Hrana ta zilnica!

3 Ianuarie
Iov 2.1-13
Cu permisiunea Domnului, Satan lansează un nou asalt împotriva lui Iov: de astă dată este un atac la propria sa persoană. Pentru soţia lui Iov este prea mult. „Blestemă pe Dumnezeu şi mori!", strigă ea, provocându-şi soţul (v. 9). Este o nouă încercare pentru patriarhul nostru, ca însăşi soţia lui să fie instrumentul din mâna vrăjmaşului pentru a-1 instiga să-L „blesteme pe Dumnezeu în faţă" (cum prezisese Satan: 1.11; 2.5). Totuşi Iov rămâne ferm, primind „din partea lui Dumnezeu" atât răul, cât şi binele (v. 10; Plângeri 3.38).
Noi, care ne irităm adesea din cauza unor lucruri atât de mărunte, am face bine să luăm aminte şi să imităm exemplul acestui om al lui Dumnezeu. În timp ce tendinţa noastră este de a pune întotdeauna dificultăţile pe seama unor cauze (vizibile), Iov nu-i face responsabili de nenorocirile sale nici pe sabeeni, nici pe caldeeni şi nici chiar pe Satan. El recunoaşte mâna lui Dumnezeu în spatele acestor agenţi umani (deşi nu conştientizează încă faptul că este o mână iubitoare). Noi însă avem un Model nespus mai minunat: pe Cel care a luat totul din mâna Tatălui Său, inclusiv paharul mâniei lui Dumnezeu împotriva păcatului (Ioan 18.11).
Capitolul se încheie cu o scenă mişcătoare: Iov şi cei trei prieteni ai săi stau cufundaţi în muţenie timp de şapte zile, în faţa unei dureri fără seamăn şi a unei taine prea adânci.

Hrana ta zilnica!

2 Ianuarie
Iov 1.13-22
Până în momentul acesta, Domnul îl înconjurase pe robul Său Iov cu un adevărat gard protector (v. 10): este acea barieră (nevăzută) care îi protejează pe cei credincioşi atât faţă de atacurile din afară, cât şi faţă de propriile tendinţe de a se depărta de locul binecuvântării. De exemplu, copiii care au părinţi creştini sunt păziţi prin învăţătura primită în casă şi în adunare. Fie ca ei să nu distrugă niciodată în mod voit acest gard protector (Eclesiastul 10.8)!
Satan obţine permisiunea de a acţiona (comp. cu Luca 22.31) şi, alegând ziua prielnică, îl izbeşte pe nefericitul Iov cu patru lovituri succesive, cu o râvnă care îi scoate în evidenţă ura. Într-o clipă, fără să-şi fi putut trage răsuflarea (cap. 9.18), patriarhul nostru se trezeşte jefuit de toată bogăţia sa şi lipsit de toţi cei zece copii. Neclătinat în mijlocul dezastrului, el rămâne în picioare, arătând că încrederea lui nu se odihnea pe bunurile primite, ci pe Acela care i le dăruise.
„Oare pentru nimic se teme Iov de Dumnezeu?" insinuase diavolul (v. 9). Prin har, Iov îi dă lui Satan votul de neîncredere şi, chiar când nu mai are absolut nimic, el continuă să se teamă de Dumnezeu. Satan afirmase: „să vezi dacă nu Te va blestema" (v. 11), însă Iov, chiar când totul îi este luat, strigă încrezător: binecuvântat fie Numele Domnului!", punând în practică îndemnul atât de dificil de împlinit, „mulţumiţi pentru toate" (1 Tesaloniceni 5.18).

Hrana ta zilnica!

1 Ianuarie
Iov 1.1-12
Cartea Iov se distinge prin trăsături care o fac să fie diferită de cele dinaintea ei: este o carte poetică, abordează episoade din timpuri foarte îndepărtate, iar personajele ei sunt alese din afara poporului Israel, ceea ce ne ajută să-i înţelegem deschiderea, în ce priveşte învăţătura, nu numai spre familia lui Avraam, ci şi spre naţiuni (spre întreaga făptură).
Să-I cerem lui Dumnezeu ajutor ca, în timp ce-1 vom privi pe Iov însuşindu-şi lecţiile, acestea să ne înveţe şi pe noi.
«Duhul Sfânt nu a considerat necesar să ne relateze pe larg prosperitatea lui Iov; dimpotrivă, găseşte potrivit să ne povestească în detaliu tot ce s-a petrecut în timpul încercărilor lui. Merită osteneala să parcurgem atent această istorisire: ea va fi benefică tuturor copiilor lui Dumnezeu, până la sfârşitul timpului!» 

In timp ce primele versete (1-5) ne comunică pe scurt cine este acest om, posesiunile sale, precum şi ce preocupări are pentru ai săi, următoarele ne deschid voalul din ceruri pentru a vedea ce hotărâri se iau acolo cu privire la Iov. Intră în scenă temutul Acuzator (Apocalipsa 12.10), dar să remarcăm şi două adevăruri care ne liniştesc: Cel care angajează cel dintâi acţiunea este Dumnezeu, iar permisiunea pe care El i-o acordă lui Satan este strict limitată. Să nu uităm niciodată de întrebarea din Romani 8.33, nici de Romani 8.28. Vom vedea cum „toate lucrurile" (încercările de după prosperitate) „lucrează împreună spre bine", pentru cel care se teme de Dumnezeu.

Al treilea an de studiu!

Cu ajutorul Domnului, iata ca intram in studierea celui de-al treilea an al Scripturii.

Ne-am propus sa citim Scriptura si sa o studiem cu atentie timp de 5 ani. Suntem in al treilea an si vom continua studiile cu cartea IOV, pentru ca am terminat anul 2013 cu cartea Estera.

Cartea Iov este una din preferatele mele!

