Versetul zilei

27 iunie 2011

Ce credem ca stie mama....


La 4 ani - Mama ştie tot. 
La 8 ani - Mama ştie multe. 

La 12 ani - Mama nu ştie tot.
 

La 14 ani - Mama mea nu ştie nimic.
 
                                                                                                         
La 16 ani - Mama mea ? Ce ştie ea ?...
 

La 18 ani - Bătrâna asta a copilărit cu dinozaurii...
 

La 25 de ani - Posibil ca Mama să ştie ceva despre asta...
 

La 35 de ani - Înainte de a decide, vreau să mă sfătuiesc cu Mama.
 

La 45 de ani - Precis ca Mama poate să mă îndrume...
 

La 55 de ani - Ce-ar fi făcut Mama în acest caz ? 

La 6
5 de ani - De-aş fi putut să vorbesc despre asta cu Mama... 


                     Dedicat tuturor mamelor din lume


.

Lui ii datorez ...TOTUL


  • Oamenii sunt adesea neintelegatori, irationali si egoisti...Iarta-i, oricum!
  • Daca esti bun, oamenii te pot acuza de egoism si intentii ascunsa...Fii bun, oricum!
  • Daca ai succes, poti castiga prieteni falsi si dusmani adevarati...Cauta succesul, oricum!
  • Daca esti cinstit si sincer, oamenii te pot insela...Fii cinstit si sincer, oricum!
  • Ceea ce construiesti in ani, altii pot darama intr-o zi...tu continua si construieste... oricum!
  • Daca gasesti linistea si fericirea, oamenii pot fi gelosi...Fii fericit, oricum!
  • Binele pe care il faci azi, oamenii il vor uita maine...Fa bine, oricum!
  • Da-i lumii tot ce ai mai bun si poate nu va fi niciodata de ajuns...Da-i lumii tot ce ai mai bun, oricum!
La urma urmei este intre tine si Dumnezeu.N-a fost niciodata intre tine si ei, oricum...
Aceste cuvinte sunt gravate pe frontispiciul casei de copii din Calcutta, unde Maica Teresa si-a dedicat ultimii ani din viata ingrijirii copiilor orfani.


   La urma urmei.....TOTUL este doar intre mine si Dumnezeu.Nu este nimic intre mine si oameni....nu sunt datoare nimanui...si nimeni nu imi este dator cu nimic.
Cu toate acestea am o datorie foarte mare ....dar in fata lui DUMNEZEU.
Lui ii datorez viata,Lui ii datorez sanatatea,Lui ii datorez ...TOTUL !!!
            Va doresc un inceput de saptamana minunat !!!!



26 iunie 2011

Adriana Stoica-De ce nu mai este iubire?





Vanatorii de pacate in biserici !

Acuma seara am citit un editorial foarte bun..si chiar Florina Patru cea care a scris articolul .. mi-a ghicit gandurile.Aceeasi discutie aveam zilele acestea cu  cineva ,referitor pe aceasta tema. Noi avem obiceiul de a da cu biciul in  cei care au cazut....ori nu acesta este rolul nostru...Dar va las sa cititi editorialul...


Ioan 8:7  Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat în sus, şi le-a zis:Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea.”
Cine din biserică este fără păcat? Acel să arunce primul cu piatra în cel păcătos. E dureros cum în bisericile noastre evanghelice se instalează un haos total. Judecăm pe fratele nostru, ne credem mai presus decât alţii, lovim în cel ce a păcătuit, îi scoatem afară din biserici pe cei au căzut, dar vor să se ridice. Am devenit nişte vânători de păcate. Slujba noastră în biserică constă în a arunca cu vorbele grele în fraţii noştrii şi a-i ajuta să cadă tot mai adânc în groapă. Oare de ce nu mai avem dragoste pentru cei de lângă noi? De ce mai degraba facem răul decât binele? De mai repede adâncim rana din sufletul fratelui nostru, decât să căutăm vindecarea rănii?
Cunosc cazuri în care oamenii s-au dus la păstor să se mărturisească de păcate, dar a 2-a zi ştia toata biserica ce a păcătuit fratele sau sora. Cum mai putem noi în zilele de azi să împlinim ceea ce zice Biblia în Iacov 5:16 Mărturisiţi-vă unii altora păcatele, şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit. Cum mai pot eu mărturisi păcatul meu unui păstor care încalcă Cuvântul Domnului? De fraţii care stau în fruntea bisericii au devenit nişte risipitori şi dezbinători?
De fiecare dată când văd în jurul meu lucruri care nu plac Domnului, mă gândesc la profunzimea versetului din Apocalipsa 12:12 care spune: De aceea bucuraţi-vă, ceruri, şi voi care locuiţi în ceruri! Vai de voi, pământ şi mare! Căci diavolul s-a pogorât la voi, cuprins de o mânie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme. De ce dăm prilej diavolului şi îl lăsăm să ne amăgească? De multe ori devenim unelte în mâna diavolului fără să ne dăm seama. Păcatul e atât de subtil, încât amăgeşte chiar şi pe cei mai tari în credinţă.
E timpul ca Domnul să se proslăvească prin noi. E timpul cercetării noastre. De ce să vânăm păcare în biserici când am putea fii sfinţi. 1 Petru 1:16 Căci este scris: „Fiţi sfinţi, căci Eu Sunt Sfânt”. El e Sfânt pentru ca şi noi să ajungem la sfinţenia Lui. E clipa decisivă în care mai putem lua hotărâri noi. Să nu mai arătăm cu degetul spre cel care a păcătuit. E mult mai bine să luăm atitudine asupra propriei noastre persoane şi să împlinim versetele: Luca 6:41-42  De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău? Sau cum poţi să zici fratelui tău: „Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi” şi, când colo, tu nu vezi bîrna din ochiul tău? Făţarnicule, scoate întâi bîrna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
Fraţilor e timpul să lăsăm făţărnicia la o parte. Nici un făţarnic nu va avea parte de Slava cerului. Haideţi să analizăm bine scopul pentru care venim la biserică. Oare frecventăm o biserică doar ca să vânăm păcatele şi greşelile fraţilor noştrii sau suntem prezenţi la biserică pentru a ne pocăi de atitudinile noastre „bolnave”?
Dacă nu ai nici un păcat continuă să vânezi păcatele altora, dar dacă eşti un păcătos, pocăieşte-te, altfel vei muri fără Hristos şi toată prezenţa la la biserică nu va avea nici un folos! DUMNEZEU SĂ NE CERCETEZE, amin.
Editorial preluat de pe http://crestintotal.ro/

