4 aprilie 2014
Hrana ta zilnica!
4 APRILIE
Proverbe 3.1-20
Pentru tine, tânăr credincios, răsună aceste cuvinte pline de dragoste ale Tatălui ceresc: „Fiul meu, nu uita..." (v. 1). Expresia „fiul meu" se repetă de paisprezece ori în cap. 1-7. Citându-le evreilor Proverbe 3.11,12, apostolul va fi obligat să le spună: „Aţi uitat de tot îndemnul care vă vorbeşte ca unor fii..." (Evrei 12.5,25). În ce ne priveşte, să luăm bine seama la avertismentele pe care le găsim în aceste capitole, gândindu-ne la Cel care ni le adresează.
Bunătatea şi adevărul sunt de nedespărţit: ele corespund perfect naturii Dumnezeului dragostei şi al luminii. Şi, pentru că noi suntem copiii acestui Dumnezeu, se cuvine să gravăm bunătatea şi adevărul pe inimile noastre (v. 3)!
Există o pricepere care se caută prin rugăciune (am învăţat aceasta din cap. 2): este priceperea prin care Duhul Sfânt ne ajută să pătrundem gândurile lui Dumnezeu: ferice de toţi cei care o găsesc (v. 13)! Însă există şi una în care nu am voie să-mi pun încrederea: este propria mea pricepere (v. 5). Nu pot în acelaşi timp să mă sprijin şi pe priceperea mea şi să mă încred şi în Dumnezeu din toată inima; să urmez şi raţionamentele mele... şi instrucţiunile de sus. „Nu fiţi înţelepţi în ochii voştri", recomandă Romani 12.16, reluând v. 7 din capitolul nostru.
Proverbe 3.1-20
Pentru tine, tânăr credincios, răsună aceste cuvinte pline de dragoste ale Tatălui ceresc: „Fiul meu, nu uita..." (v. 1). Expresia „fiul meu" se repetă de paisprezece ori în cap. 1-7. Citându-le evreilor Proverbe 3.11,12, apostolul va fi obligat să le spună: „Aţi uitat de tot îndemnul care vă vorbeşte ca unor fii..." (Evrei 12.5,25). În ce ne priveşte, să luăm bine seama la avertismentele pe care le găsim în aceste capitole, gândindu-ne la Cel care ni le adresează.
Bunătatea şi adevărul sunt de nedespărţit: ele corespund perfect naturii Dumnezeului dragostei şi al luminii. Şi, pentru că noi suntem copiii acestui Dumnezeu, se cuvine să gravăm bunătatea şi adevărul pe inimile noastre (v. 3)!
Există o pricepere care se caută prin rugăciune (am învăţat aceasta din cap. 2): este priceperea prin care Duhul Sfânt ne ajută să pătrundem gândurile lui Dumnezeu: ferice de toţi cei care o găsesc (v. 13)! Însă există şi una în care nu am voie să-mi pun încrederea: este propria mea pricepere (v. 5). Nu pot în acelaşi timp să mă sprijin şi pe priceperea mea şi să mă încred şi în Dumnezeu din toată inima; să urmez şi raţionamentele mele... şi instrucţiunile de sus. „Nu fiţi înţelepţi în ochii voştri", recomandă Romani 12.16, reluând v. 7 din capitolul nostru.
3 aprilie 2014
300 de mii de oameni l-au acceptat pe Cristos!
Nu pot decat sa spun "SLAVA DOMNULUI!"
În Venezuela în timpul evenimentului anual național al mișcării “El Evangelio Cambia” (Evanghelia schimbă) în zilele de 3 și 4 martie a avut loc o evanghelizare în masă, ne informează centru de presa al acestei mișcării.
În timpul campaniei mai mult de 300 de mii de oameni l-au acceptat pe
Cristos. Campania a fost realizată pe plaje, locuri turistice și străzi
din Venezuela. Mii de tineri creștini au fost parte din această
campanie.
Transformarea mesajul lui Isus Hristos a fost spus turiștilor de pe
plaja din Aragua, Carabobo, Falcon, Nueva Esparta, Sucre și Vargas,
precum și pe străzile și piețele din diferite orașe: Carupano, Colonia
Tovar, El Callao, Pretoria, Maracaibo, Merida, Puerto Ordaz, San
Cristobal și altele.
