Otrava din farfurie!

In fiecare zi auzim inca un caz de cancer , si inca unul, si inca unul....

Va intrebati de ce...?

Iata un videoclip...care arata ce otrava punem in farfurie copiilor nostri.

http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/hibridul-farfurie-umflati-puii-vanduti-populatiei-8_542f8f090d133766a8a78c91/index.html?utm_source=realitatea&utm_medium=http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/hibridul-farfurie-umflati-puii-vanduti-populatiei-8_542f8f090d133766a8a78c91/index.html&utm_campaign=CrossPromo

O asemanare izbitoare!

Un articol foarte interesant pe care va rog sa-l urmariti.

Inca de la finalizarea acestuia pe 14 decembrie 1999, Parlamentul European a ridicat semne de intrebare cu privire la structura sa.  

Turnul principal, numit cladirea “Louise Weiss”, pare ciudat si modernist. De ce arata neterminata cladirea? Promotorii spun ca aceasta reflecta natura “neterminata a Europei”. Cu toate acestea, o simpla cercetare pe tema cladirii dezvaluie simbolismul intunecat si profund nedemocratic al cladirii. Sursa reala de inspiratie din spatele lui Louise Weiss este expunerea la credintele ezoterice de elita mondiala, aspiratiile lor intunecate si interpretarea Scripturilor antice.

Vom merge direct la subiect: cladirea Louise Weiss este menita sa arate exact ca pictura “Turnul Babel” de Pieter Brueghel cel Batran in 1563. Povestea spune ca Turnul Babel nu a fost finalizat. Deci, Parlamentul ONU practic continua lucrarile neterminate de Nimrod, infamul tiran, care a construit Turnul Babel pentru a-l sfida pe Dumnezeu. Credeti ca aceasta este o buna sursa de inspiratie pentru o institutie “democratica”?

Citeste mai departe AICI

Ce asteptari are Dumnezeu de la mine?

Domnul zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.Voi face din tine un neam mare şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare. Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine. Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, şi a plecat şi Lot împreună cu el. Avram avea şaptezeci şi cinci de ani când a ieşit din Haran.

Geneza 12:1-4

Ne-am gandit vreodata ca aceste cuvinte s-ar putea sa ne fie adresate personal si noua de Dumnezeu?

„Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta"

Cu siguranta nu ma gandesc acum la o chemare in alta tara, ca sa o duc mai bine, ci o chemare din partea lui Dumnezeu.

Trebuie sa stim ca Dumnezeu are asteptari din partea noastra. Chiar daca suntem intr-o mare multime, chiar daca credem ca nu suntem observati de nimeni, Dumnezeu ne vede si are asteptari de la fiecare in parte. Atunci cand Dumnezeu spune "iesi", inseamna ca vrea ca noi sa iesim din locul in care suntem, dar mai mult de atat vrea o separare a noastra, "iesi...si vino".

Ambele actiuni implica ascultare si credinta.Sa lasi tot si sa pleci, unde...? Acolo unde iti arata.

Este clar ca atunci cand te cheama Dumnezeu sa te separi, automat aceasta implica si o schimbare in viata ta, in tine insuti.In 2 Corinteni cap 6 vedem ce inseamna o separare,
De aceea: „Ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul cel Atotputernic.”

 Avraam a inteles chemarea facuta de Domnul si L-a ascultat.

Daca am ales sa ascultam chemarea si ne-am separat, atunci trebuie sa stim ca aceasta implica si renuntare la ceva.

Dar suntem noi gata sa renuntam? Lui Avraam i s-a cerut sa renunte la tot, locul natal, rude, frati, etc, si sa plece.Drept este ca Avraam nu a ascultat in totalitate, ci partial, pentru ca la plecare, alaturi de el, a mai luat pe Lot si pe tatal sau, Terah.
Suntem gata oare sa renuntam de dragul Domnului?