Conduci automobilul tau Sport, de 2 locuri, intr-o noapte cu o furtuna teribila.
Treci pe langa o statie de autobuz, unde se afla 3 persoane asteptand:

  • O batrana bolnava pe moarte;
  •  Un vechi prieten, care, odata, ti-a salvat viata;
  •  Femeia visurilor tale, sau barbatul ideal.
Pe cine ai lua in automobilul tau, tinand cont ca nu ai decat un singur loc, doar pentru un pasager?
 
   Gandeste-te sincer ce ai face...????
   Aceasta este o dilema etica si morala, care se foloseste in interviurile pentru angajare in serviciu.
Ai putea lua batrana , pentru ca este pe moarte si trebuie salvata prima;sau ai putea lua prietenul care ti-a salvat viata si esti obligat fata de el. Neindoielnic, e posibil ca niciodata sa nu mai reintalnesti femeia  visurilor tale , sau barbatul ideal.


  Un candidat, intr-un interviu ca acesta, a fost angajat dintre 200 de concurenti, pentru magnificul sau raspuns.
El a raspuns simplu :
"As da cheile masinii prietenului meu si i-as cere sa duca batrana la spital; in timpul acesta, eu as ramane sa astept autobuzul, impreuna cu femeia visurilor mele"!



  Eu as urma exemplul acesti tanar....tu?
Iti doresc sa ai  o zi minunata si linistita alaturi de cei dragi !!!

24 iunie 2011




    "El te va acoperi cu penele Lui, şi te vei ascunde sub aripile Lui .
Căci scut şi pavăză este credincioşia Lui!"

Psalmii 91:4

   O dimineata minunata si un sfarsit de saptamana binecuvantat !

Pacea pe care o dă Domnul Isus îţi dă siguranţa !


   Pacea pe care o dă Domnul Isus îţi dă siguranţa că orice se întâmplă ştii că "bine e în Domnul". El ne spune: "Vă las pacea … Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte". Pacea pe care o dă Isus nu depinde de condiţii sau circumstanţe. Ea vine din cunoaşterea faptului că eşti copilul lui Dumnezeu şi că Tatăl tău controlează universul, că te iubeşte şi are în vedere cel mai bun interes al tău. De aceea, oamenii care au pierdut totul vor spune deseori că nu ar schimba ce au învăţat, chiar dacă aceasta ar însemna recuperarea tuturor pierderilor. Joni Erikson Tada a descoperit o pace supranaturală când un accident a aruncat-o într-un scaun cu rotile, iar Corrie Ted Boom şi-a găsit pacea într-un lagăr de concentrare nazist.

Misionara Elisabeth Elliot
 şi-a găsit-o în misiunea din tribul indian care l-a masacrat pe soţul ei. Ea a scris: "Doar în acceptare vine pacea … nu în resemnare!". Este o mare diferenţă! Autorul Creath Davis spune că: "Resemnarea este predarea în mâna sortii. Acceptarea este predarea în mâna lui Dumnezeu. Resemnarea stă liniştită într-un univers gol. Acceptarea se ridică în picioare pentru a-L întâlni pe Dumnezeul care umple universul cu scop şi des­tin. Resemnarea spune: "Nu pot". Acceptarea spune: "Dumnezeu poate". Resemnarea paralizează procesul vieţii.  Acceptarea eliberează procesul pentru a atinge cea mai înaltă creativitate! Resemnarea spune: "Pentru mine totul s-a terminat". Acceptarea spune: "Acum că am ajuns aici, ce urmează, Doamne?" Resemnarea spune: "Ce pierdere!" Acceptarea spune: "Ce nu mă doboară mă întăreşte!" Resemnarea spune: "Sunt singur".
 Acceptarea spune: "Îţi aparţin ţie, Doamne!"

            Sa aveti o zi minunata alaturi de Domnul Isus !

         Material primit pe email Cosmina Bordeanu

23 iunie 2011

     De ce sunt oamenii trişti: Sunt prizonieri în povestea lor personală. Toată lumea crede că obiectul vieţii acesteia este să urmeze un plan. Nimeni nu se întreabă dacă acest plan e al lui sau a fost creat de altcineva. Strâng experienţe, amintiri, lucruri, idei ale altora şi asta e mai mult decât pot duce.....dar îşi uită propriile vise....