O zi plina de har!
Trage-mă după
tine!
Şi haidem să alergăm! Împăratul mă duce în odăile lui… Ne vom
înveseli şi ne vom bucura de tine; vom lăuda dezmierdările tale mai mult
decât vinul! Pe drept eşti iubit.
Cantarea Cantarilor 1:4
Astept sa-mi raspunda la rugaciunea, ca El sa ma plimbe prin odaile LUI, in locuri tainice, sa-mi descopere lucruri de care nu stiu si pe care nu le-am vazut, dar imi doresc sale vad si sa le cunosc.
Hai sa spunem:
"Imparatul sa ne duca in odaile LUI", si El ne va incanta daca noi vom cere, "Trage-ma dupa Tine"
Nu iti doresti si tu sa te plimbe Domnul prin odaile LUI?
O zi plina de har!
Hrana ta zilnica!
3 APRILIE
Proverbe 2.1-22
Înainte de a „lua în mâini" educarea „fiului", înţelepciunea ii testează înclinaţiile: este „fiul" hotărât să se lase învăţat, pentru a găsi cunoştinţa lui Dumnezeu? (v. 5); se supune el de bunăvoie disciplinei din această „şcoală"?; pentru că, în adevăr, nicio învăţătură nu este profitabilă dacă nu este însoţită de dorinţa de a dobândi cunoştinţă şi nici dacă lipseşte conștientizarea importanţei ei.
Proverbe 2.1-22
Înainte de a „lua în mâini" educarea „fiului", înţelepciunea ii testează înclinaţiile: este „fiul" hotărât să se lase învăţat, pentru a găsi cunoştinţa lui Dumnezeu? (v. 5); se supune el de bunăvoie disciplinei din această „şcoală"?; pentru că, în adevăr, nicio învăţătură nu este profitabilă dacă nu este însoţită de dorinţa de a dobândi cunoştinţă şi nici dacă lipseşte conștientizarea importanţei ei.
În felul acesta ne putem explica cum se poate întâmpla ca un şcolar rău să devină dintr-o dată un bun elev: se schimbă brusc din momentul când ajunge să înţeleagă că viitorul lui depinde de munca lui.
Înţelepciunea şi priceperea ni se oferă ele însele. Dumnezeu nu limitează darurile Duhului Său (loan 3.34). În acelaşi timp însă, noi trebuie să le urmărim, să le căutăm activ prin rugăciune (v. 3; comp. cu 1 Corinteni 14.1). Versetele 1-4 îl invită pe cel credincios să facă un efort înşeptit: dacă vei primi cuvintele..., păstra poruncile..., pleca urechea..., îndrepta inima..., striga..., căuta..., cerceta... într-adevăr, dacă inima noastră nu este angajată ferm şi personal, cea mai bună educaţie nu ne va putea păzi mult timp (v. 10,11; vezi Daniel 1.8). Tendinţa noastră va fi să ne adaptăm mediului în care ne vom afla: vom fi la discreţia influenţelor negative (v. 12-22); şi, de asemeni, ziua plecării de acasă ar putea marca o întorsătură fatală pentru noi (citiţi 1 Corinteni 15.33).
Înţelepciunea şi priceperea ni se oferă ele însele. Dumnezeu nu limitează darurile Duhului Său (loan 3.34). În acelaşi timp însă, noi trebuie să le urmărim, să le căutăm activ prin rugăciune (v. 3; comp. cu 1 Corinteni 14.1). Versetele 1-4 îl invită pe cel credincios să facă un efort înşeptit: dacă vei primi cuvintele..., păstra poruncile..., pleca urechea..., îndrepta inima..., striga..., căuta..., cerceta... într-adevăr, dacă inima noastră nu este angajată ferm şi personal, cea mai bună educaţie nu ne va putea păzi mult timp (v. 10,11; vezi Daniel 1.8). Tendinţa noastră va fi să ne adaptăm mediului în care ne vom afla: vom fi la discreţia influenţelor negative (v. 12-22); şi, de asemeni, ziua plecării de acasă ar putea marca o întorsătură fatală pentru noi (citiţi 1 Corinteni 15.33).
2 aprilie 2014
Abonați-vă la:
Postări (Atom)