Versetul zilei

31 octombrie 2015

Inainte de a face o alegere, gandeste-te de doua ori!

Cam asa incepea o seara de distractie intr-un club din Bucuresti.Pe versurile acestei melodii, sute de tineri au trait un cosmar, iar altii n-au mai apucat sa spuna adio celor dragi. 
De ce asa...? Nu stim noi, nu-i treaba noastra si nici n-am sa ma pun sa judec eu, pentru ca este Cineva care judeca mai presus de noi oamenii.
 Insa imaginiile si inregistrarea de mai jos, arata  consecintele uner alegeri gresite.

 
 Ceea ce este trist, este faptul ca in urma lor au ramas parinti, frati, surori, prieteni zdrobiti de durere si inimi frante.
Nimeni nu le poate alina suferinta decat Unul Singur, Dumnezeu, si ma rog in aceste momente ca aceasta tragedie sa fie un prilej de a-L cauta si a se apropia de EL.

Inainte de a face o alegere, gandeste-te de doua ori!


Hrana ta zilnica!

31 OCTOMBRIE
Romani 7.12-25

Aceste versete se aseamănă cu eforturile zadarnice ale unui om împotmolit într-o mlaştină. Fiecare mişcare pentru a se elibera nu face altceva decât să-1 afunde şi mai mult. Văzându-se pierdut, el ajunge să strige după ajutor. Din punct de vedere moral, această dramă ilustrează istoria multor copii ai lui Dumnezeu pe parcursul unei perioade imediat după convertirea lor. Apostolul se pune în locul unui asemenea credincios (pentru că, dacă n-ar fi fost credincios, pe de o parte n-ar fi avut lupte, iar pe de altă parte nu şi-ar fi găsit plăcerea în legea lui Dumnezeu; v. 22). Şi ne zugrăveşte disperarea lui. Vai! strigă acest om, în loc să merg din progres în progres, mă simt cu fiecare zi mai rău. Descopăr succesiv că eram „sub păcat” (cap. 3.9), că acesta stăpânea asupra mea (cap. 5.21), mă domina (cap.6.14), mă ţinea rob (cap. 7.23), de asemenea, că „locuieşte în mine" (v. 17,20), cumva ca un virus care a pus stăpânire pe centrii mei vitali. „Cine mă va elibera de acest trup al morţii?" (v. 24). Mă recunosc incapabil, fără putere,... sunt deci gata să mă încredinţez Altuia. Şi Isus mă ia de mână.
Este o experienţă dureroasă, dar necesară! De îndată ce nu mai aştept nimic de la mine însumi, pot aştepta totul de la Hristos.
Ai apărut Tu, Doamne, şi lanţul ni l-ai rupt;
In faţa iubirii Tale, durerea noastră-a dispărut.
Ce ferice când credinţa, prin har, pe noi ne-nvaţă
Că avem pacea Ta, mântuirea şi Duhul Tău de viaţă!

30 octombrie 2015

Alatura-te si tu ! Maine zi de post!

Pregatirile de Halloween au intrat pe ultima suta, ba chiar s-au incheiat. Incepand de astazi multe scoli au organizat  mari festivitati in scopul acesta. Multe ar fi de scris si de discutat pe tema acestui subiect, dar am vazut ca multe bloguri au scris deja si multe emisiuni au fost realizate in acest sens.
Ma bucur ca la scoala unde l-am mutat pe fiul meu, profesorii au fost foarte categorici in acest sens. Ba chiar i-au si avertizat sa nu indrazneasca sa vina costumati, deghizati sau machiati in vreun fel ca vor fi trimisi acasa. Chiar am ramas surprinsa de raspunsul unei doamne profesoare, intrebata fiind ce se sarbatoreste de Halloween, aceasta a declarat "cei care sarbatoresc aceasta sarbatoare, il sarbatoresc pe dracu", si cred ca n-a gresit cu nimic afirmand acest lucru. Ma rog ca Dumnezeu sa-i binecuvinteze pe acesti profesori cu intelepciune si mi-as dori ca tot mai multe scoli sa ia atitudine in acest sens.
Discutiile nu  mai au rost, ceea ce putem face este ca, astazi si maine in mod special, sa ne rugam, ba chiar sa ne luam o zi de post, ca Dumnezeu sa ne fereasca pe noi, pe copii nostri, familiile noastre de atacurile celui rai. Se duc lupte colosale si noi stim ce inseamna acest lucru, insa nu putem avea biruinta daca nu suntem paziti de Hristos si protejati de sangele LUI. 
Cereti protectie, ajutor, rostiti Numele lui ISUS, chemati sangele Lui sa va protejeze de orice atac al acestor duhuri demonice. 
Nu sunt povesti, nu sunt glume, sunt puteri demonice care incearca sa puna stapanire peste pamant si in mare parte au pus, insa ceea ce trebuie sa stim si gandul acesta trebuie sa ne insoteasca:
"Totusi, in toate aceste lucruri, noi suntem mai mult decat biruitori prin Acela care ne-a iubit"
 Romani 8:37
Noi suntem mai mult decat biruitori, prin Hristos!
 

