Ce mare har !

Ce mare har sa poti vedea
Cu ochii tai lumina,
Dar mult mai mare har tu ai,
Cand ti-e iertata vina!
Ce mare har, ce mare har
Sa ai iertata vina!

Ce mare har sa poti s-auzi
Cu-a ta ureche cantul,
Dar mult mai mare har tu ai
Cand poti s-auzi Cuvantul!
Al lui Isus, al lui Isus,
Auzi tu azi Cuvantul!

Ce mare har sa poti sa gusti
Din roade de tot felul,
Dar mult mai mare har tu ai
Cand gusti ce bun e Domnul!
Ce mare har, ce mare har
Sa stii ce bun e Domnul!

Ce mare har sa poti sa-L simti
Pe Domnul ca si Toma
Dar mult mai mare har tu ai
Crezand în El acuma!
Fara sa-L vezi, fara sa-L vezi,
Sa crezi în El acuma!

Ce sa fac ca sa fiu fericit?

E liniste totala la birou. Mi-am deschis Biblia sa citesc ceva.De inceput m-am gandit la Proverbe 27, fiind azi 27.08. Acest capitol incepe cu urmatorul verset: 

"Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi"

Ne-am gandit vreoadata ca ziua de maine s-ar putea sa nu mai fim?

In fiecare zi auzim atatea vesti nu tocmai placute, Ba a murit "X", ba a murit "Y", dar ne-am gandit ca vine o zi, in care un asemenea anunt va anunta si moartea ta sau a mea?

Traim pe pamant cautand fericirea. Ne alimentam cu iluzii si vise care mai de care sperand ca vom fi fericiti. Zi de zi moartea secera sute de oameni, dar noi ne vedem mai departe de drum cu aceeasi speranta in noi...."intr-o zi voi fi pe deplin fericit".

Ce ar trebui sa ai in viata ca sa fii fericit? Sau ce te-ar face cu adevarat fericit?

Nu toti au aceeasi ordine si prioritate in viata. Unii se considera fericiti doar daca au bani, altii considera ca o familie numeroasa si sanatoasa este o adevarata fericire, si cred ca acest lucru te poate face fericit intr-o oarecare masura. O alta categorie de oameni se considera fericiti doar daca au o cariera de succes, au un nume sau o anumita pozitie sociala.

Din Scriptura stim  ca oricate bogatii am avea, oricat de realizati am fi pe plan pamantesc, aici pe pamant nu vom fi pe deplin fericiti. In Psalmul 49: 16-19, unul din fii lui Core scrie,

Nu te teme când se îmbogăţeşte cineva şi când i se înmulţesc vistieriile casei;

 căci nu ia nimic cu el când moare: vistieriile lui nu se coboară după el.

Să se tot creadă omul fericit în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe care şi le face, căci tot în locuinţa părinţilor săi va merge şi nu va mai vedea lumina niciodată.

Oare exista cu adevarat oameni fericiti?

Sa fie fericirea  doar o iluzie ?  Poate te intrebi: ce sa fac ca sa fiu fericit?

Iata ca avem si raspunsul in Psalmul 128, trebuie doar sa ne dorim sa fim fericiti.

 Ferice de oricine se teme de Domnul şi umblă pe căile Lui!
 Căci atunci te bucuri de lucrul mâinilor tale, eşti fericit şi-ţi merge bine.
 Nevasta ta este ca o viţă roditoare înăuntrul casei tale; copiii tăi stau ca nişte lăstari de măslin împrejurul mesei tale.
 Aşa este binecuvântat omul care se teme de Domnul.

Vrei sa fii fericit? Teme-te de Domnul si umbla pe caile LUI, si-atunci vei fi fericit, pentru ca El te va face fericit !

El n-are nimic în Mine!

Ioan 14:30

Nu voi mai vorbi mult cu voi; căci vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în Mine

Ce categoric si ce sigur a spus Isus, El n-are nimic în Mine!

Noi...? Noi cat de siguri suntem de acest lucru?

Putem afirma ca stapanitorul acestei lumi nu are nimic in noi?

 Astazi diavolul isi desfasoara activitatea pe pamant. Pamantul este scena perfecta unde el isi joaca rolul. Este asemeni unui film, unde exista un  rol principal si  mai cativa in roluri de baza, iar  la realizarea acestui film,  este nevoie de mai multi actori, mici sau mari.Noi suntem actorii !

Putem refuza rolul sau il putem accepta. Viata noastra va fi influentata de aceasta decizie.

Candva....si eu am  jucat in acest  rol mizerabil, dar a venit o zi in care am parasit scena pacatului, si astazi dau slava Domnului ca nu mai sunt roaba acestui stapanitor Satan, nu mai stau la dispozitia lui, pentru ca ISUS m-a eliberat.

Astazi si tu poate inca nu ai parasit aceasta scena...e momentul in care trebuie sa il refuzi. Care sunt lucrurile  prin care acest stapanitor  mai are influenta asupra ta? Fa-ti o analiza a vietii tale si mediteaza!

Trebuie sa il parasesti si sa te intorci cu adevarat la Dumnezeu.

