Cand pe marea vietii eu trecut-am grele incercari
Cand necazul s-a ivit, Domnul El m-a smerit, mai mult
In singuratatea grea plangea inima mea de dor,
Dupa harul Domnului, sa-mi vina-n ajutor..


Cand in largul marii-am fost, malul eu l-am dorit mereu,
Dar furtuna s-a ivit, Domnul, El , m-a smerit mai mult,
Cand aproape-am fost de mal, a mai venit un val din larg,
Ce m-a dus in departari, spre alte incercari mai mari...


Dar in tot necazul meu, Domnul m-a ocrotit, mereu,
El m-a scos cu mana Sa, din incercarea grea, chiar El,
Bratul Sau Mantuitor, m-a ridicat din valul greu,
Sufletul el mi-a salvat, din marea de pacat...


Cand spre Domnul am strigat, din val m-a ridicat, chiar El,
Valul marii furios, Domnul a linistit, pe loc,
Cate zile voi avea, in toate-L voi lauda, pe El,
El m-a scos cu Mana Sa din incercarea grea, chiar El...