Hrana ta zilnica !

9 Iunie
1 Impăraţi 12.1-15
Roboam îi succedă tatălui său. Acesta din urmă îşi pusese cândva întrebarea: „Omul care va fi după mine va fi el înţelept, sau nebun?" (Eclesiastul 2.18, 19). Trei zile îi sunt necesare sărmanului Roboam pentru a da răspunsul. Fiului celui mai înţelept dintre oameni îi lipseşte înţelepciunea. Nu-1 vedem cerând Domnului o inimă înţeleaptă, cum făcuse tatăl său. În tinereţe, la vârsta când cineva trebuia în mod normal să înveţe, el n-a tras nici un folos din învăţătura înţeleaptă conţinută în cartea Proverbe, al cărei autor este Solomon. Totuşi, această carte începe astfel: „Ascultă, fiul meu, îndrumarea tatălui tău ..." (Proverbe 1.8; citiţi şi Prov. 19.13 şi 20). Rezultatul este că la vârsta de patruzeci de ani, în momentul de asumare a responsabilităţii, lui îi lipseau complet experienţa, bunul simţ şi, în primul rând, smerenia. El dispreţuieşte îndrumarea bătrânilor, preferând să urmeze sfatul imprudent al tinerilor. Mulţi tineri sunt mai dispuşi să asculte de cei de aceeaşi vârstă cu ei, decât de părinţii lor sau de persoane mai vârstnice. Este o tendinţă foarte periculoasă! Consecinţele le vedem aici. însă Dumnezeu Se foloseşte de lipsa de înţelepciune a lui Roboam, precum şi de lipsurile poporului, pentru a împlini ceea ce hotărâse împotriva casei lui David.

Hrana ta zilnica !

8 Iunie
1 Impăraţi 11.26-43
În acelaşi fel în care a acţionat pregătindu-1 pe David pe când încă Saul se afla în viaţă, Dumnezeu îl ridică acum pe Ieroboam, chiar din timpul vieţii lui Solomon. Şi, precum Saul odinioară, Solomon caută să ia viaţa celui desemnat de Domnul să-i succeadă (v. 40). Dar ce contrast între Ieroboam, care ridică mâna împotriva împăratului (v. 26), şi David, care refuză să facă aceasta; între Ieroboam, care fuge în Egipt, învăţând acolo idolatria, şi David, care se ascunde în pustie!
David îşi începuse bine viaţa, o continuase rău, dar din nou bine a sfârşit-o. Solomon a început bine, a continuat bine, dar şi-a sfârşit rău cariera. Amintim şi un exemplu opus acestuia: Iacov, ale cărui zile au fost „puţine şi rele" (Geneza 47.9), a avut un sfârşit atât de frumos (Evrei 11.21).
Această tentativă de ucidere este cea din urmă acţiune a lui Solomon care ni se relatează! Apoi el adoarme cu părinţii lui. Avusese „un timp să trăiască". După propria declaraţie, acum soseşte pentru el „timpul să moară" (Ecl. 3.2)

 Scump cititor, nu ştii când acest timp va sosi şi pentru tine. Dar ceea ce trebuie să ştii este că timpul pentru a trăi este în mod egal şi timpul pentru a crede şi timpul de a trăi pentru Hristos.

TOTI ...si totusi MULTI !

Ieri am inteles un lucru pe care nu am reusit sa il inteleg in totalitate "niciodata".Multumesc Domnului ca in ciuda incercarilor si in ciuda gandurilor pe care diavolul incearca sa le strecoare in mintea mea, totusi Duhul LUI este mai puternic si imi da biruinta. Slava LUI !

Cand spun asta, ma refer la gandurile care imi vin intotdeauna in minte, inainte de a merge la biserica, si trebuie sa recunosc ca inca mai vin asemenea ganduri, ba vine o stare de inconfort, ba vine un duh de somnolenta, ba vin grijile Martei pe cap, ba trebuie sa ajung nu stiu unde....vin ganduri ...si  iarasi vin...si asta mai ales joi cand trebuie sa merg la adunare.Si ieri, inca de la birou am patit la fel, am plecat spre casa si uitandu-ma la ceas, am zis in sinea mea....nu merg azi la biserica....am sa ma culc ca sunt foarte obosita.Vremea era asa cum era...ploua de zor... si acest timp chiar era prielnic sa ma arunc sub plapuma...insa am ajunsa acasa si Duhul Domnului m-a cercetat.

