La multi ani, Alina!

sursa foto: http://felicitari.resursecrestine.ro

La multi ani, ALINA!

Nu sunt langa tine, dar sunt cu inima alaturi de tine.

Fie ca pe buzele tale sa fie mereu o cantare de lauda pentru Domnul, vorbele rostite de tine sa fie o mangaiere pentru cei din jur iar inima ta sa fie deschisa si plina de dragoste pentru cei care sunt in nevoie. 

Domnul sa-ti dea biruinta si izbanda in fiecare zi. 

Te iubim, Alina! Iti trimitem mii de imbratisari si sarutari sfinte pana in Padova!

Hrana ta zilnica!

13 SEPTEMBRIE
Fapte 10.25-48
Dumnezeu foloseşte mijloace diferite pentru a aduce sufletele la a-L cunoaşte pe El; convertirea etiopianului (cap. 8), a lui Saul (cap. 9) şi a lui Corneliu (cap. 10) nu se aseamănă deloc între ele. În aceşti trei oameni îi putem recunoaşte pe descendenţii celor trei fii ai lui Noe: din Ham, popoarele africane şi asiatice; din Sem, Israel şi unele popoare orientale, tar din Iafet, naţiunile Nordului şi ale Occidentului. „Oricine crede" în Isus Hristos „primeşte iertarea păcatelor": acesta este de acum înainte mesajul universal, adresat către „orice seminţie şi limbă şi popor şi naţiune" (v. 43; Apocalipsa 5.9). în persoana lui Corneliu, cei „de departe" (Efeseni 2.17) aud deci, la rândul lor, „Evanghelia păcii prin Isus Hristos" (v. 36; cap. 2.39; Efeseni 2.17).
Ce glorioase vizite, într-adevăr, pentru această casă până atunci păgână! Un înger (v. 3); Petru şi fraţii care-1 însoţesc, aducând mesajul evangheliei; de asemenea, şi mai presus de toate, Duhul Sfânt care tocmai îşi va pune pecetea pe aceşti noi convertiţi, mărturisind credinţa şi calitatea lor de copii ai lui Dumnezeu!
Cum să nu fie recunoscută prin acest semn public voia harului lui Dumnezeu?
 Petru nu poate decât să o confirme prin semnul botezului creştin (v. 48).

Hrana ta zilnica!

12 SEPTEMBRIE
Fapte 10.1-24
Acest capitol are o importanţă deosebită pentru noi, care aparţinem naţiunilor. Într-adevăr, vedem aici cum Petru le deschide naţiunilor porţile împărăţiei cerurilor (Matei 16.19). Trebuie remarcat cu câtă grijă şi cu cât har i-a pregăti Dumnezeu pe de o parte pe slujitorul Lui, iar pe de altă parte pe Corneliu, pentru întâlnirea care avea să aibă consecinţe atît de binecuvântate pentru Corneliu, ca şi pentru noi. Revelaţia de la Dumnezeu îi găseşte şi pe unul şi pe celălalt în aceeaşi fericită ocupaţie: rugăciunea. Reţinerile lui Petru de a mânca însă din conţinutul acelei mari pânze coborâte din cer ne ajută să înţelegem câte prejudecăţi iudaice erau înrădăcinate chiar şi în ucenici şi cât de superior se credea un israelit faţă de un păgân. Prin această viziune, Dumnezeu voia să-i spună slujitorului Său să nu mai facă discriminare între un popor „curat" şi naţiuni necurate. Toţi, iudei şi naţiuni, sunt păcătoşi întinaţi „închişi în necredinţă (sau în neascultare)" pentru a deveni obiecte ale aceleiaşi îndurări (Romani 10.12; 11.30-32).

 Să ne păzească Dumnezeu de a fi părtinitori (v. 34), considerându-i pe unii ca fiind mai puţin vrednici decât alţii să primească evanghelia! 

Noi nu avem de ales, ci de ascultat.

Hrana ta zilnica!