Hrana ta zilnica!

30 OCTOMBRIE
Romani 7.1-11

Nu numai că legea condamnă (reprimă) faptele rele pe care le-am comis, dar ea judecă şi natura mea păcătoasă, de exemplu, incapacitatea mea de a iubi, pe Dumnezeu şi pe aproapele meu, aşa cum cere ea. Păcatul deci mă aşază implacabil sub condamnarea după legea lui Dumnezeu... Sunt însă salvat prin acelaşi mijloc prin care am fost eliberat de păcat: prin moarte (adică moartea mea cu Hristos: v. 4). Când un vinovat este decedat, justiţia omenească nu-1 mai poate pune în închisoare.
Este oare legea ceva rău, de vreme ce Dumnezeu a trebuit să mă protejeze de rigorile ei? „Nicidecum!" strigă din nou apostolul (v. 7). Dacă într-un muzeu pun mâna pe un obiect expus, se poate să nu fiu conştient de comiterea vreunei infracţiuni. Dar, din contră, sunt foarte vinovat cât timp există un indicator „Nu atinge". Aceeaşi inscripţie totodată le va stârni multor vizitatori dorinţa de a întinde degetul spre obiectele expuse. Pentru că natura orgolioasă a omului îl îndeamnă să încalce orice reguli, pentru a-şi afirma independenţa!
 Tot aşa, prin lege, Dumnezeu mă surprinde în flagrant delict de neascultare şi scoate în evidenţă pofta care este în mine, ca sa mă convingă mai bine de păcat.

29 octombrie 2015

Hrana ta zilnica!

29 OCTOMBRIE
Romani 6.15-23

De nimic nu face omul mai mult caz decât de libertatea lui. Dar aceasta este absolut o iluzie. «Voinţa liberă nu este altceva decât robia diavolului» (J.N.D.). Totuşi, omul nu îşi dă seama de aceasta decât după întoarcerea sa la Dumnezeu. Numai încercând să zboare, pasărea captivă simte că i-au fost ştirbite aripile. „Oricine practică păcatul este rob al păcatului”, învăţa Domnul Isus. El însă adăuga: „Dacă Fiul vă va elibera, veţi fi cu adevărat liberi" (Ioan 8.34,36). Liberi, ... nu să facem voia noastră proprie: aceasta ar însemna să ne aşezăm din nou sub aceeaşi robie! Este de ajuns că am împlinit, „în timpul deja trecut", voia omului păcătos (şi pentru ce roade? v. 21; 1 Petru 4.3), că am lucrat pentru impostorul Satan, într-un târg al înşelării, cu condiţia unui tragic salariu: moartea, pe care Hristos a suferit-o în locul nostru (v. 23). 
Nu! Dacă suntem liberi, aceasta este pentru a-I sluji lui Dumnezeu şi pentru a-L asculta din inimă (v. 17; 2 Corinteni 10.5) - asemeni acestui tânăr sclav, răscumpărat într-o zi de la un stăpân crud de către un călător care avusese milă de el, care, în loc să meargă să-şi trăiască viaţa, cerea să nu fie părăsit de binefăcătorul lui; toată dorinţa lui era de atunci să-i slujească.

