Hrana ta zilnica!

12 NOIEMBRIE
Plângerile lui Ieremia 1.1-11
Plângerile lui Ieremia exprimă durerea profetului în faţa evenimentelor relatate în cel din urmă capitol al cărţii sale: este vorba de luarea şi de distrugerea Ierusalimului de către armata lui Nebucadneţar. Ca oricare dintre profeţii, şi aceasta ţinteşte dincolo de împrejurările în care a fost consemnată, astfel că, prin aceste capitole, Duhul ne poartă până la „necazul cel mare" prin care va trebui să treacă Israel.
Este impresionant să vedem cum Ieremia, deşi nevinovat într-un mod personal, suferă cel mai mult din cauza umilirii Ierusalimului şi se identifică cu poporul aflat sub judecata lui Dumnezeu. Nenorocirile pe care nu contenise să le vestească, şi pe care poporul nu voise să le creadă, acum i-au ajuns. Un altul n-ar fi scăpat prilejul să le spună: V-am prevenit! De m-aţi fi ascultat...! Slujitorul lui Dumnezeu însă nu caută să triumfe prin aceasta. Dimpotrivă! Ierusalimul, care în ziua necazului său n-a găsit pe nimeni care să-i vină în ajutor (v. 7; Isaia 51.18,19), pe nimeni care să-i aducă mângâiere (v. 2,9,17,21), va avea în Ieremia (simbol al Domnului Hristos) pe cel mai credincios prieten, pe cel mai zelos mijlocitor (Proverbe 17.17).

Hrana ta zilnica!

11 NOIEMBRIE
Ieremia 52.17-34
Asistând la jefuirea Casei Domnului, privindu-i pe caldeeni cum sparg şi duc cu ei frumoasele şi impunătoarele coloane, suntem cuprinşi de tristeţe gândindu-ne la ce a devenit mărturia lui Israel în mijlocul naţiunilor. Dar ce trebuie să fie sentimentele Domnului faţă de distrugerea casei în care locuia însuşi Numele Său în comparaţie cu durerea faţă de ruina Ierusalimului (citiţi 1 Impăraţi 9.6-9). Ce valoare capătă, prin contrast, promisiunile Domnului pentru biruitorul din Filadelfia „Pe învingător îl voi face un stâlp în templul Dumnezeului Meu ... şi voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu ... şi numele Noului Ierusalim ... şi Numele Meu cel nou" (Apocalipsa 3.12).
Dragi prieteni, odată cu încheierea lecturii acestei cărţi a lui Ieremia, să-I cerem Domnului să ne dea harul de a fi printre aceşti învingători, cu alte cuvinte, să păzim Cuvântul Lui şi să nu tăgăduim Numele Lui, până la momentul întoarcerii Lui.
Dumnezeu nu îngăduie însă ca această carte să se încheie cu un tablou sumbru. Harul de care a avut parte Ioiachim din partea succesorului lui Nebucadneţar (v. 31-34) este o mărturie despre grija pe care Domnul nu încetează să o aibă faţă de o firavă rămăşiţă a poporului Său.

Intre 15 si 17, exista un 16 in care Dumnezeu ne da oportunitatea alegerii!

Nu stiu daca din 1989 incoace, a mai fost mai mare zarva ca si acum in 2014, in pragul acestor alegeri?

Nu stiu daca mai exista vreo desaga cu mizerie care sa nu fi fost deschisa si aruncata pe tapet?

Nu stiu daca din 1989 a fost poporul roman mai dezbinat ca acum?

Nu stiu daca a fost o granita atat de vizibila pe harta Romaniei, asa cum are azi tara si cum este impartita Romania acum? 

Nu stiu daca a mai fost vreo campanie electorala atat de mizerabila,(desi le-am urmarit pe toate). Stiu ca si campania din 2009 a fost presarata cu multa mizerie, dar cred ca aceasta campanie a depasit cu mult orice granita a adevarului, cat si limita bunului simt.

Acum trecand peste toate acestea, vine 16 noiembrie si unul dintre cei doi trebuie ales presedinte.

Scriptura ne invata:

Fiţi supuşi oricărei stăpâniri omeneşti, pentru Domnul: atât împăratului, ca înalt stăpânitor, cât şi dregătorilor...

Inteleg ca supunerea mea trebuie sa existe pana in 15 noiembrie, cat si din 17 noiembrie incolo, indiferent cine va fi acel "domnitor", insa intre 15 si 17, exista un 16 in care Dumnezeu ne da aceasta oportunitate de a alege.

