Nu privi la probleme, priveste doar la ISUS!

Undeva in inima Africii, o misionara trebuia sa treaca un pod, numai ca din cauza unor inundatii puternice, podul se mai tinea doar in doi piloni. Insotita fiind de calauza care avea rolul sa o duca la destinatie, femeia plina de frica i-a spus:

-Nu pot trece acest pod!

-Va pot ajuta eu sa treceti fara nici un fel de probleme, trebuie doar sa va incredeti pe deplin in mine.

Bazata pe vorbele acestei calauze, cei doi au inceput sa treca podul. Au mers cu mare grija amandoi, calauza mergea cu spatele pe pod, iar in mana lui tinea ambele maini ale misionarei.Cam pe la mijlocul acestei punti misionara privi in jos.Cand a vazut apa involburata de sub picioarele ei, femeia a inceput sa tremure si nu mai vroia sa faca un pas. Teama ca s-ar putea sa cada si sa moara inecata, a facut-o sa se opreasca.

-Nu pot...nu pot sa mai fac nici macar un pas....

Calauza a strans-o puternic de maini si i-a spus:

-Uita-te la mine ! Priveste-ma in fata, numai asa TE VOI PUTEA SALVA!

In drumul catre cer Domnul Isus este calauza noastra. In toata aceasta calatorie si noi asemeni misionarei, avem parte de multe valuri involburate, multe probleme, multe incercari care adesea nu fac altceva, decat ne doboara, ne face sa tremuram inaintea lor, ne face sa privim la dimensiunea lor si nu la Hristos, Cel care are toata puterea in mana Sa.
Viata pe pamant in sine este plina de durere, numai ca daca si noi privim la probleme si nu la Hristos, pasii nostri vor inceta sa mai inainteze.
In  Evrei 12:2 scrie,

Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.

Numai privind la El  vom avea curajul si forta necesara de a merge inainte, pentru ca trebuie sa recunoastem ca avem nevoie de o forta extraordinara pentru a inainta.

Poate ca multi dintre dumneavoastra o sa gandeasca in sinea lor, "ce o fi asa greu sa mergi inainte, pentru ca de la sine viata merge inainte?"

De acord cu dumneavoastra, numai ca nu am fost creati sa trecem prin viata "ca gasca prin apa". E drept ca viata  trece, insa nu trebuie sa treaca oricum ci sa treaca cu folos. Suntem chemati sa facem ceva pentru Hristos.Suntem chemati sa punem si noi umarul ca Evanghelia Lui sa fie dusa si propavaduita pana la marginile pamantului, suntem chemati sa traim nu oricum, ci asa cum a trait Hristos, de-aceea este nevoie de putere si calauzire din partea Duhului Sfant.Ori daca ne lasam intimidati de probleme, niciodata nu vom avea taria si puterea necesara de a implini misiunea care ne-a fost data fiecaruia dintre noi.

Sunt convinsa ca fiecare din noi ne aflam poate in mijlocul unei probleme, poate o veste primita ne-a facut sa ne oprim  pe loc, poate o analiza de sanatate ne-a dat  viata  peste cap, etc.
Nu stiu care e problema pe care o ai tu, dragul meu cititor, insa Dumnezeu o cunoaste cu siguranta, si ce este mai interesant, este ca inainte de a afla tu de aceasta problema, El deja avea si rezolvarea ei.Nu privi la probleme, nu privi la multimea lor, ci priveste  doar la Hristos.
Daca vei inceta sa privesti la El, la sacrificiul facut, atunci vei fi coplesit de probleme.
Sunt multe, si zi  de zi nu inceteaza vestile rele sa apara, insa Dumnezeul in care ne-am pus increderea nu ne va lasa, Slava Lui!

Doresc ca Dumnezeu sa rezolve fiecare problema din viata ta si El sa iti dea puterea sa mergi mai departe, insa pentru aceasta trebuie ca privirea ta si  privirea mea sa fie atintita doar la ISUS!

