Hrana ta zilnica!

30 Noiembrie
Neemia 2.9-20
Neemia a ajuns la Ierusalim având scrisori din partea împăratului. El începe prin a inspecta zidurile sau, mai degrabă, ceea ce mai rămăsese din ele. Fraţii lui îi relataseră despre ele (1.2-3), dar el vrea să evalueze personal extinderea stricăciunilor. Consternarea îl copleşeşte înaintea acestei privelişti cu care, în ce-i priveşte, locuitorii Ierusalimului se obişnuiseră! Fără nici o îndoială, şi noi, creştinii, ne aflăm în pericolul de a înceta să ne mai întristăm de situaţia de ruină în care Biserica responsabilă se găseşte astăzi. Nici un zid nu o protejează împotriva invaziei din partea lumii şi o astfel de stare serveşte perfect scopurilor vrăjmaşilor ei.
În timpul lui Zorobabel şi al lui Ezra, aceşti vrăjmaşi ai lui Israel se numeau Bişlam, Tabeel ... Tatnai, Şetar-Boznai şi însoţitorii lor. Sub Neemia, Israel se confruntă cu Sanbalat, Tobia şi Gheşem. Diavolul foloseşte o varietate de lucrători. El îşi înnoieşte mereu «personalul». Scopul lui însă este întotdeauna acelaşi: să menţină poporul lui Dumnezeu în înjosire şi în sclavie.
Neemia ştie ce trebuie făcut ca să-i îndemne pe bărbaţii din Ierusalim. Numele lui înseamnă: Domnul a mângâiat (sau «Mângâierea Domnului», cap. 1 v.l ). El primeşte acest răspuns îmbucurător şi încurajator: „Să ne ridicăm şi să reconstruim!" (v. 18).

Ti-e frica de moarte...?

Voltaire a fost un mare ateu in viata, iar cand a sosit clipa mortii, ingrozit cerea medicului sau sa-i prelungeasca viata macar cateva minute.

Iata ce scrie medicul sau:

"Cand a vazut Voltaire ca are sa moara, era gonit ca de furii.El mi-a oferit sume mari de bani ca sa mai poata trai cateva minute. S-a agatat cu inclestare de viata. Eu as dori ca toti cei care s-au lasat amagiti de cartile sale sa-i fi vazut si groaznica lui moarte"

Ce trist...!

Dragul meu, indiferent daca esti bogat sau sarac, tanar sau batran, mic sau mare, crestin sau ateu,

 vine o zi cand vom parasi acest pamant, si va trebui sa ne infatisam in fata Celui care ne-a creat. Nici eu si nici tu, nu vom stii cand va fi aceasta zi, stiu insa un singur lucru, 

"daca traiesti pentru Isus Hristos, trecerea din lumea aceasta nu trebuie sa ne infricoseze"

 Cerul este un loc minunat, pregatit pentru toti acei care Il iubesc pe Isus Hristos, pentru toti cei care cred ca El este FIUL lui Dumnezeu, pentru toti acei care si Il marturisesc ca Domn si Stapan al vietii lor!

Daca crezi toate aceste adevaruri si lupti sa pazesti toate poruncile Sale, atunci trecerea pe malul celalat nu poate decat sa iti aduca cea mai mare bucurie!

Timpul se apropie !

Isus le-a pus înainte o altă pildă şi le-a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânţă bună în ţarina lui. Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu şi a plecat.Când au răsărit firele de grâu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina.
 Robii stăpânului casei au venit şi i-au zis: „Doamne, n-ai semănat sămânţă bună în ţarina ta? De unde are, dar, neghină?”
 El le-a răspuns: „Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta.” Şi robii i-au zis: „Vrei, dar, să mergem s-o smulgem?”

  „Nu”, le-a zis el, „ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea.Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: „Smulgeţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în grânarul meu.”

Matei 13:24-30

    Daca citim pilda aceasta, intelegem mai bine vremea in care traim acum.

.... pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu şi a plecat. Cred ca intelegem de ce intre crestini gasim si crestini autentici, si "falsi crestini".

    Zile trecute citind o stire care nu aducea cinste deloc crestinilor, bineinteles ca ieri nici nu am intrat bine in birou, ca dragii mei colegi au si "sarit" satisfacuti , zicand "uite ce fac pocaitii tai".

Bineinteles atata rusine....! Am stat calma si le-am explicat ca este ceva normal sa se intample si "intre pocaitii mei" asa ceva, pentru ca Insasi Domnul Isus ne-a spus ca se va intampla si asa ceva, si pilda aceasta ne vorbeste chiar despre acest lucru.

    O biserica unita care sta veghind  in post si  rugaciune nu are cum sa adoarma.... pe când dormeau oamenii.....Hotul  cand vine la furat nu va veni niciodata cand stam in bucatarie la masa, sau pe divan privind la televizor...el va veni  atunci cand suntem plecati din casa sau cand dormim....E logic, nu?