Daca ai primi o chemare din partea Domnului, la ce ai fi gata sa renunti?
Cand spun "renuntare", ma gandesc la renuntarea tuturor lucrurilor care ma pot tine departe de Domnul, renuntare la tot ceea ce se interpune intre mine si Domnul , la tot ceea ce impiedica sa pot avea o relatie perfecta cu El. 
Daca vrem sa raspundem chemarii Domnului, daca vrem sa calcam pe urmele Lui, nu putem fara a renunta la mentalitatea lumeasca care uneori isi lasa amprenta asupra noastra.Trebuie sa ne debarasam de tot ceea ce este lumesc, sa fim diferiti de lumea de-afara, "sa nu va potriviti chipului veacului acestuia", si mai mult de-atat sa fim dedicati slujirii la care am fost chemati.

Si in viata de zi cu zi suntem chemati la dedicare.Chiar prin angajamentul luat fata de partenerul nostru de viata ne dedicam unul altuia.
Dar cine mai face azi angajamente?
Intr-o lume atat de egoista si individuala cine mai vrea sa isi ia vreun angajament?
 Intalnesc tot mai multe cupluri in ziua de azi care sunt impreuna de ani de zile, insa fara a avea nici un fel de angajament unul fata de celalalt.Nimeni nu mai vrea sa se dedice, nimeni nu mai vrea sa se sacrifice, nimeni nu mai vrea sa renunte, pentru ca asta ar insemna altruism, ori invataturile societatii din ziua de azi ne invata la egoism, dar invataturile lui Hristos difera de lumea de-afara.Insusi Isus ne-a facut atatea promisiuni si toate aceste fagaduinte El le duce la indeplinire, insa doar pentru acei care acceptam sa ne onoram angajamentele fata de El.
Ma rog ca ca fiecare din noi sa ne amintim de angajamentele facute inaintea Domnului, iar daca nu am respectat vreunul din ele, Dumnezeu sa ne ierte si sa ne dedicam in totalitate.
 

Hrana ta zilnica!

3 OCTOMBRIE
Ieremia 27.1-11
Acest capitol şi următoarele ne poartă înspre ultima perioadă a domniei lui Zedechia. Acesta părea să se fi înţeles cu cei cinci vecini ai săi, împăratul Edomului, al Moabului, al Amonului, al Tirului şi al Sidonului, pentru a i se împotrivi lui Nebucadneţar. 

Fără îndoială, pentru a se înfiinţa această alianţă, delegaţii acestor naţiuni se vor fi întrunit la Ierusalim (v.3). Ieremia a avut misiunea din partea Domnului să dea fiecăruia dintre aceşti diplomaţi un dar, cel puţin original, confecţionat după intenţiile Sale: este vorba de juguri şi de legături care simbolizează tocmai dominaţia împăratului Babilonului, de sub care aceste popoare intenţionau să se elibereze. Ne putem imagina cu ce sentimente au primit cei cinci negociatori acest cadou umilitor.
Orgoliul, sub diferite forme, este încă şi în zilele noastre principiul de bază care guvernează statele moderne (ca şi pe indivizi), dar dincolo de intrigile lor ambiţioase, Dumnezeu este Cel care conduce destinele lumii şi pe El se bizuie creştinul, nicidecum pe politica dubioasă a oamenilor (Daniel 4.17).
Dumnezeu, Cel care îl punea deoparte pe Israel, îi dădea lui Nebucadneţar, din acel moment, puterea universală, numindu-1 robul Său. Romani 13.4 le aminteşte creştinilor, oameni înclinaţi să uite, că „Robul lui Dumnezeu" este Cel care are puterea, şi aceasta spre binele lor.

Hrana ta zilnica!