11 SEPTEMBRIE
Fapte 9.23-43
Odată convertit, Saul şi începe să predice Numele pe care-L combătuse atât de mult până atunci (v. 20). Cu toate acestea, îi vor fi necesari încă mulţi ani de pregătire în vederea lucrării care va fi a lui, potrivit versetului 15. Tineri credincioşi, nu aşteptaţi să aveţi multe cunoştinţe, pentru a le vorbi altora dspre Domnul Isus! 

În acelaşi timp însă, nu vă gândiţi că este de ajuns doar să fiţi mântuiţi, pentru a putea întreprinde imediat o lucrare, nu contează care! Pavel a avut nevoie de un timp de retragere în Arabia (Galateni 1.17), apoi de o nouă perioadă de anonimat la Tars (Fapte 9.30; 11.25), înainte de a fi chemat să ducă evanghelia la naţiuni împreună cu Barnaba. Abia după paisprezece ani de la convertirea lui, ceilalţi apostoli îi dau „mâna dreaptă a comuniunii" (Galateni 2.9) pentru lucrarea printre naţiuni.
Patru frumoase trăsături îşi pun amprenta peste adunări în acest timp de început: pacea, zidirea, o teamă sfântă, precum şi creşterea făcută prin acţiunea divinului Mângâietor (v. 31). »Duhul Sfânt este întotdeauna cu noi pentru a ne face să purtăm şi noi marca acestor caractere.
Capitolul se încheie cu vindecarea lui Enea şi cu învierea Dorcăi: două minuni, făcute prin Petru, care sunt mijlocul de a aduce suflete la Domnul şi de a-i face pe ucenici să se bucure de mângâierea Duhului Sfânt.

Scrisoare catre biserici!

„Domnul să vă inmulţească harul şi binecuvântările pe ogorul Evangheliei! Trăim vremuri de crize. Criza lipsei de dragoste faţă de Dumnezeu şi a dragostei faţă de fraţi şi faţă de lumea pierdută în păcate şi stricăciune e aproape în toate bisericile. 0 stare de moleşeală, de adormire spirituală a pătruns pe nesimţite şi în bisericile noastre, nu numai în cele oficiale. Unele au încă o prezenţă frumoasă, dar lipseşte puterea şi lipseşte roada. Unii obosiţi au suspendat un serviciu de închinăciune de duminică după masă, căci poporul nu venea la Casa Domnului. Prin anii 1945- 1950, noi aveam trei servicii pe Duminică, şi adunările erau tixite. Ce s-a petrecut? Fără să ţinem seama, s-a dezvoltat gustul de predicatorie. Si Duhul Sfânt şi orele de rugăciune erau tot mai neglijate. Se punea un frate mai slăbuţ să o conducă. Si tinerii au început să lipsească, căci păstorul însuşi lipsea. Era prea ocupat. Ori forţa Bisericii nu stă în oratorie, ci în rugăciune. şi iată pe nesimţite am ajuns la o stare de răcire a dragostei. un fel de apostazie [2 Tim.3:5). Unii vor zice „Am ajuns la ceea ce s-a profeţit”. Nu, nu trebuie să gândim aşa. Nu noi suntem în funcţie de proorocie, ci Duhul profetic a ştiut mai dinainte cum vor fi unii şi a dat Inştiinţarea, ca noi să nu ajungem în acea stare.
Dumnezeu e Izvorul Dragostei, a căldurii spirituale....

Citeşte mai mult pe www.stiricrestine.ro Scrisoarea fratelui Pitt Popovici către biserici

Iata Mirele!

"Ce trist! Să crezi că ești pocăit și să ți se închidă ușa în timp ce sentința proclamată este ”Nu vă cunosc!” Vor râde demonii în iad când vor vedea că ai umblat zeci de ani la biserică, ai cântat și te-ai rugat, ai dat bani și ai făcut misiune, ba chiar ai predicat și ai ajuns să ”învârți la cazan!”

