Hrana ta zilnica!

4 DECEMBRIE
1 Corinteni 12.1-13
Vorbind despre strângerile adunării, apostolul a acordat cel dintâi loc celebrării cinei (cap. 11.20-34). Numai după aceea expune daruri şi slujbe având în vedere zidirea. Să nu uităm că închinarea este, dintre toate strângerile, cea mai importantă.
Pavel le aminteşte acestor foşti idolatri că ei fuseseră odinioară antrenaţi („duşi") de duhuri satanice (v. 2). Ce schimbare! In prezent, Duhul lui Dumnezeu este cel care dirijează, lucrând în ei cum Îi place, prin darurile pe care le împarte (v. 11). Apostolul enumera aceste daruri, precizând că ele sunt date în vederea întrebuinţării. Şi, pentru a ilustra deopotrivă unitatea Bisericii şi diversitatea slujbelor, ia exemplul corpului uman: compus din multe mădulare şi organe care nu pot funcţiona nici unul fără celălalt, el constituie totuşi un organism unic, condus de o singură voinţă, aceea pe care capul o transmite fiecărui mădular. Aşa este şi trupul lui Hristos. Deşi are numeroase mădulare (tot atâtea câţi credincioşi), este animat de un singur Duh, pentru a împlini o singură voinţă, cea a Domnului, care este Capul (Efeseni 4.15,16). 

Noi nu avem deci de ales, nici activitatea noastră (v. 11), dar nici locul unde trebuie să o exersăm

 (v. 18).

O zi binecuvantata!

Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduinţa Ta!
Mă gândesc la căile mele şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale.
  Mă grăbesc şi nu preget să păzesc poruncile Tale. Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta. Mă scol la miezul nopţii să Te laud pentru judecăţile Tale cele drepte.
  Sunt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine şi cu cei ce păzesc poruncile Tale.
Pământul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învaţă-mă orânduirile Tale!
  Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduinţa Ta. Învaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale. 

Psalmul 119:58-66 

Infrangere sau victorie?

  Nici ca puteam incepe ziua mai bine decat cu acest psalm minunat al lui David, Psalmul 41 

Daca zilele trecute vorbeam despre retetarul fericirii, a ingriji de cel sarac face parte din pazirea poruncilor despre care ne invata Scriptura.

Iata cat de frumos incepe acest psalm:

Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac! 

 Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte; Domnul îl păzeşte şi-l ţine în viaţă.

El este fericit pe pământ şi nu-l laşi la bunul plac al vrăjmaşilor lui.
 Domnul îl sprijină când este pe patul de suferinţă: îi uşurezi durerile în toate bolile lui.

 

Iata ca ingrijind de cel sarac nu-i facem bine doar lui, ci in primul rand noua. Suntem izbaviti, suntem paziti si tinuti in viata, suntem fericiti, nu suntem la cheremul vrajmasului nostru(diavolul), pe patul de suferinta suntem sprijiniti, iar in boala, durerea noastra va fi mai usoara. Nu-i suficient?

Nu asta ne dorim cu totii? Cu siguranta!

Insa aici nu este subliniat ”cand”, doar de Pasti sau de Craciun?

Majoritatea suntem cuprinsi de acest sentiment, de mila doar in aceste perioade. Cati am mai facut acte de binefacere pentru cei in nevoie de la Pasti incoace....?

Dumnezeu sa puna in noi aceasta dorinta oridecate ori trecem pe langa unul in nevoie, atunci Dumnezeu isi va onora promisiunea.

 

  Eu zic: „Doamne, ai milă de mine! Vindecă-mi sufletul! Căci am păcătuit împotriva Ta.”
  Vrăjmaşii mei zic cu răutate despre mine: „Când va muri? Când îi va pieri numele?”
Dacă vine cineva să mă vadă, vorbeşte neadevăruri, strânge temeiuri ca să mă vorbească de rău, şi când pleacă, mă vorbeşte de rău pe afară.
Toţi vrăjmaşii mei şoptesc între ei împotriva mea şi cred că nenorocirea mea îmi va aduce pieirea. „Este atins rău de tot – zic ei –, iată-l culcat, n-are să se mai scoale!”
Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea şi care mânca din pâinea mea, ridică şi el călcâiul împotriva mea.
Dar Tu, Doamne, ai milă de mine şi ridică-mă, ca să le răsplătesc cum li se cuvine.
Prin aceasta voi cunoaşte că mă iubeşti, dacă nu mă va birui vrăjmaşul meu.
Tu m-ai sprijinit din pricina neprihănirii mele şi m-ai aşezat pe vecie înaintea Ta.

  Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, din veşnicie în veşnicie! Amin! Amin! 

 

Prin aceasta voi cunoaste ca ma iubesti, daca nu ma va birui vrajmasul meu.(v.11) 

Hei David...ce faci, il santajezi pe Dumnezeu?

Nu, nu cred ca este vorba de santaj, ci David pur si simplu ii aduce lui Dumnezeu aminte de fagaduintele LUI. Chiar El i-a promis ca cei ce se incred in EL, vor umbla din victorie in victorie, pentru ca infrangerile  repetate sunt semn ca Dumnezeu a plecat de pe campul de lupta. Daca Dumnezeu nu este...prastia si piatra sunt insuficiente, insa cu Dumnezeu acestea fac minuni.

Cum stam la capitolul victorii?

Mergem din biruinta in biruinta sau suntem spre faliment?

Iata ce ne  spune ap. Ioan:

Căci dragostea de Dumnezeu stă în păzirea poruncilor Lui. Şi poruncile Lui nu sunt grele, pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruieşte lumea; şi ceea ce câştigă biruinţă asupra lumii este credinţa noastră. (1 Ioan 5:3-4)

  Din nou acelasi indemn: pazirea poruncilor si aceasta ne va aduce biruinta pentru caci suntem nascuti din Dumnezeu.

 

Doamne, invata-ma sa pazesc poruncile Tale si mareste-mi credinta mea, pentru ca de prea multe ori simt ca sunt prea multe infrangeri in viata mea. Doresc sa am biruinta, dar mai presus de toate vreau ca in aceasta lupta in care m-am inrolat, sa nu ma lasi singura niciodata.

 

Hrana ta zilnica!

3 DECEMBRIE
1 Corinteni 11.17-34
La Corint erau partide. Chiar şi în strângerile laolaltă se făceau simţite. Cei bogaţi îi umileau pe cei săraci, provocându-le gelozia. Lucru încă şi mai grav, cina, confundată cu o agapă (masă în comun), era luată de către mulţi în mod nedemn. Este ocazia pentru apostol de a aminti ceea ce Domnul i-a revelat lui într-un mod special.

 Cina este sfânta comemorare a lui Hristos care S-a dat pentru noi - o comemorare care cu siguranţă vorbeşte inimii fiecărui participant în parte, însă care proclamă şi într-un mod universal (tuturor) acest fapt capital: Domnul a trebuit să moară! Şi, până la întoarcerea Lui, noi suntem invitaţi să vestim această moarte a Domnului în limbajul atât de măreţ şi atât de simplu care ne-a fost arătat.
De asemenea, acest memorial vorbeşte conştiinţei celui credincios. Pentru că moartea lui Hristos semnifică condamnarea păcatului! A lua cina fără ca mai întâi să ne fi judecat ne expune deci (pe pământ) efectelor acestei condamnări. Astfel se explică slăbiciunea celor mai mulţi de la Corint (şi poate a celor mai mulţi dintre noi), boala, moartea chiar, care îi lovise pe unii (v. 30). Cu toate acestea, teama nu trebuie să ne ţină la o parte (v. 28). Ea poate şi trebuie să se împace cu un răspuns entuziast dat Aceluia care a spus: „Faceţi aceasta spre amintirea Mea" (v. 24,25).

Hrana ta zilnica!