28 octombrie 2015

O zi binecuvantata!

Inca odata multumesc Domnului pentru serviciul pe care il am.
 Este atat de minunat sa pot face si munca de la birou, dar si sufletul sa-mi fie hranit. Ascultam un radio crestin si fratii Groza mi-au incantat sufletul, de-aceea nu am ezitat sa postez si pentru dumneavoastra aceasta cantare cu versuri minunate.
Care nu am avut  momente in viata in care ingrijorarea ne-a apasat? 
Dar slava Domnului ca El nu ne lasa si este cu noi zi de zi.
Va doresc o zi binecuvantata de Domnul Isus!


1. Lovit de valuri, sufletu-mi suspină
O, Doamne mă-ngrijorez
O, vino, Doamne, în a mea viață
Calea să-mi luminezi
Te chem, Doamne, Stânca Îndurării
Tu să mă ocrotești
Din valurile vieții mă ridică
Eu pacea Ta doresc.


R: Când întristarea grea mă apasă
Cu mine-i Domnul, El nu mă lasă
Prin îndurarea Lui eu trăiesc mereu.
/: Numai în Domnul eu am scăpare
Din mâna Lui eu primesc îndurare
Ce bun e Domnul cu mine zi de zi. :/


2. O, Domnul meu nu știu ce va fi mâine
Dar știu că Tu veghezi
Sufletul meu, Doamne, Te dorește
Speranța mea Tu ești.
M-ai mângâiat în clipe de-ntristare,
Ai alungat noaptea din viata mea
Dragostea Ta, Isuse-i o minune
Pentru inima mea.

Hrana ta zilnica!

28 OCTOMBRIE
Romani 6.1-14

Este cât se poate de uşor - spun unii! Pentru că harul prisoseşte, iar nedreptăţile noastre fac ca harul să strălucească şi mai mult, atunci să profităm de el şi să ne lăsăm duşi de toate capriciile voinţei cărnii (v. 1,15). Insă ni-1 putem imagina oare pe fiul risipitor, după ce a văzut ce primire i-a făcut tatăl, să mai dorească să se întoarcă în ţara îndepărtată, spunându-şi: «Acum ştiu că voi fi primit acasă oricând îmi va plăcea să mă întorc»? Nu, un astfel de raţionament nu poate fi niciodată al unui adevărat copil al lui Dumnezeu!
 In primul rând, pentru că el ştie că acest har L-a costat pe Mântuitorul lui şi se teme să-L întristeze; în al doilea rând, pentru că păcatul nu mai este atrăgător pentru el. In adevăr, un cadavru nu mai poate fi ispitit prin plăceri şi tentaţii. Moartea mea cu Hristos (v. 6) i-a luat păcatului toată puterea şi autoritatea asupra mea. Şi aceasta este o eliberare minunată!
Capitolul 3.13-18 constata că toate mădularele omului: limba lui, picioarele lui, ochii lui... erau unelte ale nelegiuiri în slujba păcatului (6.13). Ei bine! odată cu întoarcerea mea la Dumnezeu, chiar aceste mădulare îşi schimbă proprietarul. Ele devin „unelte ale dreptăţii", la dispoziţia Celui care are toate drepturile asupra mea.

27 octombrie 2015

Fără Isus toate sunt amăgire..!

 Câtă vreme-a trecut? Câtă vreme-a rămas?
Între noapte şi zi, între drum şi popas..
Ne minţim zi de zi, că am fost, că vom fi
Şi uităm mult prea des să mai fim..
Însă vrem cât mai mult
Ca şi cum n-am mai ştii,
Ce săraci lumea vom părăsi..

 Refren:
 Spune de ce tot alergi..!
Spune ce vrei să culegi..!
Pierzi rătăcind ani întregi în neştire..!
Mâine la capăt de drum
Tu vei afla că oricum
Fără Isus toate sunt amăgire..!

 Ce iluzii s-au dus? Ce iluzii mai sunt?
Clipe care ne trec ca o umbră pe drum
Alergăm după nori, alergăm după vânt
Şi deschidem târziu pumnii goi..
Vrem un nou început,
Însă timpul pierdut
Nu se întoarce nicicând înapoi..!