Hrana ta zilnica!

27 IULIE
loan 10.7-21
In această evanghelie nu întâlnim parabole. Acela care este „Cuvântul" Se adresează oamenilor printr-un limbaj direct. In schimb, ce preţioase imagini şi comparaţii foloseşte Domnul pentru a ni Se descoperi! 

Vedeţi pasajele în care El afirmă: „Eusunt..." (6.35,48,51; 8.12; 10.7,9,11,14; 11.25; 14.6; 15.1,5). „Eu sunt uşa oilor", spune El în versetul 7 şi în versetul 9. Pentru a fi mântuiţi, este necesar să intrăm „prin El" (comp. cu Efeseni 2.18). Dar noi avem nevoie să fim şi conduşi. Lăsaţi de capul nostru, suntem precum oaia, animal lipsit de inteligenţă, care se rătăceşte atunci când nu este condusă (citiţi Isaia 53.6). In contrast cu oamenii plătiţi, cu hoţii şi cu tâlharii, abili în a pustii sufletele, Isus Se prezintă aşadar ca Păstorul cel bun (v. 11 şi 14). Şi, în acest sens, aduce două dovezi. Cea dintâi este darul de bunăvoie al vieţii Sale pentru a-Şi răscumpăra oile, mărturie supremă a dragostei Sale pentru ele şi totodată - să nu uităm - motiv al dragostei Tatălui pentru El (v. 17).
Cea de-a doua dovadă este cunoaşterea pe care El o are faţă de oile Sale şi, reciproc, pe care ele o au faţă de Păstorul lor (v. 14). O legătură atât de strânsă confirmă drepturile pe care le are asupra turmei şi asupra inimii fiecăruia dintre noi.

Hrana ta zilnica!

26 IULIE
loan9.35-41; 10.1-6
Spre binele lui este dat afară de farisei orbul vindecat, pentru că acolo II întâlneşte pe Acela care fusese respins înaintea lui şi care de asemenea a fost scos din templu, la sfârşitul capitolului precedent. Acum acest om va putea face un mare pas înaintând în adevăr şi cunoscând nu numai puterea lui Isus, ci şi Persoana Sa: Acela pe care II distinsese ca profet (v. 17) este „Fiul lui Dumnezeu" (v. 35-37). Mulţi se mulţumesc să se ştie salvaţi, însă rămân ignoranţi cu privire la Salvatorul aceasta poate pentru că sunt încă reţinuţi în sisteme religioase, neavând făcută experienţa prezenţei Domnului acolo unde EI a promis-o (Matei 18.20). Pretinzând că văd bine, aceşti farisei se lasă orbiţi de ura şi de orgoliul lor religios. In capitolul 8, ei respinseseră Cuvântul Domnului; în capitolul 9, ci nu vor lucrarea Lui. Dar El nu are nimic de-a face cu ei. Îşi cheamă oile pe nume, le scoate afară şi merge înaintea lor. Totuşi, n-ar putea oare oile să se înşele, urmând un străin care să le ducă în rătăcire? Nicidecum! Ele au un mijloc sigur de recunoaştere a Aceluia căruia îi aparţin: glasul Său bine cu noscut. Este el familiar fiecăruia dintre cititorii noştri?

Comoara pentru inima ta!

Strang Cuvantul Tau in inima mea ca sa nu pacatuiesc impotriva Ta, asa spune Psalmistul.

Nici nu ne putem imagina ce mare valoare are Cuvantul lui Dumnezeu si cat de folositor ne este in fiecare clipa. 

Cuvantul "strang" imi spune multe. Ce se poate strange, daca nu comori?

Strange omul gunoaie...? Nu, oamenii strang comori si lucrurile de valoare le pun la loc de cinste. Ori daca comorile pamantesti care acum sunt pretioase pentru noi, desi intr-o zi vor fi fara valoare, le punem la adapost, oare Cuvantul lui Dumnezeu care are puterea de a ne scapa din fata vrajmasului, nu trebuie sa-l punem la adapostul inimii?

Stim noi oare ca rostind cu putere Cuvantul, in fata vrajmasului  avem autoritate deplina?

Dar pe langa autoritate, Cuvantul lui Dumnezeu mai este si o calauza pe calea catre cer. "Strang Cuvantul" iar la vremea potrivita Duhul imi aminteste in orice situatie cum trebuie sa ma comport si ce trebuie sa fac. Nu doar slujitorii, invatatorii au nevoie de aceasta merinde ca provizie, ci fiecare din noi.  

Din Cuvantul Lui voi stii de fiecare data cum sa ma raportez situatiei in care ma aflu.