 Poate va intrebati cum....? Simplu ! 

Mi-a venit fulger in minte, un gand. 

Daca vine Domnul sa Ii ia pe ai Sai....eu unde sunt...acasa..?

M-au trecut fiorii, am inceput sa ma imbrac si pe ultima suta de metri, pentru ca oricum iesisem tarziu de la birou....am alergat la biserica si multumesc Domnului ca am avut numai  de castigat.Nu a venit Domnul sa ne ia, insa a venit sa se intalneasca cu noi.

Ajunsa la biserica...care credeti ca  era subiectul mesajului....ISPITA. 

Ispitele si incercarile din viata noastra de zi cu zi. Si de ce sa nu recunoastem, traim toti intr-o lume a tentatiilor si o presiune a incercarilor care ne coplesesc. Chiar gandul meu de ieri...a fost o ispita. O ispita care bineinteles nu vine de la Dumnezeu, pentru ca in Iacov 1: 13 scrie:

Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu.” Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni.

Dumnezeu ingaduie incercarea, dar nu El ispiteste.Ispita are doua directii, daca pot spune asa: tentatia si atractia spre pacat care este in firea omului pana la moarte si mai este o ispita care apare prin tot felul de incercari, incercarea  fidelitatii, incercarea credintei sau a rabdarii noastre.

Acum depinde de noi cat de mult ne lasam atrasi sau dominati de aceste ispite, pentru ca ele vin si nu suntem scutiti niciodata. Desi armele cu care trebuie sa ne luptam in aceasta privinta este rugaciunea si postul, trebuie sa recunoastem ca atunci cand postesti, si te rogi, parca mai mult ca niciodata se abat asupra ta ispitele.

Si nu cred ca numai eu patesc....sau....ma insel?

 Dar alta era idee pe care vroiam sa o scriu, pentru ca am zis la inceput ca am inteles un lucru pe care nu l-am inteles prea bine niciodata.

Saptamana trecuta era in tara venita o sora draga din Italia, si mi-a ramas in minte una din intrebarile ei, ea fiind noua in credinta, de doar trei luni este intoarsa la Domnul, dar mi-a pus o intrebare si i-am dat un raspuns la care poate nu s-ar fi asteptat: "este posibil ca intre credinciosi sa fie soti care isi bat sotiile"(asta sa nu creada cineva ca s-ar intampla la ea in casa...nicidecum pentru ca sora nu are sot).Eu i-am dat un raspuns pe care poate nu il astepta, dar din pacate un raspuns real "DA, exista", si ea nu intelegea cum este posibil asa ceva.

Da intr-adevar....cum e posibil sa fii Copil de Dumnezeu  si totusi sa te comporti ca unul care habar nu are de Dumnezeu, ca unul care nu cunoaste poruncile LUI ?

In textul citit aseara am inteles, de ce m-ai exista asemenea oameni.

1 Corinteni  10: 1-33

Fraţilor, nu vreau să nu ştiţi că părinţii noştri toţi au fost sub nor, toţi au trecut prin mare, toţi au fost botezaţi în nor şi în mare, pentru Moise toţi au mâncat aceeaşi mâncare duhovniceascăşi toţi au băut aceeaşi băutură duhovnicească, pentru că beau dintr-o stâncă duhovnicească ce venea după ei; şi stânca era Hristos.Totuşi cei mai mulţi dintre ei n-au fost plăcuţi lui Dumnezeu, căci au pierit în pustiu.

Toti mergem la biserica, toti ne numim crestini, toti auzim Cuvantul, toti slujim intr-un fel sau altul, toti ne rugam...si totusi, iata ca multi nu sunt pe placul Domnului. 

Cu ceva timp in urma in puneam astfel de intrebari....cum este posibil? Iata ca am inteles azi, ca este posibil. Este posibil sa porti numele de crestin, si sa furi, sa minti, sa curvesti, sa urasti, sa te comporti cu sotia sau cu sotul ca o bruta. Este posibil sa asculti in fiecare duminica Cuvantul lui Dumnzeu, si totusi sa nu pazesti nimic din ceea ce auzi. Este posibil sa stii ca Dumnezeu este Cel care iti poarta de grija...si totusi sa uiti sa Ii multumesti.

