Un dor de cer ma inconjoara tot mai des in ultima vreme, spre "Tara promisa".
Cerul este un loc plin de binecuvantari, insa pana acolo suntem pe campul de lupta.
Ne aflam pe un teren minat si pe masura ce ne apropiem de final, este amplasat tot mai mult explozibil, iar vrajmasii spirituali isi fac simtita mereu prezenta.
Mi-amintesc de un indemn al fratelui Mihai Sarbu:
"intotdeauna, ultima suta de metri este cea mai grea", si mare dreptate avea.
Atentia noastra trebuie sa fie spre feluritele "haine spirituale" pe care le imbracam.
Din pacate astazi tot mai multi aleg sa se dezbrace de hainele spirituale pe care odata le-au imbracat. Am subliniat "aleg", pentru ca intr-adevar este o alegere.
Atunci cand alegi sa te "dezbraci", tarziu constati ca ai ramas pe loc sau ti se vede goliciunea.
Cat de asemanatoare este calatoria aceasta cu cea a poporului lui Dumnezeu prin pustie.
Doar in "pustie" poti fi impodobit cu smerenie .
...si toti in legaturile voastre sa fiti impodobiti cu smerenie. Caci Dumnezeu sta impotriva celor mandri, dar celor smeriti le da har.(1Petru5:5)
E greu sa fii smerit atunci cand in natura umana avem aceasta trasatura a mandriei. Smerenia nu se invata decat in scoala Domnului Isus, este o podoaba rara azi pe care trebuie sa o tinem ca pe o "haina" in jurul trupului nostru.
Marsul indelung prin pustie are ca scop:
"sa te smereasca si sa te incerce, ca sa-ti cunoasca pornirile inimii"
Amintiti-va de poporul Israel,
(Deut. 8:2-6) si aici spune Domnul "haina nu ti s-a invechit si nici picioarele nu ti s-au umflat", desi au fost smeriti, au fost lasati sa sufere de foame, au fost hraniti doar cu mana, dar toate acestea pentru ca "sa-ti faca bine apoi"(Deut. 8:16).
Dar cui ii place sa fie smerit....? Cu-atat mai mult atunci cand te smereste Domnul...?
Oare nu este mai bine sa fie "alegerea" noastra de a imbraca aceasta haina?
Ce minunat Dumnezeu avem!
Totul este pregatit!
Pustia doar trebuie parcursa...asa ca umbla caci Eu sunt cu tine ca si un Tata.
Avem si o raspundere personala, dar nu suntem singuri, iar promisiunile care stau la baza credintei sunt mangaieri pentru sufletele noastre(Ps.119:49-50).
Diferenta a fost si este NORUL (Numeri 9:15-23) care va fi semnul vizibil al prezentei Domnului in mijlocul celor sinceri si dedicati.
Nu este greu sa observam, doar si astazi se vad... si se vor vedea cei ghidati de semafoarele acestei lumi.
Sa luam aminte la sfatul apostolui Pavel "aceste lucruri s-au intamplat sa ne fie exemple, invataturi...peste care au venit sfarsiturile veacurilor"(1 Corinteni 10:11).