Bunătatea lui Dumnezeu e ca răsăritul soarelui, se revarsă pe pământ fără a privi la merite!
Versetul zilei
4 ianuarie 2015
Descurajare - incurajare!
Incurajare sau descurajare!
Doua cuvinte care cuprind doua stari. Doua stari sufletesti prin care am trecut deseori fiecare dintre noi. Fie ca uneori am fost in postura in care am incurajat pe altii, fie ca noi am fost aceia care am avut nevoie de a fi incurajati, cu alte cuvinte am fost descurajati.
Care dintre noi am putea spune ca nu am trecut niciodata prin ambele stari sufletesti?
Le numesc sufletesti pentru ca sunt stari ale sufletului. Cand vorbesc despre descurajare, vorbesc despre o stare a interiorului nostru, cum de-altfel si starea de imbarbatare, de incurajare, de fapt curajul este o stare care vine tot din interiorul sufletului.
Cand am inceput sa scriu aici pe blog, mi-amintesc ca eu am fost cea care am avut nevoie de incurajare, eu eram cea descurajata. De ce am inceput sa scriu? In acel moment nu stiu exact....
Dar pe masura ce scriam simteam ca ceea ce scriu s-ar putea sa incurajeze pe altii. De fapt era si este si acum, o dorinta a sufletului meu ca prin ceea ce fac sa incurajez, iar daca a fost incurajat macar un suflet in fiecare zi, eu sunt mai mult decat multumita.
Astazi tot mai multi si tot mai des se intampla sa trecem prin astfel de stari de descurajare. De fapt descurajarea este o stare de deprimare, demoralizare, o stare in care nu mai ai nici un curaj, o stare in care aproape ca ti-ai pierdut speranta.
De-altfel ce este mai tragic, decat sa traiesti fara nici o speranta...?
Cand ajungem in astfel de stare este bine sa cautam punctul de plecare. De unde a plecat aceasta stare? Ce ne-a determinat sa intram in aceasta stare, care la urma urmei nu este numai o stare neplacuta si daunatoare pentru sanatatea omului, dar este si un mare pacat.
Cred ca este un pacat foarte raspandit astazi. De fapt diavolul nici nu vine la inceput cu ceva greu, ci vine cu aceasta stare de descurajare care de-altfel duce la una din cele mai raspandite boli de pe glob, depresia ca sa folosesc acest termen care este de actualitate.
Depresia este a patra boala ca raspandire pe glob si pe zi ce trece face tot mai multe victime.
De-aceea este nevoie ca noi cei care-L cunoastem pe Dumnezeu sa fim acei care aduc un cuvant de incurajare celor care trec prin aceasta stare.
Insa nu intotdeauna suntem alaturi de cei care trec prin aceste situatii, poate ca stam alaturi de ei si nici macar nu le cunoastem nevoia.
Daca ne uitam in Scriptura il vedem pe David intr-o situatie similara.
In prima carte a lui Samuel il vedem pe David ca trece printr-o perioada de descurajare fugind de Saul. Istoria este lunga si puteti citi textul acesta (1 Samuel cap. 27,28,29,30), dar ce este de remarcat la David, gasim in cap.30 versetul 6/b,-"Dar David s-a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul Dumnezeul lui."
Primul lucru pe care trebuie sa il faci atunci cand esti descurajat, ROAGA-TE!
Poate ca nu vei avea un prieten langa tine sa-ti spuna cuvinte incurajatoare, dar in schimb vei primi curaj cand vi tu inaintea Domnului si ii vei spune starea ta, cand ii vei spune tot ceea ce simti in sufletul tau. El va fi Acel care iti va da curajul care iti lipseste.
Al doilea lucru pe care trebuie sa-l faci cand esti descurajat- CITESTE!
Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu, ori in asemenea momente este bine sa vezi ce are Dumnezeu sa-ti spuna.
Este foarte important in aceste momente sa preiei tu controlul sentimentelor tale, al starii tale, nu astepta sa treaca totul de la sine, nu astepta sa vina un prieten in ajutor, poate ca nu va fi nimeni in acel moment langa tine, poate ca nici macar nu va stii prin ce treci, mai ales daca nu spui nimic despre starea ta, insa ceea ce poti face este sa cauti ajutorul la Cel mai bun prieten care este disponibil 24/24, care sta mereu la dispozitia ta, iar acesta este Isus Hristos.