Fie ca vreau, fie ca nu vreau ajung la acest subiect al alegerilor cu persoanele din jurul meu si aud atat de des...."Dumnezeu sa aleaga omul potrivit".

Da, Dumnezeu este in controlul tuturor lucrurilor si indiferent ce va fi, toate sunt cu ingaduinta Lui, insa Dumnezeu se va folosi de noi in data de 16. Ne-a dat aceasta posibilitate de a alege, altfel nu vad rostul pentru care a ingaduit ziua de 16. Nu Dumnezeu merge sa puna stampila pe formularul de vot, ci noi vom pune aceasta stampila, dar condusi de Duhul Lui, de-aceea este nevoie de mult post si rugaciune pentru a discerne binele de rau.

Mi-am adus aminte de versetul din Deuteronom, 

"Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul".

Poate ca multi se gandesc, "oh, dar ce legatura este intre alegeri si acest verset?" 

Mantuirea noastra este o alegere, a face bine sau a face rau este o alegere, a fi vesel sau a fi trist este tot o alegere a mea, la fel cum si modul in care vreau ca tara mea sa propaseasca sau sa stagneze este tot o alegere. O alegere care sta in mainile mele si in mainile tale!

Depinde daca vrem sa fim partasi la aceste alegeri si mai depinde si de felul in care alegem, insa data de 16 nu trebuie sa o privim ca pe ceva in care nu trebuie sa ne implicam.A-mi exprima dorinta a ceea ce-mi doresc pentru viitorul meu, al copiilor mei si al nepotilor mei este ceva normal si chiar necesar.

Ca si cetateni ai aceste tari, cu-atat mai mult ca si crestini avem aceasta datorie in ziua de 16 noiembrie.

Treptele caderii!

Iata ca in mijlocul unui popor care s-a departat de Dumnezeu si care facea lucruri urate care nu erau pe placul Domnului, Dumnezeu gaseste o familie dupa voia Sa in care aduce binecuvantarea. Samson este fiul dorit, dar neavut  si Dumnezeu trimite un inger pentru a vesti venirea lui.

Samson, a fost o binecuvantare, de-altfel Cuvantul spune in Ps. 127, "Iată, fiii sunt o moştenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată dată de El", iar atunci cand Elisabeta a aflat ca Maria poarta in pantece un fiu, "Ea a strigat cu glas tare: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău", asadar si Samson a fost o binecuvantare de la Dumnezeu, insa o binecuvantare conditionata.

Vers.4 -5 spune, "Acum ia bine seama să nu bei nici vin, nici băutură tare şi să nu mănânci nimic necurat.

Căci vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu. Briciul nu va trece peste capul lui, pentru că acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pântecele mamei lui; şi el va începe să izbăvească pe Israel din mâna filistenilor.”

Samson este simbolul puterii si Cartea Judecatori descrie viata lui Samson cu bune si cu rele.

Pe masura ce crestea, Domnul il binecuvanta si mai mult Duhul Domnului ii dadea putere.In vers.25 din cap.13 vedem locul unde Duhul Domnului cobora peste Samson,
"Şi Duhul Domnului a început să-l mişte la Mahane-Dan, între Ţorea şi Eştaol"

Cata vreme a stat intre aceste hotare a fost Duhul Domnului era peste el, insa cand Samson a schimbat directia, atunci a pierdut.

 Desi a fost un om puternic, iata ca si el a avut vulnerabilitati.

Citind textul din Judecatori am vazut cateva greseli din viata lui Samson.

• Samson paraseste locul in care a fost pus!

Samson s-a coborât la Timna şi a văzut acolo o femeie din fetele filistenilor.(vers.1)

• Samson este neascultator de parinti! 

Tatăl său şi mama sa i-au zis: „Nu este nicio femeie între fetele fraţilor tăi şi în tot poporul nostru, de te duci să-ţi iei nevastă de la filisteni, care sunt netăiaţi împrejur?” Şi Samson a zis tatălui său: „Ia-mi-o, căci îmi place.”(v.3)

• Samson intra intr-un anturaj gresit de prieteni si iubeste divertismentul!

Şi acolo Samson a făcut un ospăţ, căci aşa făceau tinerii. Cum l-au văzut, au poftit treizeci de tovarăşi care au stat împreună cu el. Samson le-a zis: „Am să vă spun o ghicitoare(vers.10-12/a)

• Samson are secrete fata de parintii lui! 