Hrana ta zilnica!

27 August

1 Cronici 10.1-14

De acum înainte, Cronicile reiau istoria lui David şi a succesorilor lui, începând cu moartea lui Saul. Dar relatarea va prezenta multe diferenţe faţă de ceea ce găsim în cărţile Samuel şi Împăraţi. Unele fapte sunt adăugate; asupra altora se păstrează tăcere. Fiecare dintre aceste variaţii corespunde scopului pe care Dumnezeu Şi 1-a propus scriind din nou această istorie, sub un alt unghi de vedere: cel al harului Său suveran. Din acelaşi motiv, El ne-a dat de patru ori în cele patru evanghelii istoria Fiului Său, ca să-L putem privi în diferitele Lui glorii.

Astfel, n-ar trebui să ne obosească citirea din nou a relatărilor cu care ne-am familiarizat, ci, mai degrabă, să căutăm să remarcăm ceea ce Duhul adaugă şi ceea ce El omite intenţionat.

Să nu ne descurajăm, ci, mai degrabă, să ne bucurăm să auzim repetat că Dumnezeu a terminat cu omul în carne (în natura sa cea veche). Saul este prin aceasta o imagine a rasei sale. Cade sub mâna filistenilor şi i se ia totul pe muntele Ghilboa. Ruinarea îi este terminată, i se constată moartea: şi acestea înainte să apară pe scenă David, omul care răspunde gândurilor divine, imagine a Domnului Isus.

Fiţi treji şi vegheaţi!

In ultima vreme incepand cu emisiunile radio, emisiunile tv, mesajele in biserici, toate...toate ne vestesc  apropierea marelui eveniment,
"REVENIREA LUI HRISTOS"

Cu toti asteptam aceea zi mareata!
In casa vorbim tot mai mult despre acest eveniment, pregatesc copilul pentru acest lucru si ii explic, conform Scripturii. Ma bucur ca manifesta un interes atat de mare si zilnic imi pune tot mai multe intrebari.Este mic, nu stiu cat intelege de bine, dar vrea sa stie ordinea cronologica in care se vor desfasura acestea. Ieri la  pranz, in timp ce pregateam servirea masei, mi-a spus un lucru care m-a surprins, oarecum.

"Mami, sti ce cred eu...Cred ca nu voi implini 16 ani si vine rapirea" 

De unde intrebarea aceasta? Nimeni nu stie cand va fi, dar avem semnele care ne vestesc ca venirea LUI se apropie. Din ceea ce eu ii citeam si ceea ce vede si el ca se intampla!
Am citit  mai multe stiri despre  Egipt, Siria,Israel....Ori un copil la 11 ani incepe sa constientizeze acest lucru.

Ma intreb, oare noi adulti nu realizam?

Citisem o istorioara despre niste hoti care a planuit sa sparga o banca. Din cauza multimii de bodyguarzzi si camerelor de filmat era imposibil ca sa realizeze acest plan.Numai ca hotii si-au folosit la maxim creierul ca sa poata face acest lucru.Au platit un vanzator de ziare si l-au trimis sa-si faca publicitate in banca.Intrase vanzatorul ambulant si incepuse sa strige: "cumpara ziarul, stiri proaspete, cumparati cele mai  proaspete stiri..."
Imediat  bodyguarzzi au venit la el sa-l opreasca, spunandu-i ca nu si-a ales cel mai bun loc de reclama.Cu toate acestea el incepu sa strige mai tare, asa ca au venit si cei care supravegheau  camerele video.In acest timp hoti au profitat de acest incident si au atacat seifurile.

La fel procedeaza si diavolul.Ca sa isi puna planul in aplicare se foloseste de  orice mijloc, foloseste orice strategie ca sa ne distraga atentia, foloseste tot arsenalul pe care il are, se foloseste de anumite persoane care sa ne captiveze in vreun fel, iar mai apoi cand ochii nostri sunt indreptati spre "noul" care a aparut in preajma nostra, cand pierdem din ochi TINTA DIVINA, atunci se strecoara si ne infasoara atat de lesne, incat nici nu realizam si devenim captivii lui.
Captivi si inrobiti !
Apare dintr-o data o ravna deosebita pentru materialism, brusc apar alte interese, apar alte preocupari, si prinsi in mijlocul acestor lucruri, nici nu realizam cat de mult ne indepartam de Dumnezeu. De fapt si scopul diavolului este acelasi. Niciodata nu va veni diavolul la un crestin sa spuna: "nu mai merge la biserica". Nu, el nu vine asa, el este mult prea  siret. Dar va avea insa grija intotdeauna de un crestin sa il atraga si sa il departeze de biserica si de Dumnezeu prin alte metode.Metode mult mai "elegante". Ba ii ofera ceva extraordinar de necesar si de util, ba ii ofera ceva tentant in fata caruia nu poti rezista, dar prin toate acestea te departeaza de preocuparea principala, te deconecteaza de la sursa, de la sursa divina.
1 Petru 5:8

Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită.
"Da tarcoale"....asta inseamna ca in orice clipa e in jurul nostru si cauta prilejul de a patrunde in inima noastra.Daca nu veghem, riscul este ca nici macar sa nu-i sesizam intrarea in inima noastra.
Astazi traim vremurile din urma si toate aceste semne prezentate in cartea  2 Timotei 3 se implinesc sub ochii nostri. De-aceea cel mai bun sfat pe care il avem in acest verset, din 1 Petru este:
Fiţi treji şi vegheaţi!