Multi oamenii care trec prin aceste stari cauta ajutor la psihologi, insa vindecarea deplina o face doar Isus.
In vers. 10 din psalmul 27 avem una dintre cele mai frumoase incurajari:
Căci tatăl meu şi mama mea mă părăsesc, dar Domnul mă primeşte.
Indiferent cat de dezamagit esti de cei sau de ceea ce este in jurul tau, nu uita:
Domnul te primeşte!
Hrana ta zilnica!
4 IANUARIE
Psalmul 44.9-26
Începând cu versetul 9, tonul psalmului se schimbă. În loc să continue să privească la Dumnezeu, la lumina feţei Sale şi la puterea Numelui Său (v. 3 şi 5), cei credincioşi măsoară încercările care se abat asupra lor. Sufletul celui răscumpărat nu este întotdeauna într-o stare înaltă - ştim aceasta din experienţă. Cu toate acestea, credinţa celor credincioşi nu este descumpănită; ei ştiu să pună în seama lui Dumnezeu tot ceea ce întâmpină şi primesc loviturile ca venind din mâna Lui (lov 1.21). Au conştiinţa dreaptă şi nu numai că paşii nu li s-au „abătut din calea" ascultării, dar nici inima lor „nu s-a întors înapoi" (v. 18). Şi martor la aceasta este Dumnezeu, ( el care „cunoaşte tainele inimii"'.
Psalmul 44.9-26
Începând cu versetul 9, tonul psalmului se schimbă. În loc să continue să privească la Dumnezeu, la lumina feţei Sale şi la puterea Numelui Său (v. 3 şi 5), cei credincioşi măsoară încercările care se abat asupra lor. Sufletul celui răscumpărat nu este întotdeauna într-o stare înaltă - ştim aceasta din experienţă. Cu toate acestea, credinţa celor credincioşi nu este descumpănită; ei ştiu să pună în seama lui Dumnezeu tot ceea ce întâmpină şi primesc loviturile ca venind din mâna Lui (lov 1.21). Au conştiinţa dreaptă şi nu numai că paşii nu li s-au „abătut din calea" ascultării, dar nici inima lor „nu s-a întors înapoi" (v. 18). Şi martor la aceasta este Dumnezeu, ( el care „cunoaşte tainele inimii"'.
Să nu dăm niciodată uitării acest verset, 21!
Cum ar trebui înţeleasă expresia din versetul 22 - care ne sună atât de străină - „daţi morţii toată ziua"? Citarea ei în Romani 8.36 ne ajută să înţelegem motivul, anume că, prin intermediul încercărilor, ne este împrospătat sau rememorat sentimentul nimicniciei şi al totalei noastre incapacităţi. Acelaşi pasaj însă ne invită să urcăm triumfători şi celălalt versant: „Dar, în toate acestea, suntem mai mult decât învingători prin Acela care ne-a iubit" (Romani 8.37).
Cum ar trebui înţeleasă expresia din versetul 22 - care ne sună atât de străină - „daţi morţii toată ziua"? Citarea ei în Romani 8.36 ne ajută să înţelegem motivul, anume că, prin intermediul încercărilor, ne este împrospătat sau rememorat sentimentul nimicniciei şi al totalei noastre incapacităţi. Acelaşi pasaj însă ne invită să urcăm triumfători şi celălalt versant: „Dar, în toate acestea, suntem mai mult decât învingători prin Acela care ne-a iubit" (Romani 8.37).
3 ianuarie 2015
Tata, am pacatuit...!
Aceasta cantare este interpretata intr-o adunare Oastea Domnului din Zalau.
Tată, am păcătuit
Împotriva cerului și împotriva Ta
Mă întorc, ca un fiu blând
Și la picioarele-Ți cad, primește-mă cum sunt.
Am rătăcit atât de mult, Părinte
În noaptea fără de hotar
Dar, iată, noaptea mă cuprinde
Și vin la Tine iar
Pentru că-Ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil
Port chipul Tău adânc în mine,
Și port numele Tău
Pentru că-ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil
Țin mâna Ta în mâna-mi slabă,
Mă odihnesc pe brațul Tău
Și-aud cum glasul Tău mă cheamă:
„Tu ești copilul Meu!”
