Emotii pentru 15 septembrie!

Intotdeauna luna septembrie, cel putin pentru mine este încarcată de emotii. Încă din primii ani de viata sau mai bine zis de scoala, așteptam cu nerabdare 15 septembrie. Cu mama de manuta, an de an...mergeam la scoala. Asteptam din doua motive 15 septembrie,  unul...ca ma faceam mai mare si cresteam cu inca un an, si-apoi primeam cadouri, iar al doilea motiv...mai urcam inca o clasa in scoala. Anii au trecut, m-am casatorit, la randul meu am devenit mamica, am fost binecuvantata cu copii pe care la randu-mi i-am luat de manuta si i-am dus la scoala. Apoi...s-au facut mari, au trecut la clasele mari de gimnaziu, apoi la liceu si manuta mea... incet, incet le-a devenit inutila, cel putin in aceasta privinta. Au devenit si ei la randul lor oameni mari, oameni maturi. Asa ca... am ramas doar cu emotia, ca mai imbatranesc cu un an.
Astazi insa am retrait emotii...dar mult mai mari, parca mai mari la nepoti, decat la copii.
Candva...cu ani in urma...aceasta zi mi se parea...undeva peste ani si ani....dar iata ca a venit si ziua cand mi-am condus nepotelul la scoala.
Incredibil....!
 Asta ma face sa constientizez....ca nu mai sunt chiar asa tanara. Eh....dar nici nu ma simt batrana. Sunt tot eu...aceeasi, asa cum eram la scoala....dar cu ani de viata plini de experiente, si bune si rele.
Dis de dimineata, m-am indreptat  spre casa copiilor sa apuc sa-i pun eu hainutele de scoala si ghiozdanul in spate. 

Dupa ce l-am ajutat la imbracat, in timp ce imi beam cafeaua, facuta de ginerica...am avut o surpriza, aceeasi pe care am avut-o si cu mezinul meu in prima zi de scoala. Cu toate ca ghiozdanul era pregatit...pe furis si-a strecurat in buzunarel si o ....masinuta. Cand l-am intrebat....ce are in buzunar...cumva rusinat mi-a zis....

"eh, cred ca a ajuns in buzunar din greseala..." A lasat-o la jucarii, numai ca tot pe ascuns i-am pus eu in ghiozdanel...tot o jucarie. Ce sa-i faci...mai coboram si noi la mintea lor.

Nici nepotica nu s-a lasat mai prejos. Cu gentuta de eleva, clasa 0, a pasit si ea bucuroasa in aceeasi incinta alaturi de fratele ei.

Asa ca... de astazi m-am reintors la aceleasi emotii pentru 15 septembrie. 

Imi doresc ca bunul Dumnezeu sa-i daruiasca multa intelepciune pentru a fi cap si nu coada, sanatate si succes in viata de elev.

Acelasi lucru  doresc tuturor copiilor care astazi au pasit in noul an scolar!