Cerceteaza-ma Doamne!

Nu demult a fost citit la adunare textul din Geneza care ne arata stricaciunea oamenilor din vremea lui Noe. Oridecate ori ajung sa citesc versetul 5 din cap. 6, stau si ma intreb, oare cu ce au gresit ei mai mult ca poporul nostru din ziua de azi. Cu ce suntem noi, mai buni decat ei...?

Am tot incercat sa caut un motiv "bun" in noi, care sa-L determine pe Dumnezeu sa nu ia aceeasi decizie categorica si in dreptul nostru astazi.

Am tot cautat, insa eu recunosc asemeni lui Pavel, nimic bun nu locuieste in mine.....dar cu siguranta cred ca a gasit in altii. Insa asa cum zicea Avraam, „Să nu Te mânii, Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi în ea numai zece oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni.”

Nici macar zece, Doamne ? Se pare ca nu!

Sodoma a fost nimicita....noi nu!

 Slava Domnului ca printre noi sunt mai mult de zece oameni buni si dovada vie este ca nu suntem nimiciti ca cei din Sodoma, dar mai este inca un motiv pentru care nu suntem nimiciti, este meritul Fiul Sau, Hristos Isus. El mijloceste pentru noi, de-aceea Ii multumesc!

Nu suntem nimiciti desi si gandurile oamenilor din ziua de azi sunt tot la fel de rele ca a celor din vechime. Ma uit la toate actele de violenta  care se petrec printre noi, ma uit la starea multor oameni care se hranesc si traiesc doar din minciuna, ma uit la starea deplorabila in care a ajuns si in care se complace omenirea si din tot ceea ce vad, constat ca toate aceste pacate nu sunt simple ispitiri in care ajung sa cada oamenii, ci sunt pacate infaptuite cu buna stiinta si planuite.

Nu a fost suficient ca l-au vandut fratii pe Iosif, mai apoi s-au gandit cum sa-si ascunda fapta. Dupa ura si violenta de care au dat dovada, iata ca a venit si pacatul minciunii, pentru ca pacatele merg mana in mana. Si iata ca nu a fost doar o cadere, ci a fost un plan bine pus la punct, un plan premeditat.

Unde ne gasim noi oare....?

Nu suntem si noi ca cei din vremea lui Noe? Gandurile noastre sunt oare indreptate spre rau?

Omul socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul, spune Solomon.

Dumnezeu ne cunoaste inima, ne cunoaste gandurile, ne cunoaste pe deplin, de-aceea in fata Lui nu ne putem ascunde.

Psalmistul David spune in Ps. 139 versetul 23

Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile!

Vezi dacă sunt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veşniciei!

 

Doamne cerceteza-ma si pe mine, cerceteaza-ne pe toti, vezi pe ce cale suntem, iar de nu este buna, du-ne Tu pe calea cea buna pe care ai trasat-o pentru noi!  

Elim Brass Band Si Corul De Copii - Dupa ploaie si furtuna

                         

Hrana ta zilnica!

10 MARTIE
Psalmul 23

Bunul Păstor Şi-a dat viaţa pentru oile Sale (am văzut în Psalmul 22 şi la fel putem vedea în Ioan 10.11). Acum, în Psalmul 23, El merge înaintea lor; le paşte cu tandreţe şi ele nu duc lipsă de nimic, pentru că El este acolo, răspunzând de ele. Oile, aceste creaturi slabe şi dependente, care ne reprezintă, fac zilnic experienţa grijii păstorului (Isaia 40.11; 49.10). Simpla recunoştinţă constată: nu am dus lipsă de nimic (Luca 22.35), iar credinţa afirmă chiar mai mult: nu voi duce lipsă de nimic" (de nimic cel puţin din cele necesare sufletului: acesta îmi este înviorat - v. 3).

 Domnul Isus mă duce la ape liniştite şi totodată mă conduce pe cărări ale dreptăţii, aşa cum se cuvine propriului Său Nume pe care eu Î1 port.
Începând cu v. 4, oaia I se adresează direct: „Tu eşti cu mine..." Cu această însoţire, nici chiar valea umbrei morţii nu mai este de temut. Toiagul şi nuiaua acestui bun Păstor mă mângâie şi totodată mă protejează de însăși rătăcirile mele. Şi astfel, fără să fiu înfricoşat de prezenţa potrivnicilor puternici, pot să mă aşez la masa împărătească, în locul care mi-a fost pregătit - nu doar pentru o invitaţie ocazională, ci pentru „toate zilele vieţii mele" (comp. cu 2 Samuel 9.13): da, în casa Dumnezeului bunătăţii şi al harului, a Tatălui meu, în care acum locuiesc prin credinţă, aşteptând să rămân în ea, într-adevăr, pentru totdeauna.