Cei din afara, nu inteleg acest lucru, si daca de multe ori auzim ca ni se spune ca "X" sau "Y" face cutare lucru, de fiecare data am incercat sa musamalizam, sa acoperim, sau sa justificam intr-un fel sau altul pacatul acelei persoane, nici nu stiu care este expresia potrivita, insa Biblia ne arata clar ca sunt oameni de acest fel chiar printre crestini.

In vers.8 scrie: Să nu curvim, cum au făcut unii din ei, aşa că într-o singură zi au căzut douăzeci şi trei de mii, si iata  ca desi au facut parte din poporul ales de Domnul...iata ca au curvit.

Si azi la fel ca in poporul Israel, desi  se numesc crestini....iata ca ei curvesc, se inchina la idoli, ispitesc pe Domnul....si ei fac parte din acei TOTI, care merg la biserica....insa multi, spune Scriptura nu sunt pe placul LUI. Interesant ca din acei TOTI, Biblia nu spune" sunt unii care nu plac Domnului"....ci spune" multi nu plac Domnului".

 Astazi Dumnezeu vrea sa ne facem o analiza a vietii noastre si sa vedem din ce categorie facem parte.

Cu siguranta facem parte din  acei "TOTI", insa ma rog Domnului sa nu facem parte si noi din aceea categorie de "MULTI".

"Doamne , lasa in noi o constiinta treaza in permanenta si un duh de veghere asupra cailor noastre si asupra faptelor noastre.Lasa in noi o dorinta sa fim intotdeauna din aceea categorie a celor putini si nu a celor multi, pentru ca si pe calea pierzarii sunt multi, ori pe calea catre cer sunt putin.Chiar daca vom ramane singuri pe cale, nu conteaza...alaturi de noi este Domnul !"

Hrana ta zilnica !

7 Iunie
1 Impăraţi 11.14-25
Când este vorba de om şi de responsabilitatea lui, constatăm din nou şi întotdeauna un faliment total. Istoria lui Solomon demonstrează faptul acesta probabil mai bine decât toate celelalte. El a fost cel mai înţelept, cel mai bogat şi cel mai puternic dintre cei care au trăit sub soare. El a construit pentru Dumnezeu un templu maiestuos, lucrare fără seamăn. Dar cu cât cineva a fost pus într-o poziţie mai înaltă, cu atât mai răsunătoare îi este căderea. O scăpare permisă în viaţa unui om evlavios ia cu sine întreaga greutate a evlaviei lui. Ce trist exemplu a dat acest împărat slab întregului Israel!
 Când umblarea noastră nu este în conformitate cu poziţia pe care o avem, constituim o piatră de poticnire pentru alţii.
Dumnezeu îi ridică vrăjmaşi lui Solomon, pe când acesta era la o vârstă înaintată. întâi din afara împărăţiei: pe Hadad şi pe Rezon. Apoi chiar din interior: pe Ieroboam. Dar nu-1 vedem deloc pe împărat venindu-şi în fire şi întorcându-se spre Domnul din toată inima -potrivit propriilor sale expresii din cap.8, v. 47 şi 48. El nu se îndreaptă spre Domnul ca să-I spună: „ascultă şi iartă" (8.49, 50).
 Şi totuşi, nu fusese aceasta calea schiţată în rugăciunea lui pentru cei care aveau să se confrunte cu vrăjmaşi, drept consecinţă a păcatelor lor?

Hrana ta zilnica !