Tată, cum pot să-Ţi mulțumesc?
La pieptul Tău cel cald că m-ai primit
Cu veșmânt curat m-ai îmbrăcat
Mi-ai șters obrazul plâns
Cu pâine m-ai hrănit.
Împotriva cerului și împotriva Ta
Mă întorc, ca un fiu blând
Și la picioarele-Ți cad, primește-mă cum sunt.
Am rătăcit atât de mult, Părinte
În noaptea fără de hotar
Dar, iată, noaptea mă cuprinde
Și vin la Tine iar
Pentru că-Ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil
Port chipul Tău adânc în mine,
Și port numele Tău
Pentru că-ți sunt copil, pentru că-Ți sunt copil
Țin mâna Ta în mâna-mi slabă,
Mă odihnesc pe brațul Tău
Și-aud cum glasul Tău mă cheamă:
„Tu ești copilul Meu!”
Tată, cum pot să-Ţi mulțumesc?
La pieptul Tău cel cald că m-ai primit
Cu veșmânt curat m-ai îmbrăcat
Mi-ai șters obrazul plâns
Cu pâine m-ai hrănit.
Urmeaza exemplul lui Iona!
Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vânt năprasnic şi a stârnit o mare furtună. Corabia ameninţa să se sfărâme.
Corăbierii s-au temut, au strigat
fiecare la dumnezeul lui şi au aruncat în mare uneltele din corabie, ca
s-o facă mai uşoară. Iona s-a coborât în fundul corăbiei, s-a culcat şi a
adormit dus.
Iona 1:4-5
Nu stiu daca este cineva care sa nu cunoasca aceasta carte, carte care descrie cu amanuntul experienta lui Iona. Dupa ce Iona refuza sa mearga la Ninive cetatea in care l-a trimis Dumnezeu sa duca un mesaj, el fuge la Tars si il gasim pe Iona pe o corabie in mijlocul valurilor furioase care stau sa inghita corabia.
Speriati corabierii au inceput sa se roage, fiecare la dumnezeul lui. Numai ca niciunul nu pare sa auda. Dupa ce este trezit si luat la intrebari cine este si de unde vine, corabierii pun la sorti sa vada cine este vinovatul din cauza caruia s-a dezlantuit furia. Sortul cade pe Iona, iar acesta este aruncat in mare. Acolo si el incepe sa se roage la Dumnezeul lui.
Rugaciuni toti au facut, insa doar rugaciunile lui Iona capata raspuns.
De ce?
CONTEAZA CUI TE ROGI!
Corăbierii s-au temut, au strigat
fiecare la dumnezeul lui...(v.5/a)
In mitologia greaca zeul marilor era Poseidon, iar al vanturilor era Eol. Nu stiu carui zeu s-au rugat acesti corabieri, insa indiferent carui zeu s-au rugat rugaciunile lor au ramas fara raspuns.
Iona s-a rugat Domnului Dumnezeului său din pântecele peştelui. (Iona 2:1)
Din adancul mari Iona isi inalta glasul, insa el nu o face catre alti zei ci isi inalta glasul spre Singurul Dumnezeu capabil sa intervina.
Insa interventia lui Dumnezeu s-a datorat nu doar faptului ca Iona I s-a adresat, ci si pentru ca rugaciunea lui a fost sincera.
CONTEAZA CUM TE ROGI!
In cap. 2 vedem sinceritatea lui Iona, (v. 2-6)
„În strâmtorarea mea am chemat pe Domnul, şi m-a ascultat; din mijlocul Locuinţei morţilor am strigat, şi mi-ai auzit glasul.
Şi totuşi mă aruncaseşi în adânc, în
inima mării, şi râurile de apă mă înconjuraseră; toate valurile şi toate
talazurile Tale au trecut peste mine.
Ziceam: „Sunt lepădat dinaintea ochilor Tăi! Dar iarăşi voi vedea Templul Tău cel sfânt.”
Apele m-au acoperit până aproape să-mi ia viaţa, adâncul m-a învăluit, papura s-a împletit în jurul capului meu.M-am coborât până la temeliile munţilor, zăvoarele pământului mă încuiau pe vecie; dar Tu m-ai scos viu din groapă, Doamne Dumnezeul meu!
