Hrana ta zilnica !

24 Iulie Levitic 27.1-15

Acest capitol se ocupă de legămintele (v.l : promisiuni de bunăvoie care, odată făcute, nu se mai puteau schimba) pe care le puteau face copiii lui Israel, cât şi de modul în care preotul avea să le estimeze. În cap. 30 din Exod atenţia noastră a fost atrasă de faptul că preţul răscumpărării era identic pentru toţi. Aici, dimpotrivă, aprecierile variază de la unul la altul. Într-adevăr, nu se pune în discuţie ceea ce reprezintă mântuirea noastră, ci mai degrabă capacităţile pe care le posedă fiecare. Răscumpăraţi cu acelaşi preţ: sângele preţios al lui Isus, toţi copiii lui Dumnezeu sunt departe de a fi la acelaşi nivel spiritual, la aceeaşi aptitudine pentru slujire. Şi preotul trebuia să intervină pentru a aprecia lucrarea fiecăruia: „potrivit cu preţuirea preotului, aşa va fi" (v. 12). Dacă vom avea tendinţa să criticăm ceea ce fac sau nu fac alţi credincioşi, ar trebui să ne amintim că Cel care judecă este Domnul şi că, în trupul lui Hristos, fiecare mădular are importanţa sa şi funcţia sa particulară 

(1 Cor. 4.4,5).

Persoane, animale sau case, toate puteau fi consacrate Domnului. Cu siguranţă, nu avem nimic mai de preţ să dedicăm Domnului decât propria persoană. Aceasta au făcut macedonenii despre care vorbeşte apostolul: „întâi s-au dat pe ei înşişi Domnului". Şi toată slujirea lor, promptă, abundentă în bucurie, a izvorât din această dăruire iniţială (2 Corinteni 8.2-5).

NU....nu inca ....?

   In Matei 7:7, scrie:  "Cereti si vi se va da, cautati si veti gasi, bateti si vi se va deschide", iar in cap.17:20 spune:"...daca am avea credinta cat un graunte de mustar am zice muntelui sa se mute.....si s-ar muta".

Ce se intampla cu toate rugaciunile noastre  la care nu avem raspuns?

Ieri vorbeam cu cineva si printre altele, ma intreba de ce nu raspunde Dumnezeu la rugaciunile sale?

Cunosc problema acestei persoane si stiu ca o aduce inaintea Domnului de multa vreme.

Personal eu am rugaciuni pe care le aduc inaintea Domnului, dar la care inca nu am primit un raspuns.

Am stat mult si m-am gandit intrebandu-ma de ce...?

Si iata ca azi, avand putin timp la birou, citeam o carte.....si foarte interesant ca exact la aceasta framantare a mea, Dumnezeu mi-a dat un raspuns.

Daca nu primim raspuns la rugaciunile noastre sunt cateva motive:

* Daca cererea noastra este gresita, Dumnezeu spune "NU"

* Daca timpul este nepotrivit, Dumnezeu spune "MAI INCET"

* Daca noi  suntem problema, Dumnezeu spune " CRESTE"

* Daca cererea e buna, daca timpul este bun, daca noi suntem buni, atunci si Dumnezeu va spune "FIE CUM CERI"

Unele cereri sunt total nepotrivite, indiferent cat de buna e intentia din spatele ei. Sa ne amintim de Petru cand a urcat pe munte si in acel moment Dumnezeu a coborat in toata splendoarea Sa peste Isus, iar langa El era Moise  si Ilie.

Ce splendoare .....!!!

Petru hipnotizat de acel moment, vine cu o propunere, "sa construim trei colibe ".Ce era asa rau sa iti doresti sa ramai  in aceasta glorie a lui Dumnezeu ???

" A venit un nor şi i-a acoperit cu umbra lui", practic a intrerupt acest moment minunat iar cererea lui Petru a ramas fara raspuns.Desi buna....cererea lui Petru a fost nepotrivita !

Daca  ucenicii au fost in stare sa faca cereri imature si egoiste, credeti ca noi nu suntem in stare de asa ceva.....??? Oh... eu cred ca da  !

