Hrana ta zilnica!

NOIEMBRIE

1 Petru 2.13-25

Creştinul este invitat să respecte ordinea stabilită, nu «de teama jandarmului», ci pentru cel mai măreţ motiv care poate acţiona asupra inimii lui: dragostea Domnului (v. 13; loan 15.10). Noi suntem robi ai lui Dumnezeu (v. 16b) şi El ne dictează atitudinile faţă de fiecare.

Toţi stăpânii sunt departe de a fi «buni şi blânzi»; aceasta ne necăjeşte, dar mărturia noastră va avea mai multă forţă şi avânt înaintea acestora. Nedreptatea, insulta şi toate formele de întristare sunt pentru copilul lui Dumnezeu ocazii de a-L glorifica pe Dumnezeu. Cineva a mers înaintea noastră pe această cale; Acela a fost Omul durerilor. Sigur că, în lucrarea de ispăşire, Hristos n-a avut şi nici nu va avea vreodată tovarăşi, nici imitatori. El - şi numai El - „a purtat păcatele noastre în trupul Său pe lemn" (v. 24). Din contră, în umblarea Lui dreaptă (şi, în consecinţă, în suferinţă), El este Modelul nostru perfect (1 loan 2.6). Impotrivirea şi perversitatea oamenilor nu au făcut altceva decât să scoată în evidenţă răbdarea Lui, blândeţea Lui, smerenia şi înţelepciunea Lui şi deplina Lui încredere în Dumnezeu... urme binecuvântate pe care suntem chemaţi să călcăm şi noi. Astfel, vom împlini ultimul îndemn dat de Domnul lui Petru: „Tu vino după Mine!" (loan 21.22b).

Hrana ta zilnica!

7 NOIEMBRIE

1 Petru 2.1-12

Un copil abia venit pe lume trebuie repede hrănit. De aceea Cuvântul lui Dumnezeu, după ce a dat viaţă (cap. 1.23), dă şi ceea ce trebuie pentru întreţinerea vieţii. El este alimentul complet pentru suflet, „laptele spiritual curat” (v. 2), a cărui substanţă este Hristos. Dacă am gustat că Domnul este bun, nu ne vom mai putea lipsi de această hrană divină (v. 3; Psalmul 34.8).

După sămânţa vie (şi speranţa vie din cap. 1), aici întâlnim pietrele vii. Ele sunt zidite împreună pe Acela care este „piatra de unghi, aleasă, preţioasă" (v. 6; Isaia 28.16) deopotrivă pentru Dumnezeu şi pentru noi, cei care credem (v. 7), pentru a alcătui o casă spirituală (vezi Efeseni 2.20-22). «„Tu eşti" una dintre aceste pietre», îi spusese Domnul lui Simon, fiul lui Iona (comp. cu Matei 16.18). Ei bine, asemenea privilegii atrag responsabilităţi pe măsură! 

Dacă suntem o preoţie sfântă, aceasta este ca să aducem jertfe spirituale plăcute lui Dumnezeu. Şi dacă suntem un popor dobândit (Isaia 43.21), aceasta este ca să vestim virtuţile Lui.

Fiind chemaţi „din întuneric la lumina Sa minunată", vom oferi adăpost, în duhul nostru, poftelor carnale? O singură privire este de ajuns pentru a le stârni. Şi ele se războiesc cu sufletul (v. 11).

O zi cu spor!

    Retim-ul a anunțat curățenia de toamnă și fiecare a scos afară lucrurile care nu sunt de trebuință.

    Dar INIMA? Din ea când vom scoate odată și pt totdeauna lucrurile nefolositoare și sentimentele rele?

E vremea curățeniei!!!

    O zi cu spor!

Live Elim Timisoara!

Ca de fiecare data, va invit sa luati parte cu noi la inchinare in spatiul online, pe toti cei care nu aveti posibilitatea sa mergeti la biserica.

Ne puteti urmari live pe http://www.elim.ro/

Nu uita !!!

Ca si trupul, sufletul are nevoie si el de hrana, dar pentru suflet e nevoie de hrana spirituala!

Fiti binecuvantati!

Hrana ta zilnica!

6 NOIEMBRIE

1 Petru 1.13-25

Adevărul, aşa cum îl prezintă apostolul, are drepturi şi efecte asupra noastră, el fiind centura care ne încinge mintea şi care ne stăvileşte imaginaţia (v. 13; Efeseni 6.14). Şi de acest adevăr trebuie noi să ascultăm. Noi, cei care odinioară umblam printre „fiii neascultării" (Coloseni 3.6,7), am devenit „copii ascultători" (v. 14): nu numai ascultare de Isus Hristos, ci ascultarea lui Isus Hristos (v. 2), adică asemenea cu a Lui, motivată de dragostea faţă de Tatăl (loan 8.29; 14.31). 

