25 octombrie 2018
22 octombrie 2018
21 octombrie 2018
La revedere in cer!
In urma cu cateva zile, am decis sa reiau bunul obicei, acela de a scrie pe blog. Categoric pentru a putea scrie trebuie sa ai si o stare potrivita, sa ai o inima deschisa si pregatita sa auzi vocea lui Dumnezeu. Marti in 16.10 am scris cateva cuvinte din ceea ce mi-a vorbit mie Domnul in aceea zi. Vorbeam de credinta pe care o avem si pe care trebuie sa o aratam in fata oamenilor prin fapte. N-ar fi rau sa recititi acele ganduri din data de 16. Nu stiam ca la doar cateva ore eu eram cea care trebuia sa arat celor din jurul meu ce fel de credinta am....
La doar cateva ore, in miez de noapte primeam un telefon...
"fratele meu a plecat la Domnul"
Mai mare decat mine cu 5 ani, fara sa fie bolnav sau suferind vreodata de ceva...si-a incheiat alergarea. Simti ca se duce pamantul de sub picioare, lacrimile nu le poti stapani, iti vin atatea intrebari in minte...si nu gasesti nici un raspuns. Desigur reactiile sunt omenesti, traim in trupul acesta pe pamant, avem sentimente...dar avem o nadejde.
In acele momente m-am prabusit la podea si nu puteam sa cred ca este real, dar imediat mi-a venit in minte ceea ce am scris si imi aminteam incheierea pe care am avut-o, si redau mai jos:
"Credinta adevarata insa este o credinta Atotputernica, intr-un Dumnezeu Atotputernic!
TOATE sunt cu putinta celui ce crede!
Sa crezi chiar si atunci cand vezi ca totul in jurul tau pare de neinteles, cand anormalul vrea sa ia locul normalului, cand medicul iti da un diagnostic crunt si iti da de trait un numar de luni, de ani sau poate chiar de zile, sa crezi cand totul pare in jurul ca se naruie si nu mai ai scapare, sa crezi in ciuda faptului ca esti prigonit pentru credinta ta, sa crezi ca peste toate lucrurile bune sau mai putin bune care ti se intampla, este un Dumnezeu care le tine pe toate in control. Nimic nu este puterile tale, nimic nu este prea mult, nimic nu este prea greu.
Cu El toate lucrurile sunt cu putinta, trebuie doar sa crezi"
Cu aceste cuvinte am incheiat...
Sa crezi...chiar daca in jur totul se naruie...
Eram pusa in fata unui fapt implinit, o situatie extrem de grea...eu le spuneam altora ca exista viata dupa moarte, ca exista o vesnicie, ca nu se termina totul la mormant, si-acum eram pusa in situatia de a arata nadejdea cu care eu traiesc. Ca pot, ca nu pot...TREBUIE!
Dau slava Domnului ca totul este in mana Lui si niciodata nu ne da peste puterile noastre, Iov avea o credinta foarte mare si in fata nenorocirilor care l-au impresurat si-a ridicat ochii spre cer si a glorificat pe Dumnezeu spunand: "Domnul a dat, Domnu a luat, binecuvantat fie Numele Lui"
E grea despartirea dar stiu ca fratele meu a fost un slujitor al Domnului care si-a adus trupul ca o jertfa vie inaintea Lui.
Intr-o zi toti vom sta la masa la Nunta Mirelui, insa pana atunci ...
LA REVEDERE IUBITUL MEU FRATE
Cu El toate lucrurile sunt cu putinta, trebuie doar sa crezi"
Cu aceste cuvinte am incheiat...
Sa crezi...chiar daca in jur totul se naruie...
Eram pusa in fata unui fapt implinit, o situatie extrem de grea...eu le spuneam altora ca exista viata dupa moarte, ca exista o vesnicie, ca nu se termina totul la mormant, si-acum eram pusa in situatia de a arata nadejdea cu care eu traiesc. Ca pot, ca nu pot...TREBUIE!