  Nevasta lui Samson plângea lângă el şi zicea: „Tu n-ai decât ură pentru mine şi nu mă iubeşti; ai spus o ghicitoare copiilor poporului meu, şi nu mi-ai dezlegat-o!” Şi el i-a răspuns: „N-am dezlegat-o nici tatălui meu, nici mamei mele: să ţi-o dezleg ţie?”( v.16)

• Samson paraseste calea Domnului si cauta sa-si satisfaca placerile proprii!

Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o curvă şi a intrat la ea.(Jud.16:1)

După aceea, a iubit pe o femeie în valea Sorec. Ea se numea Dalila.(vers.4)

• Samson incredinteaza un secret in mainile unei straine!

...şi-a deschis toată inima faţă de ea şi i-a zis: „Briciul n-a trecut peste capul meu, pentru că sunt închinat Domnului din pântecele maicii mele. Dacă aş fi ras, puterea m-ar părăsi, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om.”(vers.17) 

• Samson uita care este sursa puterii sale!

El şi-a pierdut puterea. Atunci ea a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Şi el s-a trezit din somn şi a zis: „Voi face ca şi mai înainte şi mă voi scutura.” Nu ştia că Domnul Se depărtase de el.
 (vers.19-20)

Secretul puterii  nu i s-a datorat lui Samson, ci a fost un dar din partea Domnului si  Duhul Domnului ii dadea taria necesara oridecate ori avea nevoie.

Samson l-a parasit pe Domnul, insa in acel moment si  Duhul l-a parasit pe el.

Dumnezeu l-a binecuvantat, insa binecuvantarea lui a fost conditionata.

 Samson a pierdut totul, iar totul inseamna binecuvantare.

Un om cu o putere extraordinara, ajunge sa fie ingenuncheat.

Ajunge sa fie asemeni unui clown, cu ochii scosi, dansand pentru desfatarea filistenilor, si toate acestea pentru ca a parasit calea lui Dumnezeu.

De cate ori nu am fost si noi un "Samson"?

Cate binecuvantari le-am pierdut pentru ca L-am parasit pe Domnul intr-un moment din viata?

Poate ca exact in acel moment Domnul avea pregatit pentru noi ceva extraordinar, insa din nesabuinta noastra....am pierdut binecuvantarea.

Samson a realizat ce a facut si ultima rugaciune pe care a facut-o, a cerut doar pentru cateva clipe "putere".

A primit-o, insa odata cu miile de filisteni omorati, a murit si Samson.

O poveste frumoasa cu un sfarsit tragic!

Dumnezeu are mii de binecuvantari pregatite pentru tine si poti avea parte de ele, insa exista o singura conditie,

 "nu parasi calea LUI si nu pleca din locul in care te-a asezat"

 

Hrana ta zilnica!

10 NOIEMBRIE
Ieremia 52.1-16
Capitolul 52 nu mai face parte din „cuvintele lui Ieremia" (51.64). Asemeni cap. 39, şi acest capitol, 52, expune evenimentele care au pus capăt împărăţiei lui Iuda, reproducând îndeaproape cap. 25 din 2 Împăraţi.
A sunat ceasul judecăţii. Sunt loviţi deodată: Ierusalimul, templul (v. 17-23), împăratul şi locuitorii. Cetatea este luată. Zedechia şi armata lui caută să o ia la fugă, vrând să scape de încercuirea care îi apasă din nou. Dar nu cu caldeenii aveau ei de-a face, ci cu Dumnezeu. Condus la Ribla, înaintea lui Nebucadneţar, împăratului lui Iuda îi sunt scoşi ochii - pedeapsă aplicată vasalilor trădători - şi, legat cu lanţuri de aramă, el ia drumul exilului, având să păstreze, din mizerabila sa viaţă, ca ultimă imagine, doar spectacolul crud al masacrării fiilor săi. O lună mai târziu, comandantul gărzilor revine la Ierusalim pentru a incendia şi a demola sistematic cetatea răzvrătită şi apoi pentru a face o triere a populaţiei. Versetul 15 aminteşte
de „cei care au fugit la împăratul Babilonului, ilustrând faptul că au fost printre ei şi unii care au dat ascultare cuvintelor lui Ieremia.
Aceste lucruri ne sunt scrise (şi repetate) nu numai pentru că prezintă interes istoric, ci şi pentru a da învăţătură sufletelor noastre şi pentru a ne avertiza (1 Corinteni 10.11): „Voi deci, preaiubiţilor, cunoscând mai dinainte aceste lucruri, păziţi-vă..." (citiţi 2 Petru 3.17,18).