De-aceea si raspunsul NU vine, pentru ca ne iubeste si ne da ce este bun.

NU INCA..alt raspuns care nu ne place.

Mi-amintesc, mica fiind  intrebam de multe ori eu cand voi putea sa am cutare sau cutare lucru....si primeam raspunsul....NU INCA, trebuie sa mai cresti.Era... parca mai rau ca raspunsul NU.Cam tot asa suntem si in viata spirituala, nerabdatori si vrem ca in momentul in care ne-am ridicat de pe genunchi, problema sa fie si rezolvata.

Dar Dumnezeu are un raspuns pentru noi...NU INCA !

Mai sunt doua posibile raspunsuri din partea lui Dumnezeu....dar deocamdata raspunsul la rugaciunea mea...a fost NU....sau NU INCA !

Eu continui sa ma rog...poate ca va trebui sa CRESC (bineinteles in credinta) 

Imparatia cerurilor !

 Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o ţarină. Omul care o găseşte o ascunde; şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea.

 Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase. Şi, când găseşte un mărgăritar de mare preţ, se duce de vinde tot ce are şi-l cumpără.

Matei13:44-46

Doua tipuri de imparatii:

-oameni care o gasesc fara sa o caute

-oameni care sunt in cautarea imparatiei.

Daca ne gandim fiecare la experienta intalnirii noastre cu Dumnezeu, ne putem da seama din ce categorie facem parte.

Indiferent ca ai cautat-o sau ai descoperit-o fara sa vrei, da slava Domnului si-i multumeste.

Citind vers. 44 imi dau seama ca din aceea categorie mai sunt oameni care dau peste ea din intamplare, dar nu iau in seama aceasta comoara.Este asemeni unui om sarac care are sub casa lui un bogat zacamant si nu stie. 

Sa fii bogat ...si totusi sa mori sarac !

Sa stai pe o saltea "a harului lui Dumnezeu", sa ai ocazia sa fii bogat in ISUS, si totusi...sa stai atat de nepasator.....sau mai mult sa refuzi acest HAR categoric.

Odata gasita, ea locuieste in noi !!!

Imparatia lui Dumnezeu o putem face de cunoscut si altora daca o avem in noi, si asta prin faptele noastre si prin comportamentul nostru.

Intr-un magazin din SUA s-a petrecut o spargere mai "ciudata". De regula hotii sparg ca sa fure ceva, numai ca, de data asta nu au furat nimic, doar au inversat etichetele in magazin.Cand a ajuns personalul la servici, nimic deosebit, pentru ca au fost foarte dibaci  cand au intrat in magazin si nu au lasat urme.Totul in regula, numai ca ajungand clientii la casa, s-a dat totul peste cap. Pe o pereche de ciorapi platea-i  cat pe un frigider, si pe un frigider platea-i cativa centi.

Lucrurile de valoare le luai pe nimic si nimicurile pe  bani multi.

Cam asa face si diavolul in lumea valorilor lui Dumnezeu. Incearca sa puna valoare lucrurilor fara de pret, iar lucrurile pretioase le face fara de valoare in ochii nostri.De-atatea ori apreciem lucruri care nu merita, si lucrurile pentru care ar trebui sa lasam totul deoparte......le neglijam total.Le neglijam din indiferenta, le neglijam din nestiinta, le neglijam pentru ca ni se pare prea mare sacrificiul si efortul, dar daca ne gandim la valoarea imparatiei lui Dumnezeu....indiferent de sacrificiul pe care trebuie sa il facem....se merita....sa dam totul.

Indiferent cat de bogati am fi, nici o bogatie din lume nu da valoare vietii...

Adevarata valoare o da inima in care locuieste Dumnezeu si Imparatia LUI este acolo !!!!

Esenta Imparatiei este in Romani 14:17

"Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt"

Toti avem nevoie de aceasta Imparatie !

Daca nu ai gasit-o fara sa vrei, din intamplare, atunci caut-o....cu siguranta o vei gasi. Dumnezeu se lasa gasit de oricine il cauta.Nu sta nepasator fata de mantuirea LUI. Pretul pe care l-a platit ISUS la Golgota ne arata cat de valoroasa este IMPARATIA CERURILOR !