2 OCTOMBRIE
Ieremia 26.12-24
Martorul credincios al Domnului nu a fost tulburat de condamnarea sa la moarte, nici de prezenţa mulţimii duşmănoase strânse împotriva lui. Cu fermitate, el îi îndeamnă încă o dată să se pocăiască, după care, fără teamă, se lasă în mâinile lor. Departe de a se înduioşa de propria lui soartă, el se gândeşte tot la popor şi la înfiorătoarea responsabilitate pe care această crimă o va face să apese asupra lor. Prin felul cum acţionează, Ieremia ne duce cu gândul la Ştefan, cel care mijlocea pentru cei care îl loveau cu pietre (Fapte 7.60), şi amândoi ne amintesc de Domnul Isus (Luca 23.28,34).
Omul lui Dumnezeu este eliberat aici prin intervenţia căpeteniilor şi a bătrânilor; aceştia însă ar fi trebuit să mai facă încă un pas: să se teamă de Domnul şi să caute faţa Lui, la fel ca Ezechia (v. 19). Nu este de ajuns să ştim să cităm un exemplu frumos, trebuie să-1 şi urmăm!
Vedeţi cât de influenţabilă şi de nestatornică este mulţimea. In v. 8, „tot poporul" îi urmase pe preoţi pentru a striga: „Vei muri negreşit!", iar în v. 16, acelaşi popor împărtăşeşte părerea căpeteniilor, pentru a spune: „Omul acesta nu este vrednic de moarte".
Istoria lui Urie, urmărit şi ucis de Ioiachim, confirmă tristul portret care ne-a fost făcut despre acest împărat. El este gata să verse sânge nevinovat (cap. 22.17).

Dupa ce tanjim...?

Intr-o emisiune de televiziune, Oana Sarbu povestea, printre altele: "... am avut un accident de masina; m-am intalnit cu Lumea de Dincolo..." Daca oamenii care n-au atins cota maxima de credinta ca si noi, sa zicem, cred in existenta unei lumi supranaturale, vesnice si o iau foarte in serios, atunci oare noi ne putem permite luxul de a o ignora sau de a o lasa pe planul doi? Ne dorim lucruri extraordinare in viata, un partener cum nu s-a mai intalnit, un job de vis, o casa ca-n povesti, o familie sanatoasa, fericita si unita si multe altele asemanatoare, foarte bune in ele insele, insa ne dorim cu aceeasi intensitate Cerul? 
Tanjim in inima noastra dupa el? 
Visam la frumusetea fascinanta care se gaseste acolo? Ne-a cuprins un dor nesfarsit dupa Prezenta Divina care-ti poate umple sufletul de pace, liniste, lumina, iubire si implinire autentica, fata de care cuvintele sunt prea sarace pentru a o putea exprima?
 A devenit Cerul tinta suprema a vietii mele, scopul meu final, dorinta mea cea mai arzatoare? 
Fac tot ce pot pentru a ajunge acolo? Marii oameni ai istoriei si ai credintei au crezut in Cer ca fiind un loc real si au luptat, uneori cu pretul vietii, pentru a-l dobandi. Unii dintre ei au fost urati, marginalizati, stigmatizati, maltratati si chiar omorati, insa n-au renuntat cu nici un chip la perspectiva Cerului. Pentru a putea ajunge acolo, daca situatia a fost de asa natura, au preferat sa renunte la viata aceasta, pentru a primi in schimb viata eterna. Dumnezeu i-a inzestrat cu credinta si putere fara egal pentru a face fata oricarei persecutii si a nu renunta la splendoarea unei Lumi incomparabil mai bune decat lumea noastra. Viziunea Cerului care a fost pusa in inima lor le-a dat forta de a-si realiza visul suprem si anume acela de-a ajunge intr-o buna zi acolo. Acesti eroi au reusit.
 Si eu vreau sa ajung in Paradis, locul fericirii si a pacii fara sfarsit... Dar tu?

