24,30)!

19 noiembrie 2015

Marturia Danei Roba!

Am dat din intamplare peste aceasta marturie. Inainte de a porni acest video, trebuie sa stiti ca in acest video sunt imagini asa cum spunea si Dana, imagini in care diavolul isi batea joc de ea, asa cum si-a batut joc de multi dintre noi, singura diferenta este ca unii dintre noi nu am fost cunoscuti in mass media asa cum a fost ea. Fiecare am avut in viata noastra pacate cu care ne-am fi rusinat, insa cui i se iarta mult, iubeste mult.
Dana a avut o viata tumultoasa si pentru orice crestin acest mod de viata este dezgustator, insa traind in lume acest mod de viata a fost unul normal.

Dana este o marturie vie in ceea ce priveste schimbarea pe care a facut-o Dumnezeu in viata ei.
 Cat priveste micile ”ajustari” pe care le mai are de facut...haideti sa nu o judecam, ci mai bine sa ne rugam.
 La vremea potrivita Dumnezeu ii va arata voia Lui si in privinta aceasta, (”machiajul”, lucru  in care multi se poticnesc si lungimea fustei). Eu nu ma machiez, dar nici nu o judec! Las judecata in mana Celui care este drept sa ne judece. Cat despre exterior...degeaba ai rochie lunga, fata nemachiata daca inima nu este curata si sincera. Cred ca Dumnezeu care a inceput in ea lucrarea o va duce la capat, la desavarsire, pentru ca acesta este Dumnezeul in care ne incredem!

Hrana ta zilnica!

19 NOIEMBRIE
1 Corinteni 1.1-8

O adunare numeroasă fusese formată la Corint prin slujba lui Pavel (Fapte 18.10); şi apostolul, tot atât de fidel ca păstor pe cât de zelos ca evanghelist, continuă să vegheze asupra ei cu o grijă plină de afecţiune (comp. cu 2 Corinteni 11.28). Le scrie din Efes această primă scrisoare, adresată în acelaşi timp către „toţi cei care, în orice loc, cheamă Numele Domnului nostru Isus Hristos" (v. 2). Dacă facem parte dintre aceştia, ea este deci şi pentru noi.
Pavel a primit de la Corint veşti neplăcute. În această adunare se iviseră diverse dezordini. Înainte însă de a aborda aceste subiecte dureroase, le aduce aminte acestor credincioşi de bogăţiile lor spirituale, atribuindu-le harului lui Dumnezeu (v. 4,5). Pentru a putea aprecia mai bine responsabilitatea noastră şi pentru a lua mai în serios viaţa creştină, să încercăm din când în când să facem bilanţul inestimabilelor noastre privilegii. Şi să ştim să-I mulţumim Domnului, aşa cum face aici apostolul.
Prima mustrare adusă adunării din Corint este cu privire la dezacordurile dintre ei - tendinţă care ne pândeşte şi pe noi uneori! Ei urmau un om (Pavel, Apolo, Chifa şi Hristos, pe care-L considerau un învăţător mai bun decât alţii: Ioan 3.2), în loc să fie uniţi în comuniunea cu „Isus Hristos, Domnul nostru", Fiul lui Dumnezeu (v. 9).
 Fie ca această comuniune să fie întotdeauna partea noastră! (1 Ioan 1.3).

18 noiembrie 2015

Hrana ta zilnica!