    Asa si diavolul....nu are cum sa intre in familia noastra sau in biserica noastra, pentru ca la urma, urmei si biserica este familia noastra largita, atunci cand suntem vegheatori....el va veni cand "atipim spiritual". Atunci este momentul prielnic pentru a semana in mijlocul nostru si neghina...a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu şi a plecat.

    Credeti oare ca Dumnezeu nu are putere sa smulga aceasta neghina din mijlocul graului? Credeti ca nu are putere sa scoata pe cei pacatosi din mijlocul celor care se lupta si se silesc sa fie cu adevarat crestini?

   Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş, spune Domnul....

Neghina arata ca si  graul pana la seceris, insa abia la seceris se va vedea diferenta dintre aceste plante, si asta ne vom da seama dupa rodul pe care il vor face.La fel este si cu "graul si neghina spirituala", ele stau impreuna si chiar se aseamana foarte bine, si crestinii adevarati si cei care poarta doar numele de crestin, insa in ziua cea mare, cand va veni Stapanul  si Creatorul nostru, abia atunci va face separarea.

   Nu toti cei ce pretind ca sunt crestini, chiar si sunt....Scriptura ne-a si avertizat in aceasta privinta....singura problema este ca "NOI" sa fim gasiti un spic copt si plin de rod pentru Hristos, insa pana atunci sa veghem si sa luptam cu aceasta stare de somnolenta care incearca sa ne cuprinda. 

    Imi dau seama ca  nu trebuie sa dormim mult ca se se strecoare cel rau, e nevoie doar de fractiuni de secunda... Stiti ce inseamna fractiuni....? Ei bine, seara dupa ce termin tot ce am de facut in casa, dupa ce fiecare se pregateste de culcare, ma asez in pat cu laptopul in brate si incerc sa scriu ceva pe blog sau sa ascult un mesaj, si asta se intampla de obicei dupa ora 22, pentru ca asa este programul....

    De cele mai multe ori reusesc sa duc la capat ceea ce imi propun, dar credeti-ma ca de zeci de ori am atipit cu laptopul  in brate...si nu pot sa zic ca am adormit....e vorba doar de fractiuni de secunda, insa suficient cat sa pierd atentia si concentrarea la ceea in ceea ce  eram angrenata, fie ca atipeam cand scriam ceva, fie ca atipeam in mijlocul unui mesaj pe cae il ascultam, insa aceste fractiuni mi-au fost suficiente, sa pierd doar cateva cuvinte...si deja am pierdut toata esenta mesajului.

   

   Astazi traim aceste vremuri  de care am fost si avertizati. Vedem cu ochii nostri toate aceste lucruri   intamplandu-se. Multi se intreaba poate...."dar cum ii deosebesc?" Biblia spune in Tit 1:16 :Ei se laudă că cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl tăgăduiesc....,iar in Matei 7:21-23, Nu oricine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?” Atunci le voi spune curat: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.”

    Iata prin ce ii vom deosebi....nu prin ceea ce spun, ci prin ceea ce fac!

   Sa ne rugam Domnului sa avem discernamantul de a deosebi  ce este rau si ce este bine, ce este adevarat si ce este fals, sa deosebim roada buna de roada rea, ca nu cumva sa fim inselati in aceasta privinta si mai mult, sa veghem si sa nu atipim, pentru ca timpul se apropie!

Hrana ta zilnica!

29 Noiembrie
Neemia 2.1-8
În timp ce fiii lui Iuda se aflau în mare necaz şi în ruşine, Neemia deţinea una dintre poziţiile cele mai de cinste la curte: cea de paharnic al împăratului. Ar fi putut, din egoism, să-şi păstreze acest post avantajos sau chiar să şi-1 justifice, spunând: «Deoarece am încrederea împăratului, lângă el voi fi mai de folos poporului meu. Pentru scopul acesta m-a pus Dumnezeu aici». Dar Neemia nu judecă în felul acesta. Inima lui, asemenea celei a lui Moise altădată, îl îndeamnă să-şi viziteze fraţii, pe fiii lui Israel (Fapte 7.23). Decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale palatului imperial, el alege „mai degrabă să sufere răul cu poporul lui Dumnezeu" (Evrei 11.25).
Să remarcăm că discuţia lui cu Artaxerxes nu este doar precedată (1.11), ci şi însoţită (v. 5) de rugăciune, între întrebarea împăratului şi propriul răspuns, Neemia găseşte timp să-I vorbească lui Dumnezeu în inima sa. Numim aceasta «rugăciune-săgeată». Să imităm mai des acest exemplu şi vom vedea, ca şi acest slujitor (al Domnului mai degrabă decât al împăratului), mâna bună a lui Dumnezeu odihnindu-se asupra noastră şi asupra a tot ce facem.

Hrana ta zilnica!

