Versetul zilei

2 februarie 2016

Elibereaza-ti umeri de poveri!

Mai demult, si cred ca anul de pe acest verset confirma(2009), m-am dus la libraria crestina cautand o carte. Mi-a atras atentia niste versete deosebite. M-am tot gandit...ce verset sa-mi cumpar si sa-l pun undeva la vedere, unde sa ma izbesc de el, zi de zi? Si unde as fi putut sa-l pun daca nu in....bucatarie. Acolo e locul unde imi petrec cel mai mult timpul atunci cand sunt acasa. 
Zis si facut! L-am luat si l-am pus la loc de cinste si la loc de vedere, nu de alta dar si cei care vin la mine si sunt  impovarati, sa faca ce scrie in acest verset.
Zilnic il citesc, dar de cateva zile nu fac altceva decat il citesc, si-l recitesc. De ce...? Poate ca si poverile se inmultesc pe zi ce trece. Insa stiti ce am descoperit...? Pe masura ce poverile se-aduna, povara de pe umeri...e tot mai usoara!
Doamne, cat de bun e Dumnezeu!
Nu stiu care ar putea sa spuna in ziua de azi..ca n-are ingrijorari sau probleme...?
Eu cred ca nu poate spune nimeni. Iar cel care spune ca n-are....face el ceva ca sa aibe, iar daca n-are el, macar sa creeze altuia probleme. Numai ca astazi mi-am amintit un verset tare adevarat in ceea ce
 priveste  acest tip de oameni. Inteleptul Solomon spunea:
”Cine sapa groapa altuia cade el in ea si piatra se intoarce peste cel ce o pravaleste”

Ingrijorand-ne nu putem schimba absolut cu nimic viata sau situatia in care ne gasim, dar absolut cu nimic. Nu putem prelungi  viata nici macar cu o zi in plus, nu putem adauga nici o zi de sanatate in plus, nu putem pune in cont nici un cent in plus, nu putem adauga nimic, nimic. 
Prin ingrijorare nu inlaturam problemele, din contra daca ne lasam coplesiti de ele, afectam stare spirituala, dar si sanatatea trupeasca.
Un strop de ingrijorare, deschide o usa diavolului in viata ta!
Asa ca...daca esti ingrijorat si poate n-ai avut ocazia sa dai cu ochii de acest verset in casa mea...iti reamintesc ca Dumnezeu ni l-a lasat scris in Cuvant:
”Si aruncati asupra Lui toate ingrijorarile voastre, caci El Insusi va ingriji de voi”
1 Petru 5:7

Hrana ta zilnica!

2 FEBRUARIE
Psalmul 119.41-64
Cuvântul lui Dumnezeu reglementează întreaga viaţă a celui credincios. Astfel, Cuvântul îi permite acestuia să răspundă, când este nedreptăţit, nu neapărat prin vorbe, ci prin răbdarea şi prin încrederea pe care le-a învăţat din el (v. 42). Deoarece este „Cuvântul adevărului"1 (v. 43), el dă omului lui Dumnezeu siguranţă şi autoritate, când vorbeşte, şi o sfântă libertate în umblare. De ce suntem deseori atât de timizi în mărturia pe care o dăm în jur? 
Tocmai pentru că ne lipseşte mult din forţa şi din convingerea lăuntrică pe care le transmite Cuvântul adevărului crezut, iubit şi cercetat, hotărârile Tale mi-au fost cântări..." (v. 54). Ce Domn avem noi! Despre ce şef de stat, fie el cât de bun, s-ar putea spune că dispoziţiile lui sunt motiv de bucurie pentru cel care trebuie să se supună?
Versetele 57-64 îl dezvăluie pe cel credincios preocupat să-şi conformeze umblarea după voia Domnului: „M-am gândit la căile mele..." (v. 59) - spune cel credincios - şi după aceea „mi-am întors paşii". De câte ori însă, în mod trist, facem tocmai opusul!
Să reţinem, de asemenea, versetul 63: „Sunt tovarăşul tuturor celor... care păzesc rânduielile Tale" (vezi v. 79 şi v. 115)! Noi pe cine avem în tovărăşia noastră? (Proverbe 13.20).