18 NOIEMBRIE
Romani 16.17-27

Motivele de bucurie pe care Pavel le găsea în credincioşii din Roma (v. 19) nu l-au făcut să uite pericolele la care erau expuşi aceştia. Înainte de a-şi încheia epistola, el îi pune în gardă cu privire la învăţătorii falşi, recunoscuţi prin aceea că ei caută să placă lor înşişi, slujind propriilor ambiţii şi pofte (pântecele: v. 18; Filipeni 3.19). Soluţia nu este să discuţi cu „unii ca aceştia", nici să studiezi erorile lor, ci să te depărtezi de ei, fiind simpli când este vorba de rău (v. 17-19; Proverbe 19.27). Fără îndoială că aceste manifestări ale răului nu ne
lasă indiferenţi. De asemenea, pentru a ne încuraja. Duhul ne afirmă că în curând Dumnezeul păcii îl va zdrobi pe Satan sub picioarele noastre (v. 20).
Printre primii creştini se aflau şi multe rude ale lui Pavel (v. 11,21), roade, cu siguranţă, ale rugăciunilor lui (cap. 9.3; 10.1). Fie ca aceasta să stimuleze mijlocirea noastră pentru ai noştri care încă nu s-au întors la Dumnezeu!
Ceea ce Dumnezeu aşteaptă de la credinţa noastră este ascultarea (v. 19 şi 26b), iar cele pe care credinţa noastră le poate aştepta de la El, prin „Domnul nostru Isus Hristos", sunt: puterea (v. 25), înţelepciunea (v. 27) şi harul (v. 20,24). Împreună cu apostolul, să-I dăm glorie, exprimând recunoştinţa noastră şi pe deasupra trăind pentru plăcerea Lui.

17 noiembrie 2015

Cine a câștigat, cine a pierdut?

A câștigat moartea… Până acum 54 de morți. În lumea asta, doamna în negru pare să câștige mereu.
Televiziunile… Moartea face rating…
Vânzătorii de extinctoare…
Remus Cernea…
Noii miniștri și secretari de stat…
Cine a pierdut? Restul …
Ei care au murit… Când mori năpraznic, de obicei mori nepregătit, cu sufletul uitându-se în altă parte.
Familiile lor… Nimeni nu le înțelege lacrima, deși îi mințim că da…
Biserica… Cred că a scăzut în sondaje cu încă 10 procente…
Așa vor unii ca să fie biserica, slabă… Ca să tacă… Ca să-i fie rușine să zică ”Nu”.
Și nu-i o soluție cum zicea un preot săptămâna trecută că vrea să-și pună crucea la gât și sutana pe el și să meargă la primul concert rock.
Eventual să întorci crucea cu capul în jos, că acolo așa se poartă.
 
continuarea AICI

Filmul acesta poate fi si filmul tau...

,,Nu stiu in care perioada a vietii te afli, in mod normal pentru noi oamenii aceasta ar fi ordinea etapelor, insa nu si pentru Dumnezeu.
 Astazi esti in viata si citesti aceste randuri, dar maine...?
Poate esti "prea fericit" sau "prea sigur de tine", poate "nu ai nici o grija" sau "esti prea ocupat" si n-ai timp pentru sufletul tau...nu uita chiar daca esti "prea tanar","prea ingrijorat" sau "prea batran", Dumnezeu te iubeste si te asteapta pana nu este PREA TARZIU!

Hrana ta zilnica!

17 NOIEMBRIE
Romani 16.1-16

Capitolul 12 ne învăţa ce trebuie să fie consacrarea şi slujba creştină. Capitolul 16 ne arată practica, prin intermediul acestor iubiţi credincioşi din Roma, cărora Pavel le adresează salutările sale. «Avem aici un eşantion (sau un specimen) al unei pagini din cartea veşniciei ... Nu există nicio faptă din lucrarea pentru Domnul nostru care să nu fie aşternută în scris în cartea Sa; şi nu numai fapta în sine, ci şi felul cum a fost făcută» (C.H.M.). Astfel, în versetul 12, Trifena, Trifosa şi Persida cea preaiubită nu sunt numite împreună, pentru că, dacă cele dintâi s-au ostenit în Domnul, cea de-a treia „s-a ostenit mult” şi lucrările lor nu sunt confundate.
 Totul este apreciat şi înregistrat de Acela care nu Se înşală.
Pavel, la rândul lui, nu uită ce a fost făcut pentru el (v. 2b,4). Ii regăsim aici pe „împreună-lucrătorii" săi, Priscila (Prisca) şi Acuila (Fapte 18). Adunarea se strângea în sim-plitate în casa lor (ce contrast cu bogatele bazilici clădite de atunci încoace la Roma!).
Salutările în Hristos contribuie la strângerea legăturilor de comuniune frăţească. Nu trebuie deci să neglijăm să le transmitem acelora pentru care avem încredinţare.