Hrana ta zilnica !

26 August

1 Cronici 9.17-34

Alţi leviţi sunt menţionaţi în capitolul 9. Aceştia sunt uşierii. Funcţia lor este foarte importantă. Ea poate fi rezumată printr-o scurtă poruncă de care Domnul ne reaminteşte într-o mică parabolă: „Şi (stăpânul) arată fiecăruia lucrarea sa şi porunceşte portarului să vegheze" (Marcu 13.34).

Veghere asupra vaselor şi a uneltelor, asupra jertfelor, asupra hranei, asupra accesului în Casă! Cu câtă grijă aduceau aceşti leviţi uneltele pe care aveau misiunea să le păzească, numărându-le şi renumărându-le! (v.28; citiţi şi 2 Cor. 8.20,21). Acest serviciu corespunde în Noul Testament cu cel al supraveghetorilor, păstorilor sau bătrânilor. Ei sunt cei care, în mod particular, au avut şi încă au în grijă sufletele şi menţinerea doctrinei sănătoase în adunări. 

Este un serviciu de încredere şi de onoare, pentru care ei vor avea de dat socoteală la venirea Domnului!

Aceşti uşieri erau descendenţii lui Core răzvrătitul (Numeri 16). Dar ei au preferat să fie uşieri la pragul casei Dumnezeului lor, decât să locuiască în „corturile răutăţii", cum făcuse tatăl lor. Ne amintim de frumosul Psalm 84 compus de aceşti fii ai lui Core: „Cât de plăcute sunt locaşurile Tale, Doamne al oştirilor ... căci mai mult face o zi în curţile Tale decât o mie în altă parte" (Psalmul 84.1,10). Cui a încredinţat Dumnezeu grija casei Lui, a adunării? Acelora care sunt legaţi de ea şi care-L iubesc (Ioan 21.15-17).

Taria mea !

Tăria mea, tăria mea
Ești Tu, ești Tu, Părinte
Prin încercarea cea mai grea 
Cu Tine merg 'nainte.
Tăria mea, tăria mea
Prin încercarea cea mai grea 
Cu Tine merg 'nainte.

Tăria mea, tăria mea
Ești Tu, ești Tu, Isuse
Când mi-e rănită inima
Tu-mi dai puteri nespuse.
Tăria mea, tăria mea
Când mi-e rănită inima
Tu-mi dai puteri nespuse.

Tăria mea, tăria mea
Ești Tu, o Duh de viaţă
Prin Tine am și voi avea
Izbândă mai măreaţă.
Tăria mea, tăria mea
Prin Tine am și voi avea
Izbândă mai măreaţă.

Tăria mea, tăria mea
Mă-nchin , mărire Ţie!
Cu Tine mă voi lăuda
Și-acum și-n veșnicie.
Tăria mea, tăria mea
Cu Tine mă voi lăuda
Și-acum și-n veșnicie.

Hrana ta zilnica !

25 August

1 Cronici 6.1-3 şi 48-65

Capitolul 6, consacrat fiilor lui Levi şi preoţilor, fii ai lui Aaron, este perechea capitolului 3, în care erau prezentaţi împăraţii Este vorba despre familiile privilegiate din Israel. Dar, când ajungem la poporul de astăzi al lui Dumnezeu, aceste funcţii reprezintă partea fiecărui credincios. Apostolul Petru ne reaminteşte că „voi ... sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească ... ca să vestiţi virtuţile Celui care v-a chemat" (1 Petru 2.9; vezi şi Apocalipsa 1.6). Să ne exprimăm rugăciunile înaintea Domnului şi să vestim virtuţile Lui şi altora, iată care este dublul serviciu al credinciosului! Leviţii ne amintesc de aceasta. Unii erau desemnaţi să cânte (v. 31-33). Alţii slujeau în casa lui Dumnezeu sub îndrumarea lui Aaron şi a fiilor lui (v. 48, 49).
1 Cronici 7 si 8

In cap. 7 şi 8, vin genealogiile lui Isahar, Beniamin, Neftali şi a celeilalte jumătăţi din seminţia lui Manase, iar în final genealogiile lui Efraim şi Aşer. Să remarcăm neglijenţa lui Neftali, o seminţie atât de puţin preocupată de privilegiile ei, încât întreaga ei istorie nu necesită decât un scurt verset pentru a fi amintită în cartea lui Dumnezeu (7.13). 

Subliniem cu această ocazie şi interesul pe care trebuie să-1 acordăm istoriei Bisericii şi aducerii-aminte a celor care i-au fost conducători credincioşi, deoarece majoritatea suntem moştenitorii lor spirituali şi trebuie să fim responsabili.