Hrana ta zilnica !

23 Iulie Levitic 26.34-46

Într-un fel sau în altul va trebui ca drepturile lui Dumnezeu să fie respectate. Dacă poporul nu ţine anii sabatici prescrişi în cap. 25, Domnul îl va constrânge, scoţându-l cu forţa din ţara care este a Lui. Israel «nu-şi va îndeplini obligaţiile de chiriaş faţă de proprietarul său», am putea spune. Şi acesta va fi unul din motivele plecării lui în Babilon. Cei 70 de ani ai captivităţii vor corespunde celor 70 de ani sabatici nerespectaţi în timpul întregii perioade a împăraţilor (2 Cronici 36.20-21).

Teribile vor fi consecinţele păcatului lui Israel. Dumnezeu este mai sever cu acest popor decât cu alte naţiuni. Responsabilitatea acestuia este într-adevăr cu mult mai mare. Oracolele divine lor le-au fost încredinţate. Ei sunt în relaţie cu Dumnezeul cel adevărat, al Cărui Nume, din cauza lor, nu va fi lipsit de a fi hulit printre naţiuni (Romani 3.2; 2.24). Dar, dacă Dumnezeu a fost mai exigent cu Israel decât cu naţiunile păgâne, nu credeţi că trebuie să fie şi mai exigent faţă de cei care, ca şi noi, au în mâini Cuvântul Său? „Oricui i s-a dat mult, i se va cere mult" (Luca 12.48).

Să reţinem de asemenea că a-şi mărturisi păcatul (v. 40) şi a accepta pedepsa pentru aceasta (v. 43) sunt condiţiile restaurării.

La multi ani , Tata !

   In urma cu un an....cam pe aceeasi vreme....eram fericita ca inca mai sunt o copila...IMI TRAIESC PARINTII!

Atata timp cat ne traiesc parintii, SUNTEM COPII!

Astazi, multumesc lui Dumnezeu, ca inca mi-a mai dat aceasta sansa sa mai pot fi copil...pentru ca este atat de bine! Atat de bine sa il am in viata, atat de bine sa stiu ca intotdeauna pot apela la el cu incredere, sa pot sa-i cer sfaturi atat in viata de zi cu zi, dar mai ales in viata spirituala.Am incredere in sfaturile lui, pentru ca experienta de viata isi spune cuvantul, am incredere in invataturile lui pentru ca multimea experientelor cu Dumnezeu imi confirma acest lucru, dar mai ales vad ca sfaturile lui au fost cele mai intelepte decizii pe care le-am putut lua.

Multumesc ca a mai daruit tatalui meu inca un an, si Slava Domnului ca a fost un an binecuvantat.Fara boala, fara probleme, fara dureri...din contra, un an deosebit in care din nou am putut descoperi lucruri noi la el, cu toate ca il stiu de o viata(de a mea).Am aflat ce inseamna respectul , dragostea,am invatat ce inseamna sa ai aceleasi sentimente fata de partenerul pe care ti l-a dat Dumnezeu, chiar daca au trecut  55 de ani.....

DAAAA...... 55 de ani de casnicie alaturi de mama, 55 de ani in care nu s-au plictisit unul de celalat, si asta am avut ocazia sa vad in urma cu mai putin de o luna. Si fiindca nu locuiesc cu mine impreuna, am avut bucuria sa o am pe mama alaturi de mine  timp de o luna, pentru mine a fost bucurie.....in schimb pentru el a fost cea mai grea luna din viata lui.Dar acum am avut ocazia sa vad cat de mult si-au simtit lipsa unul, celuilat...si asta m-a facut sa ii iubesc mai mult.Putini mai  pot oferi acest exemplu.....si ma bucur ca printre aceste persoane putine "sunt parintii mei".

Astazi la manunchiul anilor care ii infrumusteaza buchetul vietii...mai adauga un an.

