Iata cateva linkuri recomandate
Bunătatea lui Dumnezeu e ca răsăritul soarelui, se revarsă pe pământ fără a privi la merite!
Versetul zilei
20 ianuarie 2012
Hrana ta zilnica !
20 Ianuarie Geneza 12.9-20; 13.1-4
Avraam a venit în ţara Canaan cu Lot, nepotul său. Aici apare însă foametea şi, fără a aştepta de această dată instrucţiuni divine, patriarhul coboară în Egipt. Să luăm aminte la ce duce lipsa de dependenţă: îşi reneagă soţia şi, prin această minciună, se pune într-o situaţie critică. Din această tristă pagină a istoriei lui învăţăm de ce este capabil cel mai credincios om atunci când părăseşte locul în care 1-a aşezat Dumnezeu. El poate ajunge până acolo încât să nege relaţia lui cu Domnul. Petru a trăit şi el această dureroasă experienţă. Căutând tovărăşia vrăjmaşilor Stăpânului său, el a pierdut tot curajul de a-I mărturisi Numele (Matei 26.69 ...). Nu cumva şi noi, răscumpăraţii Domnului, ne ruşinăm uneori să spunem că-I aparţinem Lui? (comparaţi cu 2 Timotei 2.12,13).
Atitudinea sa echivocă, dezastruoasă pentru omul lui Dumnezeu, este ea oare cât de puţin profitabilă pentru lume? Nicidecum! Prezenţa Saraiei în palatul lui Faraon aduce doar urgii asupra lui si asupra poporului său. După ce lumea i-a strigat: „pleacă!" (v. 19) cu totul altfel decât îi poruncise Domnul în v. I, Avraam se întoarce în Canaan în locul de unde plecase. El regăseşte altarul, cu alte cuvinte, relaţia cu Dumnezeu, de care nu se putuse bucura în timpul şederii sale în Egipt.
19 ianuarie 2012
Din nou cutremur...
Din nou o stire de ultima ora.
Un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter s-a produs joi, la ora 20.05, în Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).
Seismul a avut intensitatea II în zona epicentrală.
Oraşele apropiate de zona în care s-a produs cutremurul sunt Gura Teghii (doi kilometri), Lopătari (13 km), Nereju (14 km), Mânzăleşti şi Siriu (20 km).
Sursa :http://www.realitatea.net/
O zi minunata !
"Iata ce mai gandesc in inima mea si iata ce ma face sa mai trag nadejde:
Bunatatile Domnului nu s-au sfarsit,indurarile Lui nu sunt la capat"
Plangeri 3:21-22
De fiecare data la sfarsitul zilei ne ingrijoram si ne intrebam ...oare ce o fi maine?
Astazi este ziua de ieri pentru care ne-am ingrijorat.Este o zi pe care Dumnezeu a ingaduit sa o avem.
Poate ca nu toate lucrurile sunt in ordine si nu sunt asa cum am dori noi sa fie.Dar oare stim noi ordinea...?
Indiferent cum sunt lucrurile astazi,este o zi in care promisiunea LUI s-a reinoit,
"bunatatile nu s-au sfarsit si indurarea Lui nu este la capat"!
...si ce altceva ar putea sa ne dea o mai mare siguranta...?
Sunt unele compartimente in viata noastra unde lucrurile nu stau in ordine.Chiar daca noi nu stim ordinea,
este UNUL care stie sa faca perfect acest lucru.
"Doamne,acolo unde lucrurile nu sunt asezate in ordine,te rog sa refaci si sa repui ordine in viata mea "!
Hrana ta zilnica!
19 Ianuarie Geneza 11.27+32; 12.1-8
In acele timpuri de după potop, idolatria a cunoscut un avânt înfricoşător (citiţi Iosua 24.2). Dumnezeu lasă de această dată răul să-şi urmeze cursul, dar cheamă un om să se despartă de rău. „Prin credinţă, Avraam, când a fost chemat, a ascultat ca să iasă ... şi a ieşit, neştiind unde merge" (Evrei 11.8).