1 februarie 2016

Hrana ta zilnica!

1 FEBRUARIE
Psalmul 119.17-40
De fiecare dată când ne deschidem Biblia, să-I cerem mai întâi Domnului să ne deschidă ochii, pentru a putea discerne în Scripturi lucrurile Sale minunate (v. 18). In acelaşi timp însă, să-I cerem să ne abată privirile de la deşertăciune (v. 37) - şi cât de multe lucruri acoperă acest cuvânt!
 Pentru că este cu neputinţă să-ţi găseşti plăcerea în acelaşi timp şi în Cuvânt şi în lucrurile acestei lumi, de exemplu, dragostea pentru bogăţii (v. 36; citiţi Luca 16.13). Un alt obstacol care prea adesea ne închide Scripturile este o conştiinţă rea. Şi cum ne-ar putea bucura ceva care ne mustră? 
Trebuie mai întâi să ne mărturisim vina sau starea.
„Ţi-am istorisit căile mele" - spune psalmistul. Şi abia după aceea el poate adăuga: „învaţă-mă... (v. 26,33; Psalmul 32.5,8), fă-mă să înţeleg... (v. 27), dă-mi pricepere... (v. 34)" - toate rugăciuni plăcute Domnului. Mărturiile Lui sunt sfătuitorii mei' (v. 24). 
Din nou trebuie să mă las sfătuit de acestea!
De remarcat, de asemenea, evoluţia din versetele 30, 32 şi 35. Credinciosul a ales calea credincioşiei; şi-a propus să alerge pe ea, iar pentru aceasta Ii cere lui Dumnezeu să-i lărgească nu calea, ci inima, astfel încât Obiectul afecţiunilor sale să-1 atragă cu mai multă putere (Filipeni 3.14); în sfârşit, el contează pe Dumnezeu pentru umblarea pe această cale.

31 ianuarie 2016

O mama mea, nu te-oi uita!

Este asa frumos sa putem spune aceste cuvinte din inima, mamei noastre.
Celei care ne dat viata, dar nu numai atat, ci acelei mame care atat cat traieste isi poarta copiii pe brate de rugaciuni, ii binecuvinteaza si ii ocroteste. Eu am parte de o asemenea mama, si-I multumesc Domnului pentru ea si ma rog ca El sa ii dea sanatate si sa o rasplateasca cu viata vesnica, dar nu toti au parte de aceasta binecuvantare. 
Ma rog pentru cei care nu asemenea mame, Dumnezeu sa le fie si mama si tata! 
Nimeni nu poate inlocui o mama!!

1. Imi amintesc si-acum cu drag,
De chipul ce-l priveam, adesea-n prag
Si fericit eu ii zambeam,
La sanul ei, cu drag, ades m-adaposteam,
Cand ma strangea, ma alinta,
Caldura dragostei din piept mi-o daruia,
De ea uita, cand ma privea,
Din mii si mii oricand pe ea o cunosteam.

Refren:

 O mama mea, nu te-oi uita,
Caci tu ai fost aceea ce mi-ai dat viata,
Oriunde-as fi, mi-o aminti,
De-a ta iubire, de-al tau chip, ce l-am iubit.


2. In zilele, care-au trecut,
De Dumnezeu m-a invatat cum sa ascult,
Cum sa-L cinstesc, cum sa-L iubesc,
Cuvantul Sfant in inima sa il primesc,
De-aceea vreau ca-n tara Ta,
Isus sa fiu cu tot cu mama mea,
Sa pot si-atunci sa-I multumesc 
Ca tot ce am si voi avea ii datorez.

Hrana ta zilnica!