Dau slava Domnului ca totul este in mana Lui si niciodata nu ne da peste puterile noastre, Iov avea o credinta foarte mare si in fata nenorocirilor care l-au impresurat si-a ridicat ochii spre cer si a glorificat pe Dumnezeu spunand: "Domnul a dat, Domnu a luat, binecuvantat fie Numele Lui"
E grea despartirea dar stiu ca fratele meu a fost un slujitor al Domnului care si-a adus trupul ca o jertfa vie inaintea Lui.
LA REVEDERE IUBITUL MEU FRATE
16 octombrie 2018
Versetul de azi!
„Să ţinem fără șovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.”
Evrei 10:23
Tu sa ai credinta intr-o vreme a necredintei!
Si credinta este o incredere neclintita in lucrurile nadajduite, o puternica incredintare despre lucrurile care nu se vad. Evrei 11:1
Interesant este cum Dumnezeu ne confirma multe lucruri. Astazi este zi de rugaciune si lasand masina in service, am optat sa raman acasa si sa stau intr-un timp de partasie cu Domnul, citind, poate chiar sa scriu pe blog un indemn din partea Domnului si tocmai imi venise in minte acest verset in contexul zilelor pe care le traim si abia ce am scris versetul, telefonul imi dadea un semnal de mesaj, o data, de doua ori si cumva deranjata de el, am vrut sa-l pun pe silentios sa nu-mi distraga atentia. Insa mesajul era dela sotul meu care fiind mai perseverent decat mine, in ce priveste ziua de marti, el s-a dus chiar daca masina nu era disponibila, si imi trimisese un mesaj. Ce anume? Chiar ceea ce eu scriam: "Si credinta este o incredere neclintita in lucrurile nadajduite, o puternica incredintare despre lucrurile care nu se vad" . Coincidenta? Vocea Domnului? Mai degraba varianta doi!
Traim zile foarte interesante si traim intr-o tara in care, la nivel declarativ se vrea a fi o tara crestina in proportie de aproape 95% mai mult sau mai putin, din cate stiu, insa realitatea lucrurilor este total alta. Ne declaram crestini, si declaram ca avem credinta in Hristos, desi se pare ca in ultima vreme parca s-a pus tunul pe cei care isi declara credinta.
Credinta este o convingere personala a existentei unei fiinte sau al unui lucru, pe care nu l-am vazut. De fapt este exact ceea ce ne spune ap. Pavel in Evrei 11:1
Credinta insa pe paginile Bibliei o gasim descrisa in multe forme si multe din aceste forme le gasim astazi printre asa zisi "crestini".
Despre credinta moarta gasim scris in Iacov, credinta fara fapte este o credinta moarta. Un trup inert fara viata este mort, o credinta declarativa dar fara fapte vizibile, la fel este o credinta moarta. Poti sa spui tuturor ca tu crezi, dar daca nu implinesti nimic din ceea ce declari ca crezi, atunci totul este in zadar.
De-altfel si dracii cred si se infioara, insa nu este suficient sa crezi, trebuie ca aceasta convingere sa fie insotita de fapte care sa confirme credinta ta, astfel este o credinta zadarnica, o credinta draceasca. Ingrijoratoare zile traim, astazi oamenii desi spun ca au credinta, totusi ei nu mai cred in nimic si nici nu recunosc puterea lui Dumnezeu.Nu se inchina inaintea Celui caruia trebuie sa i se aduca inchinarea, ci se inchina in fata unor idoli facuti de maini omenesti.
O incredere neclintita...ma gandeam la ucenicii care au trait cu Domnul Isus, au umblat cu El si la un mement dat in viata ucenicilor apare aceasta credinta...fara credinta. Pe mare impreuna, o furtuna dezlantuita, un vant puternic, cateva valuri care le-a schimbat directia de mers si a fost suficient ca ucenicii sa-si piarda aceea incredere neclintita, "tot n-aveti credinta?", le spunea Isus.
Credinta adevarata insa este o credinta Atotputernica, intr-un Dumnezeu Atotputernic!
TOATE sunt cu putinta celui ce crede!
Sa crezi chiar si atunci cand vezi ca totul in jurul tau pare de neinteles, cand anormalul vrea sa ia locul normalului, cand medicul iti da un diagnostic crunt si iti da de trait un numar de luni, de ani sau poate chiar de zile, sa crezi cand totul pare in jurul tau ca se naruie si nu mai ai scapare, sa crezi in ciuda faptului ca esti prigonit pentru credinta ta, sa crezi ca peste toate lucrurile bune sau mai putin bune care ti se intampla, este un Dumnezeu care le tine pe toate in control. Nimic nu este puterile tale, nimic nu este prea mult, nimic nu este prea greu.
