Hrana ta zilnica !

1 Octombrie Deuteronom 2.26-37

Intorcându-ne la Geneza 15.16, îl auzim pe Domnul ţinând seama - şi mărturisindu-i lui Avraam - de nelegiuirea naţiunilor din Canaan (vezi şi Deut. 9.5). Aceasta însă nu ajunsese „încă deplină", nu-şi atinsese încă vârful. Patru sute de ani au fost necesari pentru ca acest rău să se coacă. Cât de mare este răbdarea lui Dumnezeu! El tolerează de aproape două mii de ani o lume care L-a răstignit pe Fiul Său.

Naţiunile aflate de o parte şi de alta a Iordanului auziseră de tot ce făcuse Domnul pentru Israel. Cu toate acestea, nu s-au pocăit. De aceea judecata trebuie să aibă loc şi nici unul nu va putea fi cruţat. Până' şi copiii vor pieri. Ştiind că un copil mic care moare merge în cer, aceşti copii au fost salvaţi de o soartă, de altfel, mai îngrozitoare decât moartea. In adevăr, nu-i normal să credem că, la maturitate, ei ar fi urmat calea vinovată a părinţilor lor, care i-ar fi dus la pieire?

Aceste naţiuni erau vrăjmaşe Domnului şi poporul trebuia să le nimicească, pentru a apăra gloria lui Dumnezeu. Creştinul însă nu este niciodată chemat, ca Israel, să lupte împotriva oamenilor. în schimb, trebuie să imite blândeţea cu care Israel şi-a dat aici jos mărturia (v. 27-29).

Hrana ta zilnica !

30 Septembrie Deuteronom 2.14-25

Lunga pribegie a lui Israel prin pustiu a fost pedeapsa dreaptă a necredinţei sale. Totuşi, mai era încă un motiv pentru prelungirea călătoriei. Cât timp Israel avea războinici viteji, poporul risca să creadă că a cucerit ţara prin propria lui putere. Treizeci şi opt de ani au fost deci necesari ca să piară „ din mijlocul taberei toată generaţia bărbaţilor de război (v. 14). Capitolul 5 din Ioan ne relatează istoria invalidului vindecat de Isus la scăldătoarea Betesda. Tot după treizeci şi opt de ani această persoană nenorocită nu mai avea nici o nădejde de la nici un om. El a recunoscut: „N-am pe nimeni ..." şi abia atunci Isus 1-a făcut să meargă. Acum adulţii sunt morţi şi nu mai rămân decât copiii despre care poporul spusese că aveau să fie o pradă; şi este drept ca tocmai ei să intre în ţară (1.39; compară cu Numeri 14.3). Purtaţi pe braţe de Domnul, ei sunt mai puternici decât toţi războinicii. Când s-a sfârşit puterea omului, atunci vine ceasul lui Dumnezeu (32.36). El a pregătit victorii uimitoare şi a spus poporului: „Ridicaţi-vă, plecaţi şi treceţi râul Arnon! ... începe, ia în stăpânire şi intră în luptă cu el"! (v. 24). El Se îngrijise de toate.

Eu am crezut...crede si tu !

Desi obosita, dupa trei zile in care nu am vazut decat praf  si o casa intoarsa pe dos, asa cum se face atunci cand  vrei sa dai o alta culoare casei tale, in sfarsit  a sosit momentul mult dorit "pauza de o cafea". Am intrat sa imi citesc mesajele si sa impartasesc cu voi un gand, pentru ca si atunci cand lucrez, incerc sa imi las mintea conectata acolo unde-i face placere.

Stiind ca avem  un Dumnezeu Maret si  mult prea  Atotputernic, de  prea multe ori avem impesia ca la El, nu putem veni  decat cu problemele majore din viata noastra, crezand ca El nu isi pierde vremea cu lucruri marunte.Avem tendinta sa ii aducem inaintea Sa doar grijile mari, de cele marunte ne ocupam noi. Dar este gresit....

Dumnezeului nostru ii place sa se implice in toate lucrurile, indiferent de dimensiunea  si greutatea lor. De fapt la El  nu exista poveri mici sau mari, pentru ca insasi universul cu toata greutatea sa, este asemeni unui fulg  si este in mana LUI.

Personal, sunt uimita cum se implica in cel mai marunt lucru  si admir modul minunat in care lucreaza.

Slava Domnului pentru toate !

Poate azi ai o problema marunta de rezolvat, testeaza-l si roaga-te cu credinta. Dumnezeu se implica, pentru ca Ii face placere.

Sa aveti o dupa-amiaza binecuvantata !

Hrana ta zilnica!

29 Septembrie Deuteronom 2.1-13

Domnul Isus, adevăratul Moise, doreşte să ne amintim de pustiu nu numai ca de un loc unde am făcut multe greşeli (1.32-46), ci ca de un loc care evocă bunătatea Sa inepuizabilă şi îndelunga Lui răbdare în tot timpul călătoriei. „Domnul Dumnezeul tău a fost cu tine; nu ţi-a lipsit nimic" a spus Moise poporului (v. 7). „Aţi dus voi lipsă de ceva?" - îi va întreba Isus pe ucenici înainte de a-i părăsi - „Şi ei au spus: «De nimic»" (Luca 22.35). Astfel, prezenţa Domnului cu noi „în toate zilele, până la sfârşitul veacului" (Matei 28.20), este pentru noi garanţia că El cunoaşte nevoile noastre şi că le va satisface prin resursele Sale nelimitate. „El a cunoscut mersul tău prin acest mare pustiu; în aceşti patruzeci de ani ..." (v. 7). Domnul măsoară lungimea căii în pustiu, precum şi timpul necesar pentru a o străbate. Şi ceea ce dă El este pe măsura necesităţilor.