Ziceam: „Sunt lepădat dinaintea ochilor Tăi! Dar iarăşi voi vedea Templul Tău cel sfânt.”
Apele m-au acoperit până aproape să-mi ia viaţa, adâncul m-a învăluit, papura s-a împletit în jurul capului meu.M-am coborât până la temeliile munţilor, zăvoarele pământului mă încuiau pe vecie; dar Tu m-ai scos viu din groapă, Doamne Dumnezeul meu!
Iona putea sa se roage, dar daca nu venea inaintea lui Dumnezeu cu sinceritate nu stiu daca Dumnezeu ar fi intevenit. Poate ca da, poate ca nu...dar Iona s-a rugat sincer si a avut credinta ca Dumnezeu poate sa-l scape.
Poate ca te gasesti ca Iona in mijlocul unei furtuni, insa nu furtuna pe mare, ci furtuni de probleme in viata ta personala. Conform traditiilor in care ai crescut faci rugaciuni catre sfintii, despre care ai auzit ca au puterea sa te ajute.
Daca vrei ca sa fi ajutat si sa primesti raspuns la problema ta, te sfatuiesc sa inalti rugaciuni catre Singurul care poate sa iti dea ajutorul, acesta este Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu din Dumnezeu adevarat.
Doar El poate sa iti ofere ajutorul!
De-altfel, daca vrei ca sa primesti ajutorul, nu ezita sa-i marturisesti problema si nevoia de a interveni in rezolvarea problemei tale.
Ziceam: „Sunt lepădat dinaintea ochilor Tăi! Dar iarăşi voi vedea Templul Tău cel sfânt.”(v.4)
Cata credinta...! Dar iarăşi voi vedea.....
Iona credea ca numai Dumnezeu il poate scapa din pantecele pestelui si apoi va ajunge din nou in Templul Lui cel sfant.
Roaga-te, marturiseste-i, recunoaste-I puterea si autoritatea si-apoi crede ca doar El iti poate da ajutorul!
Hrana ta zilnica!
3 IANUARIE
Psalmul 44.1-8
In timp ce psalmii din cea dintâi carte erau aproape toţi ai lui David, cei de care ne ocupăm acum (Psalmii de la 42 la 49) au fost compuşi de fiii lui Core, acele obiecte ale harului care fuseseră cruţate de pedeapsa care-1 urmărise pe tatăl lor (vezi Numeri 26.11).
Iată de ce este atât de minunat să-i auzim pe aceşti oameni amintind de minunile împlinite de Dumnezeu „în zilele de demult" (v. 1). Ei sunt în măsură să aprecieze şi să celebreze îndurarea divină mai bine decât oricare altul. Nu, nu sabia copiilor lui Israel a fost aceea care i-a putut salva, dându-le în stăpânire ţara (pentru a înţelege aceasta este suficient să ne gândim la trecerea Mării Roşii şi la luarea Ierihonului). Evocarea marilor izbăviri din trecut este întotdeauna o preţioasă lecţie pentru credincioşi. Ca şi părinţii lor, nici ei nu se pot încrede în propriile arme, pentru a ieşi învingători (v. 6). „Prin Tine" şi ,prin Numele Tău", iată singurele resurse ale celui credincios (v. 5: Osea 1.7)!
O altă trăsătură care o face să fie diferită de cea dintâi carte a Psalmilor este folosirea aici a numelui comun pentru Dumnezeire, Elohim, în timp ce, până la Psalmul 41 inclusiv, Dumnezeu era redat cu numele Său propriu special, Iahve. Este trista dovadă că acum cei credincioşi nu mai sunt în legătură cu închinarea oficială, devenită apostată. Legământul garantat prin numele lui Iahve este rupt (Exod 6.3,6-8), însă credinciosul face din nou apel la Dumnezeul suprem.
Psalmul 44.1-8
In timp ce psalmii din cea dintâi carte erau aproape toţi ai lui David, cei de care ne ocupăm acum (Psalmii de la 42 la 49) au fost compuşi de fiii lui Core, acele obiecte ale harului care fuseseră cruţate de pedeapsa care-1 urmărise pe tatăl lor (vezi Numeri 26.11).