Cu El toate lucrurile sunt cu putinta, trebuie doar sa crezi.
Cu El toate lucrurile sunt cu putinta, trebuie doar sa crezi.
"CREDINTA ESTE PASAREA CARE CANTA
ATUNCI CAND ZORII N-AU APARUT INCA!"
15 octombrie 2018
Drum lin, inger frumos!
Cand pleaca un suflet drag, familia sufera tare, insa cand pleaca un copilas in fata caruia ii sta tot viitorul inainte, suferim cu totii, mai ales cand moartea survine in urma inconstientei si indiferentei din partea unor indivizi, pe care nu stiu daca-i poti numi oameni.
Vineri seara cazuse vestea ca un trasnet peste cunoscutii fam. Panescu din Bocsa, fratii de-ai nostri in credinta. Un individ dornic de afirmare in timp ce conducea masina cu viteza, aproape 200/h, desi drumul nu-ti permite asa ceva, a inceput sa-si transmita in direct pe facebook cursa pe care o facea. Bineinteles, atent la facebook si nu la drum, a intrat intr-un tractor, apoi pe contrasens unde a izbit aceasta familie cu copii. Urmarile sunt dureroase, pentru ca pe langa parintii si inca un baietel de 3 ani, care au suferit multiple traumatisme, fetita de 9 ani a trecut la Domnul.
Cuvintele sunt de prisos in astfel de momente si oricat am incerca sa le alinam suferinta...este cu neputinta sa o facem noi oamenii, doar Dumnezeu ii poate intari in aceste momente si ma rog sa o faca.
Astazi in clasa fetitei au fost momente de durere si oricat a-i incerca sa-ti stapanesti lacrimile, nu poti sa o faci.
Mai multe imagini pot fi accesate pe pagina unui dascal al Teodorei
Dincolo de gustul amarnic al durerii pe care il simtim toti, fie ca ii cunoastem sau nu, as incerca sa privesc si sa privim toti prin ochii credintei. Fiind crestini noi traim cu o speranta si aceasta speranta este vie si cat se poate de reala. Teodora a parasit acest pamant vremelnic, dar a ajuns pe taramul fagaduit de Hristos. " Ma duc sa va pregatesc un loc, ca acolo unde sunt Eu sa fiti si voi", spunea Isus. Casa Teodorei a fost gata si Dumnezeu i-a pregatit-o cu maiestrie. Pentru altii Dumnezeu le construieste casa in zeci de ani buni, pentru altii insa casa le este terminata in regim de urgenta, daca imi este permis sa spun asa ceva. Locul Teodorei a fost pregatit si Mirele a asteptat-o in prag. Da, e dureroasa despartirea aici, dar revederea este minunata cu cei dragi. Teodora si-a sfarsit scurta alergare, dar a fost asteptata in prag chiar de Isus.
Cerul s-a deschis pentru ca un inger a ajuns acasa!
Acum plangem, dar intr-o zi, curand ne vom intalni in cerul gloriei lui Hristos, pentru ca toti cei care-L iubim pe Domnul vom ajunge ACASA.
Drum lin, inger frumos!
14 octombrie 2018
Fiti binecuvantati!
Uneori am simtit nevoia sa gandesc mai clar sau poate am gandit diferit (desi asta nu a inseamna ca am gandit neaparat bine), insa am avut nevoie de o pauza sau poate am preferat sa invat de la altii mult mai destepti decat mine, inainte de a-i invata eu pe altii. Asa s-a nascut aceasta pauza indelungata pe care am avut-o. E vremea insa sa-mi asez iarasi multele ganduri pe care le port in inima sau poate dorinte mari pe care as vrea sa le impartasesc si altora.
Bine v-am regasit prietenii mei care ati avut asa multa rabdare cu mine, insa totodata multumesc si acelor persoane care nu m-au slabit deloc prin a ma indemna sa continui ce am inceput.
Fiti binecuvantati!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)