***
SA NU TE SCHIMBI…
Doar spre inalt sa te ridici, numai in bine sa te schimbi...
Ramai pe veci a Cerului comoara
Cu inima curata, ca roua de pe trandafiri
Si atunci, in Grandioasa Primavara,
El iti va da un Nume Nou, cel mai frumos ce se gaseste printre heruvimi...!
Mereu in Domnul tau sa crezi...
Increderea in El e o virtute rara
Te ajuta sa razbati prin ploi si vijelii,
Ca un rubin, ca soarele din mandra vara
Iti lumineaza calea cand treci prin ceata Vremii...!
Sa nu te schimbi... decat ca El sa fii
Caci Preaiubitul tau ti-a pregatit o Tara
Si dupa ea ti-a pus in suflet un dor adanc, ce in cuvinte nu poti sa-l descrii
E aproape Ora 12 si va veni, ca Rege Vesnic, a doua oara
Spre a te lua cu Sine; nu va zabovi...!

                                                             (Autor proza si poezie: Daniela Bodea)

Hrana ta zilnica!

1 OCTOMBRIE
Ieremia 26.1-11
Acest capitol ne poartă din nou înapoi în timp, cu patru ani înaintea evenimentelor din capitolul precedent (cap. 25.1). La porunca Domnului, Ieremia merge de astă dată în templu, pentru a profeţi acolo. Fără îndoială, aceasta se petrece cu ocazia uneia dintre cele trei mari sărbători anuale, când toţi israeliţii se suiau la Ierusalim (v. 2 este cel care ne permite să ne gândim la aceasta). Oricum ar fi fost, chemarea se adresează către întregul Iuda, nu numai căpeteniilor sale, şi nu trebuia omis „niciun cuvânt" (comp. cu Fapte 20.27).
Cât de emoţionant este v.3! El ne ajută să intrăm în gândurile harului lui Dumnezeu. Deşi cunoştea totul mai dinainte, El îşi exprimă dorinţa Sa cea mai preţioasă: „Poate că vor asculta..." (vezi şi cap. 36.3,7).
Acelaşi „poate" traduce şi speranţa stăpânului din parabolă: „îl voi trimite pe fiul meu preaiubit; poate că, văzându-1, îl vor respecta" (Luca 20.13). Ei însă nu L-au respectat mai mult pe Fiul Său decât pe profeţii care au venit înaintea Lui. 

Observaţi ce primire i-au făcut lui Ieremia şi, implicit, Celui care 1-a trimis... Ce orbire! 

Aceşti oameni, deşi veniseră să se închine în Casa Domnului (v. 2), resping cuvintele Domnului, pun mâna pe solul Lui şi, chiar în această Casă, îl condamnă la moarte!

Ganduri si imagini din "scurtul" turneu la Wiena

Nu trebuie sa petreci mult timp in Wiena ca sa iti dai seama ca este un oras superb.

Dupa o iesire destul de scurta  alaturi de corul Bisericii unde am petrecut un timp binecuvantat in dimineata zilei de duminica, in Biserica Penticostala Elim din Wiena, dupa masa am fost alaturi de fratii din Biserica Penticostala Maranatha-Wiener Neustadt.

Atat la Elim cat si la Maranatha, bucuria a fost mare si-I multumesc Domnului ca ne-a fost alaturi si ne-a dat izbanda.

Multumesc de asemenea tuturor celor care ne-ati sustinut in rugaciune si slava Domnului ca ne-a ascultat, ne-a pazit de accidente si la plecare si la venire. 

 

 

 

 

 

Grupul a fost insotit de unul din prezbiterii bisericii, fr. Marcel Codreanu.

 

Plecand de la hotel dimineata spre biserica, am incercat sa ne incalzim vocile printr-o rugaciune inaintea Domnului!

Wiena intr-adevar este un oras superb, insa eu stiu de existenta unui oras in fata Caruia si capitala Austriei cu toata frumusetea ei, isi pleaca capul.

Nu doresti si tu sa-L cunosti?

Este Ierusalimul Ceresc!