Strang Cuvantul....unde? In inima!

Inima este centrul. De-acolo pleaca ganduri, sentimente, dorinte, iar toate acestea ne vor conduce spre anumite hotarari si decizii importante. De-aceea este bine ca in fata acestor hotarari sa avem Cuvantul Lui sadit in inima. Din inima tasnesc izvoarele vietii, iar Cuvantul nu va face altceva decat ne va ajuta sa fim selectivi in fata raului si a binelui, iar Duhul ne va aminti atunci.

Intrebarea este, "daca nu am strans Cuvantul, ce ne va aminti Duhul?"

Daca nu avem in inima Cuvantul, in fata problemelor, in fata incercarilor, in ziua necazului doar ganduri negre ne vor inconjura. Prin Cuvant Domnul ne mangaie, ne intareste, ne zideste, ba chiar ne mustra atunci cand gresim.

Doamne, ce minunat ca avem Cuvantul Tau la indemana!

Asadar, sa nu incetam sa strangem comori pentru inima noastra!

Precizare!

Pentru cei care au fost deranjati de muzica, am oprit-o!

Vroiam sa fac doar o mica precizare. Nu fratele Aurel a predicat pe fond muzical, ci muzica este pe blog si a pornit automat cand ati deschis blogul, se putea opri ca sa ascultati in liniste mesajul.

 De-aceea, pentru ca nu toti sunt familiarizati cu lucrurile acestea marunte, am hotarat sa opresc pornirea automata. Daca doriti sa ascultati si muzica in timpul cat lecturati pe blog, puteti face acest lucru chiar dumneavoastra. In partea de sus a blogului este o bara cu cateva comenzi, un click pe comanda "play" si aveti si muzica.

Fiti binecuvantati si va doresc o zi frumoasa de weekend!

Hrana ta zilnica!

25 IULIE
Ioan 9.17-34
Orbul vindecat constituie pentru farisei un martor supărător al puterii lui Isus. Ei caută deci să smulgă întâi de la el sau de la părinţii lui un cuvânt care să le permită să conteste această minune; iar când le este imposibil să o mai nege, încearcă să-L denigreze pe Cel care a înfăptuit-o şi să arunce dispreţ asupra Lui (cap. 8.49). „Noi ştim că Omul acesta este păcătos" (v. 24), afirmă ei, deşi, cu puţin înainte, Domnul le pusese întrebarea: „Cine dintre voi Mă dovedeşte de păcat?" (cap. 8.46).
Este o mare diferenţă între orbul vindecat şi părinţii lui. Aceştia ţineau mai puţin la adevăr decât la poziţia lor religioasă. A-L recunoaşte pe Isus ca fiind Hristosul şi a avea parte de aceeaşi respingere ca şi El este mai mult decât pot ei suporta. Se tem de ruşine şi de dispreţ - şi cât de mulţi le seamănă astăzi!

 Fiul lor, din contră, nu se jenează de părerile semenilor. De aceea, fariseii nu ajung să-i clatine umila lui încredere în Cel care 1-a vindecat. El trecuse din întuneric la lumină; aceasta nu era pentru el o teorie sau o doctrină; era un fapt, o certitudine. „Eu una ştiu - spune el simplu - că, fiind orb, acum văd" (v. 25). 

Putem spune şi noi împreună cu el aceste cuvinte?

Curand va lua sfarsit!

Sfârşitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiţi înţelepţi dar şi vegheaţi în vederea rugăciunii. 

1 Petru 4:7

Aseara la adunare s-a citit acest verset si bineinteles Dumnezeu ne-a vorbit fiecaruia din acest text. Insa mintea mea se framanta si mi-au ramas aceste cuvinte,

 "sfarsitul tuturor lucrurilor este aproape".

Prin cuvantul "tuturor lucrurilor" inteleg "TOT", si lucrurile bune si lucrurile rele.

Te-ai gandit dragul meu...ca boala care te chinuie de cativa ani...in curand va lua sfarsit?

Te-ai gandit ca suferinta prin care treci acum si de multe ori spui, "sunt la capatul puterilor, nu mai pot", se va termina?

Umilinta prin care treci la servici si batjocura adusa de colegii tai, pentru faptul ca esti pocaita sau pocait, se va termina si asta?

Te-ai gandit ca lipsurile prin care treci de la luna, la luna...se incheie? 

Stii ca suferinta din sufletul tau pe care o ai atunci cand vezi ca Numele lui Isus este luat in desert..se termina curand?

Stii ca in curand te vei ridica din caruciorul in care stai tintit de ani de zile, pentru faptul ca picioarele sau coloana ta nu te mai ajuta?