Biserica penticostala din Romania !

Acesta este interviul fratelui Tipei realizat chiar inainte de alegerile din Cultul Penticostal, unde fratele a fost timp de 20 de ani presedintele  cultului.

Urmarind acest interviu putem descoperi valorile si principiile bisericii penticostale, dar nu numai ci si modul prin care Dumnezeu lucreaza si azi printre noi.

Samson si treptele decaderii lui!

"Căci vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu. Briciul nu va trece peste capul lui, pentru că acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pântecele mamei lui; şi el va începe să izbăvească pe Israel din mâna filistenilor.”

Judecatori 13:5

Fiul despre care se vorbeste in acest text este Samson.

Imi amintesc de lectiile de la scoala duminicala in care am invatat despre Samson. 

Imi placea mult povestea lui si cred ca era unul din personajele preferate, pentru faptul ca era puternic.

Imi doream sa am puterea lui Samson, insa cu timpul am inteles povestea vietii lui. 

Intr-adevar Samson era un simbol al puterii, in Scriptura.

Pe cand nu era inca  nascut, Samson a fost inchinat lui Dumnezeu si iata ca ceea ce a fost vestit de inger, s-a implinit si vers. 24-24 spune "femeia a născut un fiu şi i-a pus numele Samson. 

Copilul a crescut, şi Domnul l-a binecuvântat.

Şi Duhul Domnului a început să-l mişte la Mahane-Dan, între Ţorea şi Eştaol"

Cum a fost posibil totusi, ca un copil pe care l-a ales Dumnezeu inca din pantecele mamei lui sa fie eliberatorul unui popor de sub robia filistenilor, un om atat de puternic care a doborat un leu  fara sa aibe ceva in mana, un om care omorase o mie de filisteni cat ai clipi din ochi, totusi...sa sfarseasca atat de tragic?

Filistenii l-au apucat şi i-au scos ochii; l-au coborât la Gaza şi l-au legat cu nişte lanţuri de aramă. El învârtea la râşniţă în temniţă.

  Unde a gresit Samson?

Care a fost secretul puterii sale?

Cand a inceput decaderea lui Samson? 

Care au fost treptele decaderii lui? 

 Cand si-a pierdut puterea pe care o capatase?

Ne-am regasit vreun moment din viata, in aceeasi postura ca Samson? 

Sunt doar cateva intrebari la care voi da un raspuns bazata pe Cuvantul din Scriptura, in editorialul urmator? 

 

Hrana ta zilnica!

9 NOIEMBRIE
Ieremia 51.47-64
„Aduceţi-vă aminte de Domnul în ţara îndepărtată şi Ierusalimul să fie (lit. „să se suie") în inima voastră" (v. 50). Nu fără să ştie unde va merge era invitată rămăşiţa credincioasă să iasă din mijlocul Babilonului corupt. Pentru a lua această hotărâre curajoasă, ea trebuia mai întâi să fie atrasă de sentimente puternice (Psalmul 137.5,6). In acelaşi fel şi astăzi, „la El", la lsus prezent în mijlocul a „doi sau trei" adunaţi în Numele Său, este invitat cel credincios să iasă afară din tabăra religioasă a mărturiei creştine (Evrei 13.13).
Sfârşind prezentarea tuturor judecăţilor Sale, Domnul le semnează cu un nume de temut: „Dumnezeul răsplătirilor" (v. 56). Este însă remarcabil un detaliu, anume că aceste cuvinte ale judecăţii împotriva Babilonului preced relatarea privind distrugerea Templului din cap. 52. Trebuia ca ruina idolilor Babilonului să fie vestită înainte să fi avut loc efectiv cea a Templului (v. 47 şi 52). În felul acesta, nimeni nu va putea gândi că aceşti idoli sunt în mod real mai puternici decât Dumnezeul lui Israel. Cu şapte ani înainte de luarea Ierusalimului, toate aceste cuvinte trebuia să fie scrise într-o carte, iar cartea, după citirea ei, trebuia cufundată în mijlocul Eufratului prin grija lui Seraia, fratele lui Baruc, ca o dovadă că Babilonul avea să fie înghiţit.