Incepem studiul asupra celui mai lung psalm, Psalmul 119

31 IANUARIE
Psalmul 119.1-16
Ferice de cei care aud Cuvântul lui Dumnezeu şi-1 păzesc", le spunea mulţimilor Domnul Isus (Luca 11.28). Despre această fericire şi despre acest privilegiu ne va întreţine pe tot parcursul său acest măreţ psalm. Fericiţi, în adevăr, aceia care sunt integri (cu inima curată, Matei 5.8), care-şi găsesc plăcerea în mărturiile Domnului şi pentru care hotărârile Lui sunt o desfătare (v. 16)! 
Dar de două ori mai fericiţi sunt aceia care păzesc cu grijă aceste porunci (v. 2,4,5,8) şi care umblă în ele (v. 1)!
Versetul 9 pune o întrebare profundă. Ea nu are niciun sens pentru tinerii din lume, care dispreţuiesc pe faţă «scrupulele» tânărului credincios; pentru aceia însă care nu mai aparţin lumii, întrebarea este capitală: „Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea?"
 Răspunsul vine imediat: ,Păzindu-se după Cuvântul Tău". Să reţinem şi noi acest secret al unei umblări  curăţie, la adăpost de păcat împotriva lui Dumnezeu (v. 11), ca şi împotriva propriului trup (1 Corinteni 6.18)! Strângând Cuvântul în inimă, gravând acolo pasajele esenţiale, precum acest verset 9, vom fi înarmaţi pentru „ziua cea rea", în care se va ivi ispita (Efeseni 6.13,17). Pentru că, dacă noi păzim cu grijă învăţăturile Lui, Dumnezeul cel credincios ne va păzi cu aceeaşi grijă.
 Fie ca acest Cuvânt să locuiască din belşug în noi! (Coloseni 3.16).

30 ianuarie 2016

Hrana ta zilnica!

30 IANUARIE
Psalmul 118.15-29
Acest psalm ocupă un loc important între profeţiile cu privire la Domnul. Versetul 22, citat în evanghelii şi în 1 Petru2.7, anunţă deopotrivă respingerea lui Isus şi ce loc Ii revine după aceasta. Ce bine ar fi ca ceea ce Dumnezeu a vrut să facă prin şi pentru Hristos să fie întotdeauna „minunat în ochii noştri" (v. 23)! Versetele 25 şi 26 ne amintesc de intrarea lui Mesia în Ierusalim şi de strigătele aruncate de mulţime: „Doamne, mântuieşte, Te rog!"
(Osana în ebraică). „Binecuvântat fie Cel care vine în Numele Domnului" (Matei 21.9). Fără voia Lui, cei din poporal iudeu L-au invocat şi L-au cinstit în acea zi, aşa cum anunţaseră Scripturile. Şi Scripturile ar trebui să deschidă astăzi ochii acestui popor. Totuşi, vine clipa când această profeţie se va împlini cu adevărat. Mesia triumfător va fi atunci primit şi aclamat de rămăşiţa credincioasă.
La iudei, acest psalm făcea parte din ritualul de Paşti. Să fi fost oare acesta imnul cântat de Domnul împreună cu ucenicii, după cină? (Marcu 14.26). Dacă ar fi fost aşa, cu ce sentimente să fi rostit El într-un astfel de moment versetele 6,21, 22 şi sfârşitul versetului 27:
„Legaţi... jertfa până la coarnele altarului"! Psalmul se încheie în acelaşi fel cum a început: celebrând bunătatea neschimbată a Domnului (v. 1,29).

29 ianuarie 2016

Hrana ta zilnica!