Hrana ta zilnica!

24 Decembrie

Estera 4:10-17

„Iată, vrăjmaşii Tăi se agită ... urzesc cu viclenie planuri împotriva poporului Tău şi se sfătuiesc împotriva celor ascunşi ai Tăi. Ei au zis: «Veniţi şi să-i nimicim ... şi să nu mai fie amintit numele lui Israel» 

Cum putem explica ura aceasta al cărei subiect a fost, îi este şi îi va fi întotdeauna poporul Israel(mai mult decât oricând în perioada de care vorbim)?

Este rezultatul eforturilor reînnoite şi fără  precedent ale lui Satan pentru a se debarasa de Hristos, Mesia, a Cărui reîntoarcere îi va marca nimicirea definitivă. Astfel înţelegem că, dacă în spatele lui Haman se vede în final profilându-se marele Vrăjmaş, în Mardoheu avem, prin contrast, figura remarcabilă a Domnului Isus Hristos.

Fa-mi inima Betleem

Eu sunt pribeag, calator, nimic in lume
Vreau Doamne sa am a Ta iubire
Azi de craciun da-mi Doamne viata, din viata Ta
Vreau dragoste din belsug si bucurie
Da-mi pacea Ta si fericire
Nu ma lasa, ia-ma cu Tine, in patria Ta

Refren:
O Doamne vin' mai degrab, in al meu suflet
Condu-ma Tu in al meu umblet
Fi preamarit in vesnicie, Doamne Dumnezeu
Fa-mi inima Betleem, unde te nasti azi
Sa ma inchin cu lacrimi pe obraz
Sa ma smeresc si sa Iti dau slava,
Vesnic Domnul meu.

Alfa Omega Tu esti iubit Parinte
La vocea Ta voi lua aminte
Caci viata mea este pierduta, fara mana Ta
Tu ai venit pe pamant sarac si singur
Plin de Duh Sfant, vestind Cuvantul
Te nasti din nou, Tu esti Preasfantul, Isus Mesia


Din cerul sfant ai venit la noi in lume
Sa ne aduci doar mantuire
Sunt coplesit de a Ta iubire Isus Domnul meu
In vesnicii vom canta in cor de ingeri
Dragostea Ta ce ne cuprinde

Si ne da har si mangaiere, prin cuvantul Tau. 

                            

TU, PE CINE SARBATORESTI ?

Ca in fiecare an, si asta de doua mii de ani incoace, in preajma acestei sarbatori minunate care ne aduce aminte de Nasterea Domnului Isus, se citesc aceleasi texte din cele patru evanghelii, Matei, Marcu, Luca si Ioan. Este atat de cunoscut textul despre Nasterea Domnului, incat multi dintre noi il stim pe de rost.Cunosc toate detaliile venirii pe lume a pruncului Isus, pentru ca le-am recitit si acum, asa cum o fac de fiecare data, mai ales in aceasta perioada, insa de fiecare data Dumnezeu se descopera tot mai mult.
Daca vorbesti oamenilor despre Dumnezeu si despre Fiul Sau Isus Hristos, parerile sunt foarte impartite.Este foarte interesant ca omenirea Il accepta pe Dumnezeu, insa cand e vorba de Isus Hristos sunt foarte reticenti.
Am intalnit oameni care cred si vorbesc foarte frumos despre Dumnezeu, insa nu vor sa aiba nimic de-a face cu Isus.Daca intrebam de curiozitate, "cine este Isus?", vom vedea cate raspunsuri vom primi, si asta pentru ca parerile sunt foarte impartite. Multi zic ca Isus a fost un proroc, altii  povestesc despre El ca despre un personaj desprins dintr-o poveste, altii Il privesc ca pe un mare intemeietor de religii, de fapt prin aceste raspunsuri putem obeserva cum este perceput Isus.
Scriptura ne descrie inca de primele pagini originea lui Isus(asta daca credem ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu). In prima carte a Facerii, gasim descrisa originea Sa  care este de natura divina.
" Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră..." Gen.1:26
Isus este etern la fel ca Tatal Sau, Dumnezeu.
 Inca de la inceput au fost impreuna, Tatal, Fiul si Duhul Sfant numita TRINITATE.
Daca citim atent Rugaciunea lui Isus in Ioan 17, vom vedea in versetul 5 afirmatia Domnului Isus:

„Tată, a sosit ceasul! Proslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine, după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viaţa veşnică tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu. Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu. Eu Te-am proslăvit pe pământ, am sfârşit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac. Şi acum, Tată, proslăveşte-Mă la Tine însuţi cu slava pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea..."
Acest verset clarifica originea lui Isus.
Isus, Fiul lui Dumnezeu a participat alataturi de Tatal Sau la toata creatia intregii omeniri.
Acum daca revenim la sarbatoarea care ne sta in fata, oare realizam noi importanta ei...?
Noi nu sarbatorim un personaj, nu sarbatorim un proroc, ci Il sarbatorim pe Insusi Dumnezeu care a creat universul.

"La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El"
Ioan 1:1-3

 Bineinteles ca expresia acesta "Cuvantul", se refera la Isus Hristos.
Este greu de inteles si oricat ne-am stradui sa explicam in cuvinte este imposibil acest lucru. De fapt daca am reusi sa explicam, nu ar mai fi Dumnezeu. Dumnezeu nu poate fi explicat, El este o fiinta infinita, eterna care a exista dintotdeauna. In savarsirea creatiei Sale, Dumnezeu a folosit puterea Cuvantului Sau, si gasim in nenumarate randuri aceste cuvinte, "Dumnezeu a zis".Toata TRINITATEA a avut un rol important in creatie. Isus  este Cuvantul plin de putere prin care Dumnezeu a facut toate lucrurile, "toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El"
Dealtfel daca continuam si dupa vers.3 vedem cat de frumos Il descrie ap. Ioan, dar in vers 14 continua:
" Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava Singurului născut din Tatăl"
Dumnezeu a ales ca Isus, eternul Fiu al Sau, sa se intrupeze in chip de om si astfel Isus a devenit acum de natura umana, "s-a facut trup si a locuit printre noi...."

Cred ca nu exista onoare mai mare sa-L sarbatorim pe Insusi Dumnezeu in aceste zile, si bucuria cea mai mare este ca Acest Sarbatorit este un Dumnezeu atat de natura divina, cat si umana.Luand trup si traind printre noi, ne poate intelege starea fiecaruia prin ce trecem, cu ce ne confruntam si poate intelege foarte bine neputintele noastre. Isus intelege si mijloceste pentru noi la Tatal. Si-a asumat acest rol de a mijloci inaintea Tatalui.
"Ai Tăi erau, şi Tu Mi i-ai dat..."
"Pentru ei Mă rog. Nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu; pentru că sunt ai Tăi"
Ioan 17:6/a , si vers. 9 

Omenirea nu serbeaza un personaj, nu serbeaza un mit dintr-o poveste cu imparati, printi si magi, ci IL SARBATORIM PE INSUSI DUMNEZEU!

TU, PE CINE SARBATORESTI ?
Psalmii 90:2
Înainte ca să se fi născut munţii şi înainte ca să se fi făcut pământul şi lumea,din veşnicie în veşnicie, Tu eşti Dumnezeu!

Hrana ta zilnica!

23 Decembrie

Estera 4.1-9

În timp ce împăratul şi Haman stăteau la băut nefericiţii iudei erau cuprinşi de cea mai profundă jale.