6 Iunie
1 Impăraţi 11.1-13
Până acum, cu greu am văzut vreo umbră aruncată asupra strălucirii acestei domnii excepţionale. Însă, iată, cap. 11 începe cu un „Dar" care descoperă deodată, sub exteriorul
strălucitor descris mai înainte, o condiţie morală dintre cele mai dezolante. Călcând legea sub două aspecte (Deuteronom 17.17 şi 7.3), împăratul pe de o parte şi-a luat „multe femei", iar pe de altă parte acestea erau „femei străine" (v.l), care, la bătrâneţe, i-au abătut inima. Nu ceruse şi nu obţinuse el o inimă înţeleaptă, o inimă care ascultă? Fără îndoială, îi simţise necesitatea pentru a-i conduce pe alţii, dar nu pentru a-şi călăuzi propria cale. Această inimă largă, deschisă „ca nisipul" (4.29) - pe care Domnul i-o dăduse împăratului ca să-1 facă în stare să-şi iubească în întregime poporul numeros - el nu şi-a păzit-o, n-a vegheat asupra a ceea ce a intrat în ea. O mie de soţii străine îşi găsiseră loc acolo, cu idolii lor. Solomon ni se înfăţişează condamnat de propriile cuvinte: ,Păzeşte-ţi inima mai mult decât tot ce se păzeşte, pentru că din ea ies izvoarele vieţii" (Proverbe 4.23). Aceasta este ceea ce el i-a învăţat pe alţii, ... dar a neglijat să facă cu sine însuşi (vezi Romani 2.21 şi 1 Corinteni 9.27). El n-a dat atenţie nici avertismentului tatălui său (2.3), nici celui al Domnului, repetat de două ori (v. 9, 10).

Hrana ta zilnica !

5 Iunie
1 Impăraţi 10.14-29
Priveliştea marelui împărat Solomon, îmbrăcat în veşminte preţioase şi măreţe, aşezat pe tronul său confecţionat din fildeş acoperit cu aur, trebuie să fi constituit un spectacol grandios. Şi totuşi Domnul Isus, invitându-ne să privim cu atenţie la crinii de pe câmp, afirmă că „Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia" (Matei 6.29). Putem fi siguri că cele mai frumoase realizări ale omului nu o vor ajunge niciodată pe cea mai modestă dintre cele ale Creatorului.
Psalmul 72, compus „pentru Solomon", descrie această domnie a dreptăţii (v. 1-4), a păcii (v. 7), a puterii (v. 8-11), a îndurării (v. 12-14), a prosperităţii (v. 16) şi a binecuvântării (v. 17). „împăraţii din Seba şi Saba vor prezenta tribut... şi i se va da din aurul Sebei" (v. 10, 15).
Şi în capitolul nostru, 10, se dau multe detalii pentru ilustrarea prosperităţii, a înţelepciunii şi a puterii acestui fiu al lui David domnind cu dreptate la Ierusalim, înţelegem că aici este, de asemenea, imaginea Unuia „mai mare decât Solomon". Centru al gloriei şi sursă a binecuvântării pentru toate naţiunile, această domnie strălucitoare nu constituie decât o reflectare pală a viitoarei dominaţii universale a Domnului nostru Isus Hristos. Însă ai Săi nu aşteaptă acest viitor glorios pentru a recunoaşte drepturile, întrucât ele sunt, incontestabil, în inima lor.

Dor de duca..!

Gandindu-ma la concediu, m-a apucat un dor "de duca"...cu toate ca vremea de afara ma indeamna sa ma arunc (cand ajung acasa de la birou), sub o plapumioara calda si sa dormmmm si iar sa dormmmmm.

Numai ca, nici macar luxul acesta nu pot sa il am...(ca nu am timp), mi-a venit totusi in gand o dorinta arzatoare. Ma gandeam din nou, asa cum fac de cativa ani incoace...la frumoasele locuri din Israel.

Ma gandeam ce bine ar fi sa pot ajunge si eu" pe urmele Mantuitorului"....sa ajung la zidul plangerii si sa imi inalt privirea spre cer, sa merg in gradina Ghetimani si sa imi plec genunchii in rugaciune....nu-i asa ca suna tentant?

Cred ca deja v-am facut sa va ganditi la concediu....

Mi-as dori tare mult...insa pana atunci ma delectez cu cateva imagini din Ierusalim.Imagini pe care le puteti vizualiza si dumneavoastra pe http://www.jerusalemshots.com/Jerusalem_en169-1361.html

Vizionare placuta!

Consecintele ascultarii si neascultarii !

Si-acum sa revin la IONA !

In ultima vreme tare mult au fost prezentate aspecte din viata lui Iona.