29 IANUARIE
Psalmii 117 şi 118.1-14
Dacă Domnul este preţios în ochii noştri (Psalmul 116) atunci îi vom invita şi pe alţii să-L adore împreună cu noi. Astfel va fi şi cu Israel: odinioară atât de gelos pentru privilegiile lui, plin de dispreţ faţă de naţiuni, el însuşi le va pofti 1a lauda universală (v. 1; Romani 10.19; 15.11).
Bunătatea şi adevărul lui Dumnezeu sunt din nou menţionate împreună (v. 2; vezi Psalmul 108.4; 115.1). Ele sunt dubla manifestare înspre oameni a caracterelor esenţiale ale lui Dumnezeu: iubire şi lumină. Ce subiect inepuizabil de meditaţie conţine aşadar acest scurt şi preţios psalm (care se găseşte dispus chiar la mijlocul Bibliei)!
In Psalmul 118, bunătatea Domnului este cea care constituie tema laudei. Înconjurat şi ameninţat de lumea întreagă Israel va experimenta că ajutorul omului şi al celor mari este zadarnic (v. 8, 9; Psalmul 108.12); numele Domnului va fi singura lui apărare. Cât despre noi, cele care ne ameninţe mai presus de orice, sunt poftele sărmanelor noastre inimi (Iacov 1.14). De nenumărate ori am fost aproape să cădem dar Dumnezeu ne-a venit în ajutor; ne-a păzit picioarele de cădere (v. 13; Psalmul 116.8). Omul, prin urmare, nu va pute face nimic nici împotriva noastră (v. 6), nici pentru noi (v. 8; pentru că Domnul este tăria noastră (v. 14).

28 ianuarie 2016

Compromis, doar ca sa le fim pe plac...!!!

Tot mai mult auzim de crestini si suntem indemnati sa ne rugam, si este chiar indicat sa ne rugam pentru cei care trec prin prigoana. Nicaieri nu am intalnit atata dusmanie pe cineva  mai mult decat pe crestini. Oare de ce?
Si astazi citeam despre cei 60 de crestini din Nigeria care au fost ucisi si ceilalti carora le-au fost distruse casele si vandalizate in timp ce erau la biserica http://www.infocrestin.com/le-au-distrus-casele-in-timp-ce-se-aflau-la-biserica-alti-60-de-crestini-ucisi-cu-brutalitate-2/.
Ma intreb, de ce oare exista atata ura pentru crestini?
In Evrei 12:3 sta scris:
 ”Uitati-va, dar, cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea pacatosilor o impotrivire asa de mare fata de Sine...”
Domnul Isus  a venit tocmai pentru noi oamenii pacatosi ca sa fim salvati si mantuiti. Cu toate acestea iata ca, tocmai El a suferit o mare impotrivire si o mare ura din partea oamenilor. Nu a avut parte de o primire asa cum trebuia sa aibe, din contra inca de la venirea Sa in lume a fost respins. Dar mai mult de atat, a fost lovit, batjocorit si rastignit pe cruce ca si cel mai mare talhar. De atunci si pana acum...omenirea continua sa aibe aceeasi atitudine ostila fata de El.
Iata de ce sunt urati crestini!
Iata de ce sunt batjocoriti!
Pentru ca sunt urmasii lui Hristos!
Dar astazi, din pacate noua crestinilor nu ne mai place acest lucru, din contra facem uneori tot felul de compromisuri doar pentru a fi acceptati de lume.
Facem ce fac ”ei”, ne imbracam cum se imbraca ”ei”, vorbim cum vorbesc ”ei”, avem aceleasi teluri comune, si toate acestea...doar ca sa fim pe plac, doar sa nu fim batjocoriti, doar sa nu fim tratati ”mai de sus” .

Dragul meu, cum te simti la locul tau de munca, printre prietenii, printre vecini, etc? Marginalizat...sau esti integrat in ”marea societate”.
Daca nu simti nici un fel de impotrivire din partea lor...priveste atent comportamentul tau, oare nu ai devenit ca ”ei”?
Daca simti ca esti  privit ” mai de sus”, batjocoritor, daca simti ca nu poti patrunde si nu esti acceptat in lumea lor...nu te necaji. Aceasta este dovada ca esti un urmas a lui Hristos.
Niciodata nu vom putea fi primiti in lume ”bine”, niciodata nu vom putea fi acceptati, deoarece nici Domnul nostru Isus nu a fost acceptat.