Astazi am avut o zi de lupta sau mai bine zis razboi. Cu cine? Cu cel caruia i-am declarat razboi inca de cand am hotarat sa-L urmez pe Domnul.Se pare ca supararea este atat de mare incat "nu scot piciorul" dintr-o incercare, ca si intru in alta, nu apuc sa-mi trag aer bine in piept ca din nou sunt lovita.
Dar pentru toate dau slava Domnului si chiar Ii multumesc, ca prin aceste incercari stiu ca nu fac parte din aceea categorie de "prieteni" ai diavolului si mai mult decat atat vad biruinta pe care mi-o da Domnul prin sangele Lui.
Cert este ca, indiferent cat de mare este lupta am hotarat sa o duc pana la capat.
Mi-am sunat prietena in Italia sa-i spun ce surprize mi-a mai pregatit diavolul si saptamana aceasta si mai ales azi, mai ales ca saptamana este pe final, insa nu mica mi-a fost mirarea sa constat ca si ea adevenit ostas.
Pana nu demult imi spunea ca ea simte ca este prea linisita, prea....prea, avand in vedere ca este intoarsa de curand la Domnul, insa se pare ca si ea a devenit "soldat". Nu am putut decat sa-i urez bun venit in armata lui Hristos, si i-am sugerat armamentul necesar in aceasta lupta.
Acelasi armament il recomand tuturor celor care au devenit luptatori in armata mareata a lui Hristos.
Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei
Lui. Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui
Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului.Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci
împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor
întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile
cereşti.
De aceea, luaţi toată armura lui
Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare,
după ce veţi fi biruit totul. Staţi gata, dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu
platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna
Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi
scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui
rău. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia
Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu. Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi
cereri.
De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre
binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi
după planul Său.Căci pe aceia pe care i-a cunoscut
mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său,
pentru ca El să fie Cel întâi născut dintre mai mulţi fraţi. Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat; şi pe
aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe care i-a
socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit. Deci ce vom zice noi în faţa tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu
este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? El,
care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va
da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?
Cine va ridica pâră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este
Acela care-i socoteşte neprihăniţi!
Cine-i va osândi? Hristos a murit!
Ba mai mult, El a şi înviat, stă
la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi!
Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos?
Necazul, sau
strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau
primejdia, sau sabia?
După cum este scris: „Din pricina
Ta suntem daţi morţii toată ziua; suntem socotiţi ca nişte oi de
tăiat.”Totuşi, în toate aceste lucruri,
noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit.
Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici
îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele
viitoare, nici înălţimea, nici adâncimea,
nicio altă făpturăb, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea
lui Dumnezeu care este în Isus Hristos, Domnul nostru.