Stii ca: migrenele nesfarsite, cancerul, ulcerul, dializele interminabile, diabetul, vederea ta slabita si problemele renale...se vor termina?

DA, se va termina curand, TOT!

Insa trebuie sa mai stii un lucru.

Stii ca pozitia ta sociala si statutul tau pe care il ai...curand ia sfarsit?

Stii ca croazierele tale interminabile si concediile luxoase, se termina? 

Stii ca in curand nu o sa mai ai posibilitatea sa te uiti cu dispret si sa te uiti "de sus" la cei care sunt saraci si necajiti?

Stii ca in curand...milioanele si conturile tale bancare nu iti vor fi de nici un folos? 
Stii ca setea ta de putere...se va termina?

Stii ca in curand vei fi..."doar un om", un simplu om care va trebui sa se infatiseze si sa raspunda in fata Celui care l-a creat?

DA, se termina si incercarile, dar se termina si "binecuvantarile" nemeritate de care am beneficiat de atatea ori si nu am fost recunoscatori niciodata.

Ferice va fi de cel care-si va duce suferinta si crucea pana la capat, in curand il astepta cununa si rasplata lui Dumnezeu?

"Sfarsitul tuturor lucrurilor este aproape!"

Care sunt lucrurile din viata ta care i-au sfarsit?

 

Hrana ta zilnica!

24 IULIE

Ioan 9.1-16
Evanghelia lui Ioan este cea a întâlnirilor personale cu Domnul: Nicodim, samariteanca, paraliticul de la Betesda,... bărbaţi şi femei cu diferite poziţii sociale au de-a face cu Isus în mod individual.

 A avut fiecare dintre noi o astfel de întrevedere particulara cu Isus?
Acest orb din naştere ilustrează starea noastră naturala. Păcatul ne-a făcut incapabili să vedem lumina lui Dumnezeu. Vederea noastră morală şi spirituală este întunecată încă de la naştere. Dumnezeu trebuie să ne deschidă ochii asupra stării noastre, asupra cerinţelor sfinţeniei Sale, asupra lumii ... Nu ca urmare a vreunui păcat deosebit de grav l-a pedepsit Dumnezeu pe acest om şi pe părinţii lui, ci această infirmitate va fi un prilej pentru Isus să facă să strălucească harul Său. Tina pe care o face este o imagine a umanităţii Sale prezentate omului. Pentru a putea vedea însă, tina trebuie să fie spălata: Cuvântul (apa) i-L revelează pe Hristos ca fiind Trimisul lui Dumnezeu (Siloam înseamnă Trimis). Orbul s-a dus crezând şi s-a întors văzând (v. 7). Este apoi vorba de mărturia sa, Vecinii, cei care-1 cunosc, se miră: Este oare cu putinţă sa fie el? 

O întoarcere la Dumnezeu nu poate trece neobservata. A noastră ne-a produs ea în viaţă o schimbare văzută de toţi?

Hrana ta zilnica!

23 IULIE
loan 8.37-59
În capitolul 5.45, Domnul le arătase iudeilor inconsecvenţa lor: în timp ce făceau apel la Moise, înseşi scrierile acestuia îi acuzau. Aici ei îşi reclamă calitatea de fii ai lui Avraam, în timp ce lucrările lor erau cele ale diavolului, care este mincinos şi ucigaş de la început. Auzim uneori spunându-se: aşa tată, aşa fiu (comp. cu Ezechiel 16.44), şi Domnul confirmă că după faptele noastre se poate vedea ai cui copii suntem (comp. cu 1 loan 3.7-10). Pe pământ există doar două mari familii: cea a lui Dumnezeu şi cea a diavolului. Fiecare trebuie să ştie căreia dintre acestea îi aparţine. Faptul de a fi copii din părinţi creştini nu conferă mai multe drepturi înaintea lui Dumnezeu decât le dădea acestor iudei orgolioşi titlul lor de descendenţi ai lui Avraam; dimpotrivă, atrage o responsabilitate mai mare.
„Ai demon", repetă aceşti mizerabili (v. 48 şi 52; comp. cu cap. 7.20 şi 10.20). Din nou admirăm răbdarea Domnului Isus: În faţa acestor insulte, El lasă Tatălui grija răzbunării floriei Sale. Şi prin aceasta, El este măreţul nostru Model. Singura noastră preocupare trebuie să fie aceea de a-L cunoaşte pe Dumnezeu şi de a păzi Cuvântul Său (v. 55). „Eu Sunt” declară Isus în versetul 58. Nu numai „eram înainte de Avraam", ci „Eu sunt veşnic" (comp. cu Exod 3.14)!