2 DECEMBRIE
1Corinteni 11.2-16
Puţine porţiuni din Biblie au făcut obiectul atâtor contestaţii, ca învăţăturile acestor capitole (v. 16). De ce oare apostolul - sau mai degrabă Duhul Sfânt - se ocupă de lucruri în aparenţă mărunte, cum ar fi faptul ca o femeie să poarte părul lung sau ca ea să se acopere în anumite situaţii? Trebuie mai întâi să ne amintim că, pe de o parte, creştinismul nostru nu constă din câteva acţiuni remarcabile împlinite din când în când, ci dintr-un ansamblu de detalii care ţes viaţa noastră zi de zi (Luca 16.10), iar pe de altă parte, că Dumnezeu este suveran şi că n-a ţinut să ne dea motivul pentru tot ce ne cere prin Cuvânt. A asculta fară a comenta este singura ascultare autentică. Astfel, aceste instrucţiuni sunt un fel de test pentru fiecare femeie sau tânără creştină. Este ca şi cum Domnul le-ar întreba: Faci tu aceasta pentru Mine? Ai tu pe inimă să arăţi, prin acest semn exterior, dependenţa şi supunerea ta, sau faci să treacă pe primul loc cerinţele modei ori ale comodităţii?
De asemenea, să nu uităm acest fapt solemn, că lumea nevăzută a îngerilor observă în ce fel răspund cei credincioşi gândului lui Dumnezeu (v. 10). Ce privelişte le oferim noi?

Trebuie sa recunoastem ca la acest capitol....nu oferim privelistea cea dorita de Domnul, si pe acest subiect ar fi multe de spus.

 Si-atunci ce-i de facut? 

Daca acest lucru aparent marunt va fi o piatra grea la cantar inaintea Domnului?

Vorbim de ASCULTAREA de Domnul....

Doamne lumineaza-ne pe fiecare sa FACEM ceea ce trebuie sa facem!

Gog si Magog

Nu cred ca sunt singura care este interesata de acest subiect, de-aceea va recomand un editorial foarte interesant.

In Cartea Ezechiel in capitolele 38 si 39 aflam despre o incercare a lui Gog si Magog de a invada Israelul. Dar Dumnezeu Insusi intervine. Intrebarea mare care a fost dezbatuta de ani de zile este aceasta: ,,cine este Gog si Magog?”
Parerea dominanta a crestinismului este ca Gog si Magog este Rusia. Dar nu se gaseste nici o dovada convingatoare ca Gog si Magog este Rusia. 

continuarea AICI

Ploaia trezirii!

Dumnezeu sa auda glasulacestor copilasi!

Doamne, stim ca tara noastra o iubesti
Si pe toata lumea vrei sa o trezesti
De la cel mai mic pana la cel batran
Tu doresti s-aduci la viata-orice roman.
Peste-acest popor intinde mana Ta
Si adu trezire cand te vom ruga
Vrem sa vina fii risipitori ‘napoi
Doamne, vrem trezire pentru ei si noi !

Cor:

Pot s-aud la distanta un tunet,
Pot sa simt Duhul Sfant ca un vant.
Ne rugam pentru ploaie trezirii
Sa cada pe pamant, sa cada pe pamant.

De la cel pe postul de predicator
Pan’ la ultimul pe strada trecator,
De la tanarul ce-si cauta al vietii drum
Pan’ la vaduva ce plange chiar acum,
Orice om, femeie, tanar si batran
Doamne - adu trezire azi peste romani !
Vrem sa vina fii risipitori ‘napoi
Doamne, vrem viata pentru ei si noi.

Trezire, trezire, trezire peste tari! / x2

Ruga pentru tara!

 Am asteptat in intuneric
E timpul să ne pregătim
În zori de zi lumina s-o-ntâlnim.
Da, vom vedea şi-n ţara noastră
Cum se-mplineşte în curând
Ce ne-am rugat cu toţii atâta timp.

COR : 

 Trezeşte Doamne România,
Aprinde foc în pragul zilei de apoi
Trezeşte Doamne România
Şi-ncepe cu noi.

  Este nevoie de o schimbare
Azi încă nu e prea târziu
Biruitori la luptă să pornim
Să transformăm credinţa-n fapte
Şi să trăim ce predicăm
Pentru trezire, uniţi să ne rugăm.


  Nu suntem noi mai buni decat altii, dar Te rugam
Sa ne umplii, Doamne, cu Duhul Tau
Fă să fim noi unelte in trezirea ce e pe drum,
Şi începe-o în noi chiar acum!