Profetic, ne aflăm în acea perioadă viitoare numită „necazul cel mare", care va urma imediat răpirii Bisericii. Două figuri principale vor domina atunci scena: împăratul, cunoscut drept „Fiara", conducătorul imperiului roman, şi antihristul", personaj diabolic, a cărui înverşunare faţă de Israel se va sprijini pe puterea civilă a primului. Este momentul în care rămăşiţa lui Israel va putea să se adreseze Domnului conform Psalmului 83: „Iată, vrăjmaşii Tăi se agită ... urzesc cu viclenie planuri împotriva poporului Tău şi se sfătuiesc împotriva celor ascunşi ai Tăi. Ei au zis: «Veniţi şi să-i nimicim ... şi să nu mai fie amintit numele lui Israel»" (Ps. 83. 2, 3, 4).

Hrana ta zilnica!

22 Decembrie

Estera 3.1-15

Un nou personaj apare pe scenă: Haman agaghitul. Influenţa acestui om seducător asupra slabului Assuerus (Ahaşveroş) îl ridică în curând într-o poziţie de putere. Numai că Haman îşi scoate masca! Este vorba de un membru al familiei împărăteşti a lui Amalec (Agag, probabil titlul împăraţilor amaleciţi; comp. Numeri 24.7; 1 Sam. 15.8). In faţa unui astfel de om, Mardoheu n-ar şti să se plece. Nu declarase Dumnezeu solemn, încă de la începutul drumului prin pustie: „Domnul va purta război cu Amalec din generaţie în generaţie" (Exod 17.16), şi mai târziu: ,Adu-ţi aminte de ce ţi-a făcut Amalec pe drum ... să nu uiţi!" (Deut. 25.17-19)? Faptul acesta este de ajuns să-1 împiedice pe credinciosul israelit să arate cel mai mic respect unui vrăjmaş al Domnului.
Secolele care au trecut de când au fost făcute aceste afirmaţii divine n-au scăzut nimic din puterea lor. În ce ne priveşte, să nu fim mai toleranţi faţă de lume şi faţă de prinţul ei decât au fost primii creştini!

Din punct de vedere omenesc, atitudinea lui Mardoheu pare fără sens, iar consecinţele, nu numai pentru el, ci şi pentru întregul popor, sunt îngrozitoare, fără nici o proporţie cu vina reproşată. Totuşi, Mardoheu a împlinit Cuvântul fără să se preocupe de consecinţe, şi aceasta este ceea ce şi noi trebuie să facem întotdeauna.

Care este motivul bucuriei tale...?

Ca in fiecare an, fiecare dintre noi se pregateste intr-un mod aparte pentru a intampina sarbatorile de iarna.Asa cum spuneam pentru multi sunt simple sarbatori si doar atat, pentru  mine si cred ca pentru multi altii este mult, mai mult, este o bucurie aparte pe care o sarbatorim si o traim in aceste zile.

Cred ca nu data in sine(calendaristic vorbind)conteaza ci simbolul acestei sarbatori. 

Pentru multi este o ocazie traditionala si deosebita, in care toti se strang laolalta ca familie si se bucura impreuna in jurul multor bunatati puse pe masa.Pentru altii este o ocazie minunata de a-si innoi garderoba, de a-si etala tinutele sau mai stiu eu ce alte ocazii au in aceste zile de sarbatoare. Pentru altii este o ocazie minunata de a profita de aceste zile libere si a evada la munte pentru a schia si a se bucura din plin de zapada. 

De fapt toate acestea sunt intr-adevar motive minunate de bucurie.

Acum, daca stam si ne gandim...nimic din toate astea nu este pacat si la urma urmei, nimic nu este rau din toate acestea, insa nu cred ca acesta este motivul adevarat al bucuriei noastre in aceste zile.

 Cu peste 700 de ani in urma, profetul Isaia ne spunea calauzit de Duhul, ce avea sa se intample.

Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.”  El va face ca domnia Lui să crească, şi o pace fără sfârşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi-n veci de veci...