Iată de ce este atât de minunat să-i auzim pe aceşti oameni amintind de minunile împlinite de Dumnezeu „în zilele de demult" (v. 1). Ei sunt în măsură să aprecieze şi să celebreze îndurarea divină mai bine decât oricare altul. Nu, nu sabia copiilor lui Israel a fost aceea care i-a putut salva, dându-le în stăpânire ţara (pentru a înţelege aceasta este suficient să ne gândim la trecerea Mării Roşii şi la luarea Ierihonului). Evocarea marilor izbăviri din trecut este întotdeauna o preţioasă lecţie pentru credincioşi. Ca şi părinţii lor, nici ei nu se pot încrede în propriile arme, pentru a ieşi învingători (v. 6). „Prin Tine" şi ,prin Numele Tău", iată singurele resurse ale celui credincios (v. 5: Osea 1.7)!
O altă trăsătură care o face să fie diferită de cea dintâi carte a Psalmilor este folosirea aici a numelui comun pentru Dumnezeire, Elohim, în timp ce, până la Psalmul 41 inclusiv, Dumnezeu era redat cu numele Său propriu special, Iahve. Este trista dovadă că acum cei credincioşi nu mai sunt în legătură cu închinarea oficială, devenită apostată. Legământul garantat prin numele lui Iahve este rupt (Exod 6.3,6-8), însă credinciosul face din nou apel la Dumnezeul suprem.
2 ianuarie 2015
Cascada Bigar iarna!
In Banat, mai precis in Caras Severin, la 21 km de localitatea Anina, se afla una dintre cele mai frumoase cascade din lume.Aceasta este cascada Bigar, locul pe unde trece paralela 45.
Vara este un peisaj magnific, dar si acum cand temperaturile sunt cu mult sub zero grade cascada arata la fel de frumos.
Cateva imagini luate de un localnic din zona ne arata cum arata cascada Bigar, acum.
Daca aveti drum prin zona, nu ratati o plimbare pana la cascada, macar pentru o poza la album.
Foto: Mihai Petruica
Poti sa fi....Daca n-ai iubire....
Poti pamantu-n maini sa-l tii
Poti sa mori si poti sa-nvii
Poti domn mare ca sa fii
Si stapan pe fire
Poti sa scazi si poti sa cresti
Poti vorbi in limbi ceresti
Dar sa stii: nimic nu esti
Daca n-ai IUBIRE
Poti sa stii sa scapi de rele
Ori sa stii sa numeri stele
Si in lume toate cele
Sa le ai in stire
Dar esti clopot de arama
Un tun groaznic ce darama
Si-o manie ce sfarama
Daca n-ai IUBIRE
De-ai avea toata stiinta
De sub cer toata credinta
Ca sa schimbi la munti fiinta
Numai cu-o zambire
Nu esti facla, nici suspin
Nici durere, nici chin
Esti cel mai aspru spin
Daca n-ai IUBIRE
De ti-ai da averea toata
Pentru cei lipsiti din gloata
Corpu-ti fie-ntins pe roata
Ori adus jertfire
Nu esti nici macar pitic
Esti sub stele cel mai mic
Esti nimic,nimic,nimic
Daca n-ai IUBIRE
Poti sa mori si poti sa-nvii
Poti domn mare ca sa fii
Si stapan pe fire
Poti sa scazi si poti sa cresti
Poti vorbi in limbi ceresti
Dar sa stii: nimic nu esti
Daca n-ai IUBIRE
Poti sa stii sa scapi de rele
Ori sa stii sa numeri stele
Si in lume toate cele
Sa le ai in stire
Dar esti clopot de arama
Un tun groaznic ce darama
Si-o manie ce sfarama
Daca n-ai IUBIRE
De-ai avea toata stiinta
De sub cer toata credinta
Ca sa schimbi la munti fiinta
Numai cu-o zambire
Nu esti facla, nici suspin
Nici durere, nici chin
Esti cel mai aspru spin
Daca n-ai IUBIRE
De ti-ai da averea toata
Pentru cei lipsiti din gloata
Corpu-ti fie-ntins pe roata
Ori adus jertfire
Nu esti nici macar pitic
Esti sub stele cel mai mic
Esti nimic,nimic,nimic
Daca n-ai IUBIRE
Abonați-vă la:
Postări (Atom)