Sosise momentul să se audă vocea divină: „Destul aţi ocolit muntele acesta" (v.3).

Fraţii mei creştini, în curând vom auzi chemarea din cer care va pune capăt călătoriei noastre: binecunoscuta voce a Domnului Isus chemându-ne să-L întâmpinăm „în văzduh". Ce perspectivă minunată!

Ce este dragostea ?

Atunci cand petreci mai mult cu semenii tai,

atunci cand  vezi pe strada o persoana flamanda si ii cumperi o paine, 

atunci cand vezi pe cel de langa tine fara haina si ii dai haina ta,

atunci cand vezi pe cel cu inima ranita si iti faci timp sa-i asculti durerea, 

atunci cand vezi pe cineva singur si esti gata sa iti sacrifici din timpul tau liber sa stai cu el,

atunci cand aproapele tau te uraste,  iar tu il iubesti,

atunci cand vezi un bolnav si stai la patul sau incurajandu-l,

atunci cand  semenul tau ti-a gresit, iar tu il ierti, 

atunci arati ce inseamna dragostea..... dragostea lui DUMNEZEU !

Unde esti Doamne ?

Bunatatea si credinciosia lui Dumnezeu se innoiesc in fiecare dimineata !

Un verset care ne place tuturor!

 Atunci cand sanatatea este foarte buna, atunci cand financiar nu ne plangem, atunci cand dragostea nu ne da batai de cap, atunci cand copiii sunt veseli si sanatosi, atunci cand.....intr-un cuvant toate lucrurile merg perfect...DUMNEZEU ESTE BUN !

Dar vine o zi, cand  medicul ne anunta ca suferim de o boala mai usoara sau poate mai grea, copiii sunt bolnavi si fac febra mare, sotul (sau sotia) e nervos ( sau nervoasa) mai tot timpul si demult nu ne-a mai spus cuvantul "TE IUBESC", facturile si creditele sunt gata sa ne sufoce si nu mai avem bani, seful ne anunta ca suntem pe lista de disponibilizari...atunci ne intrebam....unde esti DOAMNE....?
...unde ti-este bunatatea ?

Este un scenariu atat de sumbru, dar cat se poate de real, si din pacate foarte multi, chiar trec prin acest moment.

Cum ramane cu acel verset: "Bunatatea si credinciosia lui Dumnezeu se innoiesc in fiecare dimineata" , sa se fi schimbat oare Dumnezeu?

Biblia ne spune clar: "Dumnezeu este acelasi ieri, azi si in veci", glorie Lui ! Si totusi lucrurile din viata noastra s-au schimbat....de ce...?

Nu, Dumnezeu nu s-a schimbat ! Daca vorbim de schimbari, acestea se produc doar in viata noastra. Noi suntem cei care ne schimbam si asta, din perspectiva in care il privim  pe Dumnezeu. In acele momente noi il privim ca pe un Dumnezeu rau, fara mila si neindurator.
 Dumnezeu ne iubeste  indiferent de circumstantele in care ne gasim in viata si toate lucrurile  lucreaza spre binele nostru, al celor care ne incredem in El.
El este Acela, care stie sa faca fiecare lucru frumos la vremea lui, asta apropo de versetul zilei de azi, scris in Eclesiastul 3:11.
Chiar si mijlocul incercarilor El ne-a promis pace in suflet." Va las pacea, va dau pacea mea...", este o promisiune a Sa, dar aceasta promisiune este valabila doar pentru cei care se incred in El si au o relatie personala cu EL, o relatie si nu o religie.
Chiar si in incercari, Dumnezeu mi-a facut  viata mai usoara, si-I multumesc pentru acest lucru !

Hrana ta zilnica!

28 Septembrie Deuteronom 1.29-46

Pustiul a fost mare şi teribil. Dar cum 1-a trecut Israel? Pe braţele Domnului (v. 31)! La expresia celei mai adânci nerecunoştinte, „pentru că Domnul ne urăşte, (de aceea) ne-a scos din ţara Egiptului" (v. 27), să ascultăm ce răspunde Dumnezeu prin gura lui Moise: „V-am purtat cum poartă un om pe fiul său" (Exod 19.4; Deuteronom 1.31). Câtă sensibilitate în această comparaţie! Fapte 13.18 completează: „Timp de aproape patruzeci de ani i-a îngrijit {«ca o mamă în pustiu» -Darby).

Iubirea puternică a unui tată, profunda sensibilitate a unei mame - Dumnezeu vrea să ofere totul alor Săi! (vezi şi Psalmul 103.13; Isaia 66.13). Ce anume cere în schimb o asemenea dragoste? Nimic altceva decât încrederea deplină a unui copilaş care se lasă purtat pe braţe.

O altă dovadă a credincioşiei Domnului era modul în care deschisese calea poporului Său, cercetând locurile şi călăuzindu-i de la un popas la altul (v. 33). Oare trimiterea cercetaşilor (v.22) nu a fost un semn de neîncredere şi de îndoială faţă de El?

Temerile necredinţei au fost urmate de nesocotinţă şi de îngâmfare, atitudine care i-a dus inevitabil la înfrângere în faţa duşmanului, făcând apoi să curgă lacrimi amare (v. 45).

92.2 !!!

Nu este binecuvantare mai mare sa stiu ca  in fiecare minut sunt conectata cu cerul !!!!

Cuvinte de lauda prin cantare, mesaje deosebite, toate acestea le ascult neincetat pe frecventa 92.2,Vocea Evangheliei.Azi chiar mi-am hranit sufletul din plin, chiar daca sunt la servici...si este minunat .

De fiecare data Dumnezeu are un cuvant pentru noi, glorie LUI !

Dumnezeu sa binecuvinteze acest radio crestin si pe toti cei care se ostenesc !