Vegheati....!

   Cred ca s-ar putea scrie volume intregi despre comportamentul oamenilor in timpul de pe urma. Violenta, depravarea, minciuna si starea morala depravata sunt rezultatul abaterii de la Scriptura si de la poruncile date de Dumnezeu.

Ap. Pavel in epistola lui Timotei spune: "Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă; ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători după poftele lor. Îşi vor întoarce urechea de la adevăr şi se vor îndrepta spre istorisiri închipuite"

2 Timotei 4:3-4

Aceasta stare a omenirii a fost prevazuta cu mii de ani in urma. Dar in ciuda acestui avertisment, totusi  se poate  ramane tare in credinta. Continuarea dupa aceste verset  intareste ceea ce spun si imi confirma acest lucru.

"Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferinţele, fă lucrul unui evanghelist şi împlineşte-ţi bine slujba"2 Timotei 4:5

 O duminica  binecuvantata !

Hrana ta zilnica !

13 Mai Exod 27.9-21

Împrejurul Cortului se întindea curtea, un fel de teren mare împrejmuit, în care toţi israeliţii puteau intra cu jertfele lor (Psalmul 96.8). Era delimitată de pânze de in susţinute de stâlpi aşezaţi pe piedestale de bronz. Aceste pânze de in subţire răsucit (conform cu umanitatea fără pată a lui Hristos), vorbesc despre mărturia de sfinţenie practică pe care sfinţii răscumpăraţi trebuie s-o poarte în faţa unei lumi ignorante şi ostile. O asemenea mărturie este însoţită de suferinţe din cauza dreptăţii şi toate trebuie să aibă ca bază piedestale de bronz, din acelaşi material ca şi altarul pentru jertfe, unde, în mod simbolic, Hristos a suferit pentru noi, lăsâdu-ne un model ... (1 Petru 2.21). Strălucind în soarele deşertului, împrejmuirea curţii trebuia să fie văzută de departe, proclamând că Dumnezeu era acolo. Să ne ajute Domnul să dăm înaintea lumii o asemenea mărturie colectivă fără greşeală!

Sfârşitul capitolului ne aminteşte care este sursa şi puterea interioară a unei asemenea mărturii: Duhul Sfânt. Pentru ca cele şapte lămpi ale sfeşnicului să strălucească neîncetat, în ele trebuia pus „untdelemn curat de măsline bătute", imagine a exerciţiului continuu al credincioşilor de a acorda Duhului Sfânt locul care îi aparţine de drept.

O zi minunata !

Un ceai cu gheata  impreuna cu o prietena sau un prieten ....pe o canicula de 30 de grade .... ?

Suna bine....!!!

Va doresc o dupa-amiaza  placuta  in compania celor dragi  si  nu uitati: 

"petreceti-va timpul doar cu acele persoane care merita sa va sacrificati timpul pentru ei" 

...dar timpul petrecut in prezenta Celei mai importante persoane este investitia cea mai buna.

Doamne, liber mă simt în sfera Ta. Captivi sunt cei de-afară !!!

Weekend placut !

Ma incred in EL.....!

  De fiecare data, cand intampina greutati Wiliam, credinciosul spunea: 

"Toate spre binele nostru "

Intr-o zi  a ajuns la servici, fiind miner de meserie, si inainte cu cateva minute de a fi  coborat in mina cu colegii lui, a venit un caine si i-a furat mancarea din punga. Wiliam, din instinct a luat-o la fuga dupa caine sa isi recupereze hrana, pentru ca  avea nevoie de ea. Inginerul de schimb, nu a mai putut astepta pana vine credinciosul si a coborat  cu ceilalti mineri, iar Wiliam a ramas sus. In colivia care ii cobora colegii, toti radeau si isi bateau joc spunand:

"Toate spre binele nostru ".

Intors, Wiliam a constatat ca a ramas de colegi si se necajea ca au plecat fara el, dar cu toate acestea increderea lui a ramas neclintita in Dumnezeu.Intr-adevar "toate lucreaza spre binele celor ce se incred in EL", si Domnul isi pazeste copiii SAI. Si  de aceasta data l-a pazit pe Wiliam . Cablul care ii cobora in galerie pe mineri, s-a rupt si niciunul nu a scapat cu viata.

Cand Dumnezeu are un plan cu tine si vrea sa te salveze, se foloseste de cele mai "bizare" sau cele mai  neintelese situati de catre noi, dar toate acestea le foloseste spre binele nostru.

Pazeste pe cei ce se incred in EL si nu lasa sa le fie amenintata viata in nici un fel. Desigur  sunt momente pentru noi oamenii cand nu intelegem nimic din planul lui Dumnezeu dar, dau Slava LUI, ca si in aceste momente neintelese are o binecuvantare pregatita.

Increderea mea ramane in El !

Ma incred chiar si atunci cand nu-i inteleg planurile in totalitate, ma incred si atunci cand intarzie cu raspunsul, ma incred si atunci cand tace, pentru ca  stiu ca fiecare lucru este spre binele meu.