 

 Morala acestei meditații este aceea că Dumnezeu nu acceptă să umbli cu jumătăți de măsură; El vrea ori totul, ori nimic. ”Fiţi plini de Duh!” (Ef.5:18) este pretenția Stăpânului. Cei ce vor să împace și lumea și pe Dumnezeu vor intra doar în anticameră dar cu nici un chip nu vor fi acceptați în sala imperială a banchetului de nuntă. Ia aminte la strigătul omului lui Dumnezeu: 

”Ce-i viața ta? E o peniță 

 Cu care scrii mereu pe-un drum … 

 Și-apoi la ultima portiță, 

 Ce-ai scris pe-a drumului tăbliță

Nu se mai șterge nicidecum.”

 (N. Moldoveanu – Ce-i viața ta).

 Sunt gelos pe tine și nu vreau să ajungi în iad! Aș vrea să mă pun de-a curmezișul în calea ta ca să te întorci cu adevărat la Dumnezeu printr-o credință și pocăință sinceră și reală. Iar când va începe Nunta Mielului să poți auzi chemarea Lui duioasă: "Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău." (Matei 25:21).

 Așa să-ți ajute Dumnezeu. Amin!" - Pastor Mihai Sarbu

 

http://www.newliferomanianchurch.com/iata-mirele/

 

Hrana ta zilnica!

10 SEPTEMBRIE
Fapte 9.1-22
Capitolul 8.3 menţiona un tânăr numit Saul ca fiind duşman deosebit de înverşunat al creştinilor. Potrivit propriilor cuvinte, el era „un hulitor şi un persecutor şi un batjocoritor", pe scurt, cel dintâi dintre păcătoşi (1 Timotei 1.13,15). Puterea lui Dumnezeu însă îi va smulge lui Satan unul dintre cele mai bune instrumente şi -1 va înrola în propriul Său serviciu. Nemulţumindu-se cu a-i chinui doar pe creştinii din Ierusalim, Saul, în furia şi în fanatismul său, împinge persecuţia până în cetăţile unde se întinsese lucrarea (comp. cu cap. 26.11). Iată-1 că se îndreaptă spre Damasc, având în mână o împuternicire de la marele preot şi în inimă, o ură neîmblânzită împotriva ucenicilor lui Hristos. Dar, pe drum, în plină amiază, deodată este orbit de o lumină orbitoare, aruncat la pământ şi înţelege, ne imaginăm cu ce înfricoşare, că Cel care-i vorbeşte de sus, din glorie, era acest Isus pe care-L înfrunta în ucenicii Lui. Pentru că Domnul Se identifică cu iubiţii Lui răscumpăraţi; ei fac parte din El însuşi!
Saul este condus la Damasc, în timp ce în inima lui se împlineşte o lucrare profundă. Domnul îi dă lui Anania misiunea să-1 viziteze pe noul convertit, să-i deschidă ochii şi să-1 boteze.

Luceafarul de dimineata!

Hristos nu ne va intreaba cat de mult dam, ci daca am dat totul pentru El.

Marea majoritate suntem legati de momentul prezent, de lumea aceasta cu toate  ca stim ca "va trece"...si ne scapa esentialul: slava Imparatiei pe care o vedem ca prin ceata.

 De ce ?Ne trebuie 'doftorie pentru ochi'!

Va fi potrivit un credincios in Imparatie fara 'gust', unul care niciodata nu a imprastiat in jurul lui 'mireasma' Domnului?

Par intrebari simple? Deloc, cred ca pot fi un rezumat, o cercetare profunda a relatiei cu Hristos, mai mult ca niciodata.

De ce noi asteptam 'tratamente speciale'?

Poate 'Ucenicul sa fie mai presus de invatatorul sau'?(Matei 10:24)

De vreme ce El a suferit o impotrivire asa de mare din partea lumii, noi sa nu fim tratati la fel?

Doar cugetand la experientele Domnului Isus nu vom incetini ritmul, nu conteaza daca esti ranit sau suferi, problema este cum te ridici si  alergi inainte...conteaza sa fii pe drum...pe cel bun!

Sa fim deci vegheatori si sa luam seama ca inainte ca Domnul sa Se arate lumii, El se va arata celor care au iubit venirea Lui!

Soarele apare ziua si este vazut de toti oameni, dar Luceafarul de dimineata apare numai inaintea zorilor si numai cei vegheatori pot sa-l vada!