O saptamana binecuvantata!

Ne sta in fata o noua saptamana. Niciunul dintre noi nu stim cum va fi, nu stim prin ce incercari va ingadui Dumnezeu sa trecem, nu stim nimic, insa stim un singur lucru,

"indiferent prin ce vom trece, daca ramanem ancorati in Domnul, El ne va da izbanda in toate lucrurile".

Acest lucru ne-a promis Domnul Isus, si eu cred din toata inima.

In Coloseni 3:23 scrie,

Orice faceţi să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni....

Fie ca suntem acasa, fie ca suntem la servici, tot ceea ce vom face, sa facem  nu ca pentru oameni, ci ca pentru Dumnezeu, si Dumnezeu sa ne ajute sa putem face acest lucru.

O saptamana binecuvantata!

Hrana ta zilnica!

9 MARTIE
Psalmul 22.22-31
Pentru Cel aflat „între coarnele bivolilor" (comp. v. 2 cu v. 21) soseşte răspunsul. Este învierea şi, în acelaşi timp, bucuria comuniunii regăsite! În dragostea Sa, Domnul Hristos S a grăbit ca această bucurie să fie împărţită. Primul Său gând a fost să le facă cunoscut „fraţilor Săi" noua relaţie în care i-a aşezat lucrarea Sa şi să le vorbească acestora despre Tatăl care devine Tatăl lor, despre Dumnezeul Său care devine Dumnezeul lor (v. 22; Ioan 20.17). Spre deosebire de alţi psalmi care tratează tot suferinţele lui Hristos, în acesta nu se pune problema judecăţii. Domnul Isus poartă aici păcatele şi, ca urmare, nu găsim decât har şi binecuvântare: binecuvântare pentru Adunare (alcătuită la început din ucenici iudei: v. 22 citat în Evrei 2.12); binecuvântare pentru Israelul restaurat, numit în v. 25 „adunarea cea mare"; binecuvântare pentru „toate familiile naţiunilor” sub împărăţia de o mie de ani (v. 27,28); binecuvântare pentru toţi cei care se nasc în timpul acestei domnii glorioase. Aşa cum se lărgesc undele în jurul centrului de unde au fost produse, tot aşa se extind consecinţele minunate şi multiple ale lucrării de la cruce asupra întregii creaţii.

 Şi înţelegem astfel de ce a fost Isus abandonat (comp. cuv. 1).

Te iubesc!

Nu stiu daca o singura zi pe an este indeajuns sa pot exprima dragostea pe care o port celei care mi-a dat viata.Mi-as dori sa traim fiecare macar o data pe saptamana  "8 martie", sa putem spune mamelor noastre macar o data, "te iubesc". 

Spre bucuria mea, pentru mine 8 martie e in fiecare dimineata cand ii aud vocea calda la telefon. Stiu si sunt cat se poate de realista, ca va veni o zi in care voi dori sa o mai pot auzi, insa pana atunci, acum am harul de la Dumnezeu sa ii simt dragostea zi de zi, si sincer sunt uimita sa descopar in ea un izvor nesecat  in bunatate, in dragoste si in sacrificii.

Nimeni si nimic nu vor putea inlocui  vreodata, dragostea  mamei mele. Ea poate inlocui pe oricine din viata mea, insa nimeni nu o va putea inlocui pe ea.“O mama buna valoareaza cat 1000 de profesori.” spunea George Herbert. Mama mi-a fost si inca imi este, cel mai bun profesor al meu.Nu trece o zi in care sa nu ii aud vocea, si asta e o mare binecuvantare de la Domnul.

Oricat as incerca sa scriu in cuvinte nu voi reusi niciodata, pentru ca tot ceea ce am in inima mea pentru ea, nu poate fi scris in cuvinte si sentimentul de dragoste nu poate fi scris, si nici desenat.

Tot ceea ce pot sa fac este sa o iubesc si sa traiesc in asa fel incat cuvintele inteleptului Solomon sa poata fi rostite cu adevarat,

Proverbe 23:25

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut.

“Mama este cel mai apropiat prieten pe care il avem atunci cand incercarile , grele si surprinzatoare, cad asupra noastra ; cand nenorocirile iau locul prosperitatii ; cand prietenii care s-au bucurat alaturi de noi, in momentele stralucirii noastre, ne parasesc in clipa in care problemele ne coplesesc, numai ea ramane langa noi si se straduieste prin bunatatea sfaturilor si invatamintelor ei sa risipeasca norii intunecati, facand ca pacea sa se reintoarca in inimile noastre.”
Washington Irving

Cele mai frumoase flori pentru voi, mamelor de pretutindeni!