Putini sunt acei care isi prezinta aspectele negative din viata asa cum a facut Iona. Din contra, daca iti spui marturia ta publica...risti sa fii criticat.Insa Iona scrie o carte, in care isi marturiseste neascultarea sa fata de Dumnezeu, si prezinta si consecintele pe care le-a avut in urma neascultarii.Numai ca Iona, se trezeste repede si in cap. 3, Iona se  hotaraste sa asculte de Dumnezeu, si daca in cap 1 Iona vorbeste despre neascultarea sa, iar in cap 2 ne spune consecinta neascultarii, iata ca in cap. 3, Iona asculta de Domnul si in cap. 4 ne arata consecintele ascultarii.

Cateodata si noi suntem mai rai ca si Iona, de-aceea Dumnezeu ingaduie sa trecem prin situatii dezastruase, ba mai mult au de suferit si cei din jurul nostru din cauza neascultarii noastre, asa cum si cei din corabia in care se ascunsese Iona fugind de fata lui Dumnezeu au avut de suferit. 

Dar oare sa fie loc pe fata pamantului in  care sa ne putem ascunde de Dumnezeu?

Iata ca nu exista!

Dumnezeu ii daduse o porunca:"te duci la Ninive", insa Iona nu asculta si i-a alta hotarare. O hotarare care il duce din rau spre mai rau, pentru ca asa se intampla de obicei. Atunci cand nu asculti de Dumnezeu, aluneci treapta cu treapta, si zi de zi cobori de jos...in mai jos. Ori si Iona trecuse prin acelasi lucru.

De la Iafo ----in fundul corabiei, din fundul corabiei----in fundul marii, din fundul marii---in pantecele pestelui, din pantecele pestelui---in inima marii, trei zile si trei noptii.

 Acolo Iona isi aminteste de Dumnezeu si striga la El din pantecele pestelui, isi marturiseste vina, si Domnul se indura, dar asta nu il scuteste pe Iona sa mearga si sa faca ceea ce i-a spus Dumnezeu.

Dumnezeu care cunoaste absolut totul, stia si  ce se va inatmpla cu Iona, la fel cum stie si despre noi, ce vom face in stramtorare. Noi insa avem exemplu pe Iona si putem sa fim scutiti de consecintele care urmeaza in urma neascultarii.

De ce sa facem ca Iona? De ce sa asteptam sa trecem prin furtuna? De ce sa asteptam sa ne treaca Dumnezeu printr-un pat de spital?

Putem invata de la Iona, ca neascultarea aduce consecinte si urmari grave in viata noastra!

In stramtorare Dumnezeu asteapta cateva lucruri de la noi pe care trebuie sa le facem, daca vrem sa gasim ajutor.

In momentele dificile trebuie sa facem doua lucruri:

-trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu, pentru ca doar El ne aduce izbavirea

-trebuie sa luam hotarari ferme, pentru ca doar atunci Domnul va interveni.

Sunt situatii cand Dumnezeu intarzie cu rezolvarea unor probleme a noastre, dar asta doar datorita faptului ca nu comunicam cu El si nu suntem hotarati 100% pentru Hristos.

Sa nu cautam sa facem din El o ultima solutie, doar pentru ca nu am primit ajutor din alta parte. Dumnezeu nu este doar o alternativa, EL ESTE SINGURA ALTERNATIVA SI OPTIUNE A NOASTRA

 IONA s-a smerit si s-a pocait, si poate nu atunci cand a fost aruncat din burta pestelui, ci abia sub acel umbrar Dumnezeu ii da lectia finala lui Iona.

Esti in stramtorare? Roaga-te si striga la Dumnezeu, si mai mult de atat, trebuie sa ai convingerea ca rugaciunea ta a ajuns la urechea LUI.Multumeste-i inainte de a primi raspunsul. Iona in timp ce ii multumea, Dumnezeu deja intervenea. Ascultarea lui Iona, a condus la pocainta acestei cetati, si pocainta lor a dus la anularea pedepsei care era pregatita pentru ei, pentru ca Dumnezeu este un Dumnezeu milos si daca omul  se pocaieste, Dumnezeu iarta !

 Ascultarea face mai mult ca orice jertfa, iar Domnului jertfe ca acestea ii plac.