De altfel, aici toate lucrurile sunt în contrast cu Vechiul Testament. Nu cu argint, nici cu aur, nici cu vreun lucru oarecare am putut fi noi răscumpăraţi (Exod 30.11-16; Numeri 31.50), ci cu sângele scump al lui Hristos. 

Pe noi nu naşterea naturală, ca pe israeliţi, ne face să avem drepturile şi privilegiile poporului lui Dumnezeu - nimeni să nu creadă că este copil al lui Dumnezeu numai prin faptul că are părinţi creştini!

 Noi suntem regeneraţi prin Cuvântul incoruptibil, viu, permanent. Sfinţenia cerută în toată comportarea noastră răspunde acestei noi naturi; noi II chemăm pe Dumnezeul sfânt ca Tată

 (v. 15-17). 

Sfinţenia este şi consecinţa valorii la care apreciază El jertfa Mielului desăvârşit.

O zi minunata!

Elizabeth Lawrence spunea:

"Fiecare om trebuie sa isi gaseasca timp, sa se aseze si sa priveasca caderea frunzelor."
Nu stiu cat de mult timp ne facem fiecare pentru sufletul nostru, dar cred ca fiecare dintre noi are nevoie de cateva momente in fiecare zi, in care sa fim doar noi si gandurile noastre. Sa cautam in inima noastra si sa vedem ce ganduri ne-apasa, ce poveri caram in spate, ce planuri faurim...

Sunt lucruri cu care fiecare om se confrunta, de-aceea este bine sa privim in sufletul nostru si sa cautam ca starile de amaraciune sa nu ramana cuibarite in inima noastra.

Sufletul este nobil, este darul lui Dumnezeu, de-aceea el trebuie sa ramana curat si frumos, pentru ca el este esenta nemuritoare a omului.

O zi minunata! 

Hrana ta zilnica!

5 NOIEMBRIE

1 Petru 1.1-12

Domnul îi spusese ucenicului Său, Petru, chiar înainte de a fi fost negat de el: „După ce te vei întoarce, să întăreşti pe fraţii tăi” (Luca 22.32). Este lucrarea pe care o împlineşte apostolul prin această epistolă. El ne aduce aminte de privilegiile noastre fără seamăn: mântuirea sufletului (v. 9) şi o moştenire cerească la adăpost de orice atingere (v. 4). Dumnezeu păzeşte moştenirea pentru moştenitori, iar pe moştenitori îi păzeşte pentru moştenire. Şi ei, chiar în prezent, pot gusta mai înainte „o bucurie de nespus şi strălucită", izvorâtă: din speranţa vie pe care o au într-o Persoană vie - Isus înviat (v. 3); din credinţă (v. 5,7); din dragostea pentru Cel pe care răscumpăraţii încă nu L-au văzut, dar pe care inima lor îl cunoaşte bine (v. 8). Şi cu cât iubim mai mult pe Domnul, cu atât mai mult vom simţi că nu-L iubim îndeajuns.

Tocmai datorită valorii pe care Dumnezeu o recunoaşte credinţei) El Se angajează s-o cureţe în cuptorul încercării. Dar ni se dă asigurarea că El face aceasta numai „dacă trebuie" (v. 6).

Acestea sunt, dragi prieteni, realităţile fericite cu privire la noi, pe care profeţii le-au căutat şi cercetat cu grijă (v 10,11) şi pe care îngerii doresc să le privească de aproape (v. 12).

 Putem noi, care luăm parte la lucrurile administrate de ei, să fim singurii care nu se interesează de ele?

Hrana ta zilnica!

4 NOIEMBRIE

lacov 5.7-20

Toamna este anotimpul aratului. Opt până la zece luni se vor scurge - în care se succed frigul şi căldura, ploaia şi soarele - până să se coacă un nou seceriş. Câtă răbdare îi trebuie agricultorului!

 Ca şi el, să avem şi noi răbdare, pentru că „venirea Domnului este aproape" (v. 8). Să ne folosim deopotrivă resursele: în momentele de bucurie, cântările; în încercare (ca în orice vreme) rugăciunea fierbinte a credinţei. Facem noi uneori experienţa că ea, poate mult (loan 9.31b)?

Versetele 14-16, care în creştinătate sunt folosite pentru a justifica tot felul de practici, îşi păstrează valoarea deplină dacă sunt îndeplinite toate condiţiile menţionate. Oricum, un creştin dependent se va simţi rareori liber să ceară vindecarea; mai curând, împreună cu cei din apropierea lui, se va ruga să poată accepta liniştit voia lui Dumnezeu.

Sfârşitul epistolei pune accent pe ajutorul frăţesc în dragoste: mărturisirea reciprocă a greşelilor, rugăciunea unul pentru altul, grija faţă de cei lipsiţi. Învăţătura ocupă puţin loc în această epistolă. Din contră, punerea în practică a creştinismului nostru este prezentată pe larg.

 Să ne ajute Dumnezeu să fim, în adevăr, nu ascultători uituci, ci împlinitori (cap. 1.25).