«Avraam pleca cu ochii închişi, dar Dumnezeu îl conducea de mână» {}. G. B.) - (Fapte 7.2). Poruncile lui Dumnezeu, însoţite de înşeptite promisiuni (v. 2, 3), îi sunt suficiente pentru a-1 face să pornească. Ascultarea este împotriva pornirilor noastre naturale, chiar şi atunci când ştim de ce ni se cere un anumit lucru. Dar a asculta fără a înţelege şi a porni la drum fără a-ţi cunoaşte destinaţia cere credinţă, cu alte cuvinte, o deplină încredere în Cel care a poruncit. Avraam este în Scriptură modelul credinţei. Această credinţă este caracterizată de o abandonare a lucrurilor văzute pentru un ţel nevăzut (2 Corinteni 4.18). Spre deosebire de cei care construiesc cetăţi pe pământ (Cain, cei de la Babei ...), Avraam îşi înalţă privirea spre cetatea cerească „al cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu" (Evrei 11.10). Şi această speranţă face din el un străin pe pământ. De acum încolo el nu va avea decât cortul său şi altarul său (v. 8), care mărturisesc dublul caracter, de călător şi de închinător, care defineşte omul credinţei în toate timpurile.
18 ianuarie 2012
Lupta !
Mi-amintesc ca in copilarie nu aveam nici o grija,nu stiam ce este stresul,nu stiam ce este "nu am",imi amintesc ca nu stiam ce sunt problemele si nici nevoile. Odata cu trecerea anilor am invatat sa cunosc pe rand fiecare din aceste "stari ".
Am citit undeva...si chiar pe buna dreptate mi s-a parut interesanta aceasta comparatie a vietii.
Viata este asemeni apei din mare,iar noi oamenii suntem asemeni pestilor.
M-am intrebat de ce...aceasta comparatie?
Si viata noastra trece prin acelasi momente ca si marea.Adeseori marea este atat de linistita,incat aceasta priveliste incanta orice ochi,dar sunt momente in care se porneste furtuna,vin valuri puternice si doar stand undeva si privind,te infiori.Oricat de mari ar fi valurile,pestii inoata si se lupta prin apa,iesind din cand in cand la suprafata pana trece furtuna,dar sunt si pesti care mor,iar acestia sunt loviti de stanci si dusi catre mal.
Nu vi se pare ca si noi avem cam acelasi traseu...???
Viata nu este doar FERICIRE!
Este impletita cu bucurii si necazuri,urcusuri si coborari,extaz si agonie,succes si faliment,soare si ploaie,biruinta si esec,incercari si binecuvantari...toate aceste fac parte din viata noastra.
Care ar putea sa spuna ca nu a avut parte de toate acestea...????
VIATA e o LUPTA,iar cine nu lupta nu castiga !
Fii asemeni unui peste care inoata si nu se lasa izbit de valuri.
Singuri nu vom putea face fata acestor probleme,iar daca incercam,pot spune de pe acuma...ca lupta noastra va fi un esec total.
Singurul care ne poate da putere in aceasta lupta pe care o avem de dus ,este ACEL care a biruit orice lupta.
Incredinteaza-i LUI tot ceea ce te framanta,iar pe campul de lupta lasa-l pe EL sa preaia controlul.
Hrana ta zilnica!
18 Ianuarie Geneza 11.1-26
Vedem aici întemeierea Babelului (sau Babilonul) care, în întreaga Scriptură, reprezintă lumea cu mândria şi cu lăcomia ei. De asemenea putem vedea pretenţiile la unitate ce vor caracteriza Babilonul religios, falsa biserică din Apocalipsa 17 şi 18. Oamenii vor să se împotrivească lui Dumnezeu unindu-şi forţele, lucrând la gloria lor proprie. „Să ne facem un nume ..." (în contrast cu Ps. 148.13). Dar să privim răspunsul lui Dumnezeu dat cu altă ocazie la ridicola sfidare a oamenilor strânşi împotriva Lui: „Cel care locuieşte în ceruri va râde; Domnul îşi va bate joc de ei" (Psalmul 2.4; citiţi şi Isaia 8.9). Domnul încurcă limba oamenilor la Babel şi îi împrăştie (v. 7, 8).
În contrast cu aceasta, Noul Testament ne prezintă „Adunarea Dumnezeului celui viu" întemeiată de Hristos şi întocmită prin Duhul Sfânt (1 Timotei 3.15; Matei 16.18). La Cincizecime, apostolilor le-a fost dat darul vorbirii în limbi, pentru a face auzite, prin har, tuturor naţiunilor odinioară risipite, „lucrurile minunate ale lui Dumnezeu" (Fapte 2.11). În Apocalipsa 5, mulţimea celor răscumpăraţi care înconjoară tronul Mielului este alcătuită din oameni „din orice seminţie şi limbă şi popor şi naţiune" (Apocalipsa 5.9).
Versetele de la 10 la 26 descriu linia lui Sem, pe care o regăsim în genealogia Domnului Isus (Luca 3.36).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)