Ma incred in EL pentru ca Il ador, pentru ca Il iubesc  si  pentru ca in ciuda defectelor mele Dragostea LUI nu m-a parasit niciodata, ma copleseste cu bunatatea LUI, imi da aceea putere de care am nevoie de fiecare data, ba chiar ma surprinde cu binecuvantari in fiecare zi.

Hrana ta zilnica !

12 Mai Exod 26.31-37; 27.1-8

Dacă mergem de la interior spre exterior, aşa cum procedează Dumnezeu cu păcătosul, Cortul are întâi Locul Preasfânt - inaccesibil - care cuprinde numai chivotul mărturiei (v.33), apoi un Loc Sfânt, separat de Locul Preasfânt prin perdeaua dinăuntru, semnificaţia perdelei fiind arătată în Evrei 10.20: perdeaua (dinăuntru) este trupul Său. Firea omenească a lui Hristos este astfel reprezentată ca o îmbinare de glorii şi de perfecţiuni, despre care ne dau o idee materialele întrebuinţate. Heruvimii brodaţi ne amintesc de cei care i-au interzis omului accesul la pomul vieţii (Geneza 3.24). Dar, la moartea lui Isus, perdeaua dinăuntru a fost ruptă, Dumnezeu deschizându-i astfel omului o cale în locul prezenţei Sale.

Înaintea perdelei dinăuntru sunt aşezate atât masa şi sfeşnicul (v.35), cât şi altarul de aur (30.6). Cortul însuşi este închis printr-o perdea, dar o perdea fără heruvimi, pentru că preoţii sunt autorizaţi să intre acolo pentru a-şi face slujba. În sfârşit, în faţa cortului era altarul de bronz, descris în cap. 27 (v.1-8) El era pătrat şi de dimensiuni apreciabile, spunând despre cruce şi eficacitatea ei. Era făcut din lemn de salcâm: Hristos făcut om pentru noi, pentru ca să sufere şi să moară  acoperit cu aramă: potrivit pentru a face faţă testului focului judecăţii divine împotriva păcatului. 

Glorie Răscumpărătorului nostru desăvârşit!

Taticule,mi-e dor de tine !

Hrana ta zilnica !

11 Mai Exod 26.15-30

Cele trei laturi ale Cortului erau făcute din scânduri, cu alte cuvinte, din plăci late de salcâm poleit cu aur, aşezate în picioare pe piedestale de argint. Acestea sunt o imagine a sufletelor mântuite, întemeiate pe răscumpărare, despre care ne vorbeşte întotdeauna argintul, şi îmbrăcate în dreptate divină (aurul), cu scopul de a face să strălucească divinul caracter. Dar, pentru ca scândurile să poată sta împreună şi să reziste la vânturile pustiului, erau necesari drugii transversali, care ne fac să ne gândim la ceea ce îi uneşte pe copiii lui Dumnezeu; de exemplu, legăturile de dragoste frăţească. Ce sprijin pentru un tânăr credincios, să aibă un frate sau un prieten cu care să poată vorbi despre greutăţile lui şi cu care să

îngenuncheze împreună! Mai presus de orice, „un singur Duh" îi uneşte pe toţi mântuiţii Domnului, astfel încât ei rămân un trup „îmbinat împreună şi strâns legat", ca să reziste la „orice vânt de învăţătură" şi la uneltirile vrăjmaşe de a-i răsturna (Efeseni 4.2-4, 14-16; 1 Corinteni 10.12).

În final, să notăm ceea ce caracteriza scândurile de la colţuri: erau „unite împreună la capetele lor într-un inel" (v. 24; loan 17.21; 1 Corinteni 1.10). Relaţia strânsă cu Domnul, iată ceea ce cimentează comuniunea creştinilor între ei.

Hrana ta zilnica !

10 Mai Exod 26:1-14

După aceste trei obiecte - chivotul, masa şi sfeşnicul  - urmează descrierea Cortului propriu-zis. Acesta era o structură de scânduri care alcătuiau trei pereţi, peste care se întindeau patru învelitori suprapuse, fiecare făcută din mai multe covoare.

Prima învelitoare, numită „cortul", era aşezată dedesubt şi ţinea loc de acoperiş. Nu o putem admira decât ţinându-se în sanctuar. Era ţesută din fire de diferite culori, pe care le regăsim atât la perdea (v. 31), cât şi în îmbrăcămintea marelui preot (28.5). Fiecare culoare subliniază o anumită glorie a lui Hristos. Inul subţire răsucit ilustrează umanitatea Lui desăvârşită; albastrul, caracterul Lui ceresc; purpuriul, gloria Lui universală; stacojiul, domnia Lui peste Israel. Incheietorile (cheotorile) albastre şi cârligele (copcile) de aur care îmbinau perdelele ne amintesc de legăturile cereşti şi divine care-i unesc pe cei răscumpăraţi.

Cea de-a doua învelitoare, din piei de capră, cea de-a treia, din piei de berbec, şi cea de-a patra, din piei de viţel de mare, sugerează, respectiv, despărţirea, consacrarea (29.27) şi vigilenţa. Dumnezeu a găsit aceste virtuţi în viaţa lui Isus aici jos şi doreşte ca ele să se manifeste acum în mod similar în viaţa copiilor Săi.