28 Noiembrie
Neemia 1.1-11

Din punct de vedere istoric, cartea Neemia este ultima privire pe care Vechiul Testament ne permite s-o aruncăm asupra poporului Israel. Evenimentele descrise în ea încep la circa treizeci de ani după cele relatate în cartea Estera şi la treisprezece ani după întoarcerea lui Ezra. În consecinţă, învăţăturile ei ne sunt potrivite în special nouă, creştinilor „peste care au ajuns sfârşiturile veacurilor" (1 Cor. 10.11). Ce popor demn de compătimit! El se află „în mare necaz şi în ruşine", după relatarea câtorva călători (v.3). Însă Dumnezeu a pregătit pe cineva care va pune la inimă această situaţie. Este Neemia! Acest om este sensibil la suferinţele şi la umilinţa celor „care au rămas, care au scăpat din captivitate" şi mărturiseşte înaintea Domnului păcatele care le-au cauzat situaţia. Ezra făcuse şi el acelaşi lucru (Ezra 9). Dumnezeu alege întotdeauna, din mijlocul celor care iubesc poporul Său, instrumente ale eliberării lor.
Dar să ne fixăm ochii asupra Unuia mai mare decât Neemia. Cine a pus la inimă condiţia disperată a lui Israel şi a lumii în general, dacă nu însuşi Fiul lui Dumnezeu? El a înţeles starea noastră mizerabilă, a pătruns până în acel abis al păcatului în care căzusem şi a venit să ne scoată din el.

Noaptea se lasa....

Ce mare har....!

Isus Salvatorul nostru!

Ce mare har....! Nu este bucurie mai mare decat sa stim ca:

-am fost apropiati de Dumnezeu prin ISUS

Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară eraţi depărtaţi, aţi fost apropiaţi prin sângele lui Hristos.( Efeseni 2:13)

-am fost iertati prin Hristos

Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.(Efeseni 4:32)
-am fost inviati si asezati in Hristos

El ne-a înviat împreună şi ne-a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus.

(Efeseni 2:6)

-SUNTEM SFINTI IN HRISTOS

Pavel şi Timotei, robi ai lui Isus Hristos, către toţi sfinţii în Hristos Isus....
(Filipeni 1:1)

Incercat, iar mai apoi binecuvantat!

Era în ţara Uţ un om care se numea Iov. Şi omul acesta era fără prihană şi curat la suflet. El se temea de Dumnezeu şi se abătea de la rău.

Iov 1:1

De fiecare data cand citesc istoria lui Iov, nu pot sa nu ma gandesc la toata suferinta care s-a abatut asupra lui.Nu stiu care dintre noi am fi acceptat cu atat tarie si fara cartire toata suferinta lui IOV?

Iov a pierdut tot: avere, copii, sanatate, a pierdut la un moment dat sprijinul sotiei sale si in toate aceste necazuri care s-au abatut asupra lui, Iov a ramas credincios. Chiar daca a pierdut tot, El nu l-a pierdut pe Dumnezeu.

Daca citim  versetul 1 vedem ca Iov era un om fara prihana si curat la suflet.

Iata un motiv de incurajare pentru tine, cel care treci prin incercari azi. Iov era fara prihana...si totusi a fost atat de greu incercat!

Poate esti crestin si treci printr-o incercare si o suferinta mare. Te intrebi de ce a ingaduit Dumnezeu chiar in dreptul tau sa se intample acest lucru...? Te rog pune-ti intrebarea, de ce a ingaduit pentru IOV sa treaca prin toate aceste incercari?

Adeseori oamenii se grabesc sa faca diferite afirmatii in dreptul altei persoane.Avem tentatia sa ii judecam dupa ceea ce se vede la exterior, insa Singurul Dumnezeu cunoaste inima si interiorul fiecaruia.Cu siguranta si Iov a fost  caracterizat de cei din jurul lui in diferite feluri, insa caracterizarea cea mai importanta a fost facuta chiar de Dumnezeu, v.8
 „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană şi curat la suflet, care se teme de Dumnezeu şi se abate de la rău.”
 Cu toate acestea Iov a fost incercat si smerit pana in pulberea pamantului.Prin aceste incercari Iov invata sa se inchine lui Dumnezeu, isi recunoaste toate greselile si se prosterne inaintea LUI.
Dar oare nu Dumnezeu declara ca Iov este neprihanit? Iata ca ceea ce spune ap. Pavel in Romani este adevarat: "Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu".Inaintea lui Dumnezeu toti suntem pacatosi, dar ne iubeste asa cum suntem si vrea sa ne binecuvinteze.De-aceea prin aceste incercari nu face altceva decat ne ajuta sa ne vedem greselile, ne curateste si ne pregateste pentru a putea primi binecuvantarile Sale. Iov dupa ce s-a smerit inaintea Domnului a fost binecuvantat din plin.
Sa ne lasam in mana lui Dumnezeu chiar daca adeseori aceasta curatire este mai dureroasa, insa El stie de ce o face si ce este mai bine pentru noi.Numai dupa ce vom fi curatiti vom putea primi binecuvantarile Sale!