Ma rog ca Dumnezeu sa ii dea sanatate in continuare, sa ii dea o minte inteleapta pana la capat, dar mai ales sa-l ocroteasca mereu.

Fii binecuvantat in toate, dar mai ales binecuvantat cu viata vesnica !

TE IUBESC, TATI !!!

Hrana ta zilnica !

22 Iulie Levitic 26.14-33

Domnul îl pusese în gardă încă o dată pe poporul Său cu toată seriozitatea asupra idolatriei (v. 1). Vai! -va mai fi necesar şi un cuvânt din partea profetului Amos (Amos 5.25-27), citat de Ştefan (Fapte 7.42, 43), pentru ca noi să ştim aceasta: că încă în deşert, casa lui Israel a adus omagiu idolilor pe care şi-i făcuse, mai ales înaintea groaznicului Moloh (vezi cap. Levitic 20.1-5). De aceea se vor fi împlinit ulterior toate acele ameninţări din ce în ce mai serioase împotriva poporului vinovat. Cât de dură este inima omului! Pentru a o zdrobi, Dumnezeu este constrâns să lovească din ce în ce mai tare. Uneori este obligat să Se poarte aşa şi cu noi. Începe prin a ne corecta cu blândeţe, dar, dacă nu ascultăm, vocea Sa devine din ce în ce mai imperioasă. Proverbe 29.1 avertizează că „omul care, fiind mustrat des, îşi înţepeneşte grumazul, va fi zdrobit deodată şi fără leac".

Să învăţăm deci să recunoaştem imediat glasul Domnului şi să nu refuzăm să fim îndreptaţi de El (Psalmul 141.5). Pentru că ne iubeşte, nu ne va pedepsi niciodată mai mult decât va fi necesar pentru ca lecţia să fie învăţată. Pentru că este credincios, va stărui până când această lucrare a răbdării va întoarce spre El gândurile şi inimile noastre.

Ganduri culese !

Nu fii dulce ca sa fii inghitit, dar nici amar ca sa fii aruncat din gura !

Cu un zambet...nu dispare rautatea !

Cand oamenii  se inteleg, si apa  e dulce !

Cand prosperi esti prieten cu toata lumea, cand ti s-a  risipit averea, devii dusman tuturor !

Iarba rea nu trebuie taiata, ci trebuie smulsa !

Nu banii multi, ci multumirea inseamna bogatie !

Parfumul si dragostea ...nu se pot ascunde !

Indragostitii nu au duminica! (Dragostea e foc continuu...nu are nici odihna..nici repaus)

Cu cat doresti mai multe....cu atat ai mai multe dezamagiri !

Hrana ta zilnica !

21 Iulie Levitic 26.1-13

Două principii divine merg mereu împreună: Unul este harul suveran - l-am admirat în lucrare în cap. 25. Celălalt este guvernarea, subiectul cap. 26. În timp ce, pe de o parte, Dumnezeu dă fără a pune condiţii, pe de altă parte are grijă ca fiecare să secere ceea ce a semănat. Domnul Se îngrijeşte să prevină poporul asupra consecinţelor comportării lor, în bine sau în rău, după faptele lor bune sau rele. Şi cum gândeşte întotdeauna bine, El începe nu cu ameninţări, ci cu promisiuni încurajatoare, descriind binecuvântările care vor izvorî pentru Israel ca urmare a umblării în ascultare. Desigur, acestea sunt binecuvântări pământeşti, spre deosebire de cele cereşti ale creştinului, care este „binecuvântat cu orice binecuvântare spirituală în cele cereşti, în Hristos" (Efeseni 1.3). Dar una dintre aceste promisiuni ale Domnului, de o valoare cu totul deosebită, este comună atât pentru poporul pământesc, cât şi pentru cel ceresc: cea din v. 12, pe care Pavel o citează corintenilor: „Eu voi umbla între voi şi voi fi Dumnezeul vostru şi voi veţi fi poporul Meu".Aceasta implică aceeaşi responsabilitate atât pentru creştin cât şi pentru Israel: aceea de a fi complet despărţiţi de orice formă de idolatrie (v.l: comp. cu 2 Cor. 6.16).