Prefaţă
Acest al treilea volum este structurat în alt mod decât celelalte două precedente („De la Geneza la Iosua" şi „De la Judecători la Estera").
Pentru a nu obosi atenţia tinerilor noştri cititori, nu ni s-a părut de dorit să continuăm urmărind ordinea exactă a cărţilor din Biblie, ceea ce ar fi condus la citirea unul după altul a tuturor Psalmilor, apoi a Proverbelor. Cărţile rămase de parcurs au fost repartizate potrivit schemei: „Parcurgerea Bibliei în cinci ani". Potrivit aceloraşi motive, unele pasaje nu au fost comentate (din Iov şi din Profeţi), deşi citirea lor a fost, bineînţeles, recomandată.
Reamintim că această lucrare nu constituie un „studiu", ci mai degrabă un buchet de gânduri vizând creşterea zilnică prin intermediul Cuvântului lui Dumnezeu.
Să nu uităm niciodată că „toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi folositoare pentru învăţătură, pentru mustrare, pentru îndreptare, pentru instruire în dreptate, ca omul lui Dumnezeu să fie împlinit, deplin pregătit pentru orice lucrare bună" (2 Timotei 3.16,17).
Domnul să ne ajute ca, citind Cuvântul Său, să facem împreună cu El aceste experienţe şi aceste progrese.

Parcurgerea Bibliei în cinci ani «Scripturile în fiecare zi»
În primul an : de la Geneza la Iosua.
În al doilea an : de la Judecători la Estera.
În al treilea an : Iov; Psalmii 1-41; Proverbe 1-I5; Isaia; Matei; Ieremia;
Plângerile lui Ieremia; Marcu.
În al patrulea an : Psalmii 42-89; Ezechiel. de la Luca la 2 Corinteni.
în al cincilea an : Psalmii 90-150; Proverbe 16 - Cântarea Cântărilor; de la Daniel la .
Maleahi; de la Galateni la Apocalipsa.

LA MULTI ANI!

Anul vechi s-a sfarsit si cum fiecare sfarsit are si un inceput, iata ca  Dumnezeu a ingaduit ca sa intram sanatosi si in acest an!

Personal Ii multumesc ca mi-a mai dat sansa sa ma bucur inca un an si mai mult mi-a dat bucuria sa-i am alaturi pe ambii parinti in aceasta noapte, la cumpana dintre ani. 

Acest lucru este o mare bucurie  si un mare har!

Este un inceput de an nou, nu-l cunoastem, nu stim ce va fi, nu stim cum va fi, insa stim un singur lucru, in mainile Dumnezeului celui viu nu avem de ce sa ne ingrijoram. De-aceea spun si eu ca David:

"Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra"

 

Va urez tuturor un an binecuvantat, pace, sanatate si fie ca  Dumnezeu sa fie prioritatea  si scopul in viata noastra.

LA MULTI ANI!

Psalmul  20 este urarea mea pentru voi, prietenii mei dragi!

Ruga catre Domnul!

In acest moment o singura rugaciune am catre Domnul, si ea se gaseste scrisa in 

1 Cronici 17:27

Binecuvântă, dar, casa robului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta! 

Căci ce binecuvântezi Tu, Doamne, este binecuvântat pentru veşnicie!”

PARADIS - ITI MULTUMESC

      ITI MULTUMESC !

             Te slăvesc Isuse pentru tot ce Tu mi-ai dat
Cu binecuvântări m-ai binecuvântat.
Primeşte mulţumirea ce-acum eu Ţi-o aduc
Iţi mulţumesc, o Doamne, Tu milă ai avut.

Iţi mulţumesc pentru speranţa
Ce o am în aceasta viaţă
Că-ntr-o zi voi fi in cer
Unde lacrimile pier
Şi Te voi vedea in faţă
Voi vedea slava măreaţă
Îţi mulţumesc, Îţi mulţumesc.

Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie-n veci
Ştiu că de la mine nicicând nu ai să pleci.
Primeşte mulţmirea ce-acum eu Ţi-o aduc.
Iţi mulţumesc, o Doamne, Tu milă ai avut.

Hrana ta zilnica!

31 Decembrie

Estera 9.23-32; 10.1-3

Astfel, an de an, marea eliberare a poporului va trebui comemorată prin această sărbătoare, Purim.

Cu sentimente atât de amestecate, vai, creştinătatea celebrează în fiecare an naşterea şi moartea Mântuitorului. Desigur, ne-am bucura dacă mulţi ar fi antrenaţi în felul acesta să gândească la aceste evenimente minunate măcar o dată sau de două ori pe an. Şi pentru noi, sfârşitul fiecărui an oferă ocazia de a-L binecuvânta în plus pe Dumnezeu pentru toată bunătatea pe care ne-o arată neîncetat. Dar am putea nu o dată pe an, ci în fiecare zi întâi a săptămânii şi, mai mult, în fiecare zi din viaţă să ne reamintim de glorioasa răscumpărare, de gloriosul nostru Răscumpărător.

Domnul Isus apare încă o dată în cap. 10 în trăsăturile lui Mardoheu, „mare ... iubit de mulţimea fraţilor săi, căutând binele ... vorbind de pace ..." (v. 3). Şi, în toate acestea, îl contemplăm pe Isus

care, luând chipul unui Slujitor, a lucrat cu înţelepciune şi, în consecinţă, a trebuit să fie înălţat şi ridicat şi aşezat foarte sus (Isaia 52.13; Psalmul 45.6-8; Filipeni 2.9-11). 

Dar El este la fel de demn să ocupe şi cel dintâi loc în gândurile şi în afecţiunile noastre (Coloseni 1: sf. v. 18). Fie ca să-I oferim fiecare dintre noi acest loc încă de pe acum!