Isaia 9:6-7

Multi nu au crezut, si iata ca s-a implinit. De altfel profetiile care vor urma sa se implineasca nu sunt crezute nici azi de foarte multi, numai ca indiferent daca sunt sau nu crezute, ele se vor implini.
Ceea ce este interesant, in ambele profetii nu este specificata o data anume. Profetii au spus ca Mesia va veni pe pamant, dar nu a spus cand anume....la fel profetii au spus ca Mesia va reveni insa la fel, nu este specificata data cand va veni, cert este ca asa cum s-a implinit prima profetie, tot asa se va implini si cea referitoare la revenirea LUI. Deci fie ca noi credem sau nu, ISUS va reveni.
Intr-adevar, intre prima venire si a doua venire scopul difera. Venirea LUI in urma cu peste doua mii de ani ne-a adus salvarea si eliberarea noastra din starea de pacate.
Prin venirea Lui noi am primit mantuirea !
Intruparea Lui pe pamant a fost cel mai frumos dar, dat vreodata omenirii. Insa daca am crede ca  doar acesta este scopul final, ne inselam si nu ar avea sens acesta venire.
Sensul venirii Lui  este de fapt scopul final al reveniri lui Isus. Ce folos sa avem iertare si sa se termine totul aici pe pamant....? Ar fi fara de sens. Revenirea Lui aduce rasplata credintei noastre in Isus. El a mers sa ne pregateasca locul in care vom merge si noi alaturi de El in slava.
Prin credinta, venirea Lui ne-a adus mantuirea si revenirea Lui ne va oferi rasplata credintei noastre!

Acesta este scopul meu, sa ajung in locul promis de El!
Scriptura se implineste si unul din motivul bucurie mele in aceste zile este chiar acesta.Promisiunea ca ma va lua cu El intr-o zi, este cea mai mare bucurie pe care bineinteles trebuie sa o aibe fiecare crestin.
Asteptepti tu oare venirea lui Isus?
Te bucuri din inima in aceste zile de sarbatoare?
Care este de fapt scopul bucuriei tale in pragul acestor sarbatori?


Fie ca bucuria magilor, a pastorilor, a ingerilor sa ne inunde si viata noastra, iar alaturi de miile de ingeri sa-i dam slava si cinste Regelui nascut in ieslea din Betleem,
Domnului Isus Hristos!

Hrana ta zilnica!

21 Decembrie

Estera 2.1-23

Capitolul 2 ne conduce în afara palatului lui Assuerus (Ahaşveroş); aici aflăm de existenţa, în Susa şi în restul imperiului, a unui popor călcat în picioare, în suferinţă, a cărui umilinţă contrastează cu fastul de la curte. Imaginea aceasta este asemănătoare cu cea a lui Lazăr subliniată la masa bogatului (Luca 16.19-21). Aceşti oameni sunt iudeii exilului. Ei se află acolo, departe de patria lor, fără templu, fără jertfe, fără împărat, fără unitate naţională. Ei nu avuseseră pe inimă întoarcerea în ţara părinţilor (Ezra 1.3). Prin urmare, ei par să fi fost uitaţi complet de Domnul, al Cărui nume, remarcabil detaliu, nu este menţionat nici măcar o dată în toată această carte.

Pot exista perioade în viaţa noastră când, din cauza propriilor erori, ne pierdem bucuria în Hristos şi încetăm să recunoaştem valoarea sacrificiului Său.

 Nu El, ci lumea domneşte atunci în inimile noastre. 

 Ce stare dureroasă! 

Totuşi, ne-a uitat Domnul din această cauză? Cartea Estera, prin analogie, ne va arăta că nu se întâmplă aşa niciodată.

La poarta palatului îşi avea locul Mardoheu, un israelit din seminţia lui Beniamin. El a adăpostit-o pe tânăra lui verişoară, Estera, care era orfană, şi a vegheat asupra ei cu devotament, chiar şi după ce a fost aleasă printre candidatele la succesiunea Vastiei
(v. 11)