Hrana ta zilnica!

8 MARTIE
Psalmul 22.1-21
Poate mai mult ca de oricare altă parte din Scriptură, de Psalmul 22 trebuie să ne apropiem cu „picioarele descălţate", deoarece el conţine tema cea mai profundă: sentimentele şi rugăciunile Domnului Hristos în ceasurile de la cruce. După ce a fost expus răutăţii oamenilor, suferind pentru dreptate, El cunoaşte în timpul celor trei ore de întuneric profund abandonarea de către Dumnezeul Său puternic.

 Complet singur, Omul desăvârşit traversează această încercare fără seamăn având numai sprijinul lăuntric al iubirii Sale fără egal. El nu încetează nicio clipă să Se încreadă în Cel care, pentru moment, nu-I putea răspunde. Îşi afirmă public slăbiciunea şi ruşinea (v. 1,2,6) şi nu manifestă nicio stare care să semene cu nerăbdarea, cu disperarea sau cu încercarea de a Se apăra.
La cruce, omul a dat la iveală măsura sa întreagă: a arătat până unde este capabil să meargă cu ura sa, cu violenţa sa, cu sfidarea sa, cu josnicia sa morală (v. 6-8,12,13,16-18). Dar, în acelaşi timp, şi Dumnezeu a dezvăluit măsura totală a ceea ce este El: a arătat până unde poate merge şi în dreptatea Sa perfectă împotriva păcatului, şi în dragostea Sa desăvârşită pentru păcătos. Crucea a proiectat totul la adevărata scară. 

Ah, fie ca această contemplare a Domnului Isus murind pentru noi să producă tot mai mult în sufletul nostru umilinţă şi recunoştinţă, respect şi adorare!

Nadajduieste in Domnul!

Psalmi 33:22

Doamne, fie îndurarea Ta peste noi după cum o nădăjduim noi de la Tine!  

In general oamenii cred doar ceea ce vad. 

Credinciosii, cred lucrurile care nu se vad si traiesc prin credinta cu o nadejde vie in suflet.

Bineinteles, cand spun acest cuvant "nadejde", cum este si normal ma gandesc la viitor. "Am nadejde ca maine va fi.....", sau "nadajduiesc ca voi  primi", si exemplele pot continua.

Nadejdea priveste viitorul si ea nu este doar o simpla dorinta a noastra, ea are la baza credinta. Crezand cu tarie  in promisiunile lui Dumnezeu, credinta si nadejdea merg mana in mana.

Aceasta este partea frumoasa a credinciosului, el are o nadejde. Este trist sa traim pe acest pamant, sa alergam din zori si pana in noapte si sa nu traim cu nici o speranta. Dar poate ca ti-ai pus speranta in ceva....dar in ce, caci toate lucrurile sunt pieritoare.In bani ? In avere ? Ti-ai pus speranta in om...? Biblia spune sa nu ne punem nadajdea in om.

Prorocul Isaia  spune in cap 2 cu 22

Nu vă mai încredeţi, dar, în om, în ale cărui nări nu este decât suflare: căci ce preţ are el?, iar Ieremia este mult mai dur:

„Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul!

Dumnezeu este Singurul care nu a dezamagit pe nimeni si promisiunile Lui nu sunt vorbe goale.

Psalmistul David reda asa frumos in Ps. 146

Nu vă încredeţi în cei mari, în fiii oamenilor, în care nu este ajutor. Suflarea lor trece, se întorc în pământ, şi în aceeaşi zi le pier şi planurile lor. Ferice de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov, ferice de cine-şi pune nădejdea în Domnul Dumnezeul său!

Dar cine-I  Dumnezeul lui Iacov?

Continuarea Psalmului spune,

El a făcut cerurile şi pământul, marea şi tot ce este în ea.El ţine credincioşia în veci. El face dreptate celor asupriţi; dă pâine celor flămânzi: Domnul izbăveşte pe prinşii de război; Domnul deschide ochii orbilor; Domnul îndreaptă pe cei încovoiaţi; Domnul iubeşte pe cei neprihăniţi. Domnul ocroteşte pe cei străini, sprijină pe orfan şi pe văduvă, dar răstoarnă calea celor răi. Domnul împărăţeşte în veci; Dumnezeul tău, Sioane, rămâne din veac în veac!
Lăudaţi pe Domnul!

Cat este de minunat sa ne punem nadejdea in Acest Dumnezeu !!!

Romani 15:13

Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea pe care o dă credinţa, pentru ca, prin puterea Duhului Sfânt, să fiţi tari în nădejde!

O zi binecuvantata!