Lacrimi !

Pretuim sau risipim?

O intrebare la care suntem chemati sa raspundem cu totii.

Pavel ne spune:...."chiar daca omul nostru de afara  se trece, totusi omul dinlauntrul nostru se innoieste in fiecare zi" (2 Corinteni 4:16).

Cu alte cuvinte OMUL util  lui Dumnezeu prin care El se va manifesta, este OMUL care se trece adica omul zdrobit si frant de firea pamanteasca, acela va creste....se va maturiza....acela va avea o marturie care va vorbi de la sine.....despre castigarea sensibilitatii spirituale.

Oare nu aceasta este o prioritate pentru noi? Avem marturii relevante ?

Peste unii....trec ani in sir si nu vezi nici o schimbare in ei, nu vezi lumina si, daca au avut-o candva, odata demult....s-a stins, caci ....zice Cuvantul...."Lumina este samanta pentru cel neprihanit, si bucuria pentru cei cu inima curata"(Ps 97:11), deci sunt niste conditii sa ai si lumina si bucurie, trebuie sa fii neprihanit si sa ai inima curata, nu?

A nu risipi timpul lui Dumnezeu....reteta este diferita pentru fiecare dintre noi....insa a fi prelucrat de Dumnezeu.....nu cred ca lipseste de pe reteta cuiva dintre copii Lui!!!!!!

Cum vrem sa-i conducem pe alti oameni la Domnul cand noi nu avem concret ceva.....

Si Iacov ....intr-un final, dupa multe teste din partea lui Dumnezeu s-a maturizat....la batranete. Dupa mult timp.....insa nu a fost risipit pana la urma....

Domnul sa ne ajute sa nu....intarziem la momentul ales de EL!!!

Hrana ta zilnica!

6 FEBRUARIE
Psalmul 72
Acest psalm îl are ca autor pe Solomon (vezi titlul), imagine a lui Hristos, împărat al dreptăţii şi al păcii. Vremurile de suferinţe şi de lupte, despre care ne-au vorbit psalmii precedenţi, sunt succedate de domnia dreaptă şi binecuvântată a lui Mesia, Fiul lui David. La El, Cel sărac şi lovit, vor găsi mângâiere şi ajutor toţi cei nemângâiaţi de pe pământ. Violenţa şi asuprirea, exploatarea celor slabi de către cei puternici, toate aceste nedreptăţi îşi vor găsi sfârşitul şi, odată cu ele, şi mizeria materială şi subnutriţia care lovesc astăzi cel puţin jumătate din populaţia globului. „Va fi belşug de grâne pe pământ, pe vârful munţilor" (v. 16). „Belşug de pace" (v. 7) şi „belşug de grâne" (v. 16) - oare nu acestea sunt bunurile cele mai râvnite de omenire? Şi aceste binecuvântări, în întregime, vor deştepta în sfârşit un ecou de recunoştinţă în inimile acestor oameni atât de nerecunoscători astăzi faţă de binefacerile lui Dumnezeu. Aşa răsună şi versurile unei cântări: «Cerurile binecuvânta-vor pământul / Iar pământul va răspunde cerurilor» (comp. cu Osea 2.21,22). 

Atunci gloria Domnului va acoperi tot pământul (v. 19; Numeri 14.21). Iar în acordurile acestei laude şi contemplându-Lpe Adevăratul Solomon, cea de-a doua carte a Psalmilor ajunge la sfârşitul ei.

Calea parfumului!

O cunoastem noi....calea parfumului...?

Domnul Isus doreste....'prin noi sa raspandeasca mireasma cunostiintei Lui'

Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos şi care răspândeşte prin noi, în orice loc, mireasma cunoştinţei Lui.
În adevăr, noi suntem, înaintea lui Dumnezeu, o mireasmă a lui Hristos printre cei ce sunt pe calea mântuirii şi printre cei ce sunt pe calea pierzării: pentru aceştia, o mireasmă de la moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă de la viaţă spre viaţă. Şi cine este de ajuns pentru aceste lucruri?

(2 Corinteni 2:14-16)
 In Filipeni 4:18 scrie - Am de toate şi sunt în belşug. Sunt bogat de când am primit prin Epafrodit ce mi-aţi trimis… un miros de bună mireasmă, o jertfă bine primită şi plăcută lui Dumnezeu.
Insa asemenea unei sticle de parfum,asemenea vasului de alabastru...aceasta nu se poate intampla decat atunci cand vasul este spart.

Doar un vas frant poate fi calea parfumului,zdrobirea omului firesc...doar aceasta este calea prin care Domnul se poate manifesta.Trist este ca unii nu privesc suferintele ca si niste trepte spirituale, pretuiesc mai mult vasul lor(sa fie la adapost)...decat ce este inauntrul. 

Secretul este inauntru....mirul. Este valoros atunci cand se revarsa, ca si mirosul de parfum...atunci "curg rauri de apa vie".

Sa ne straduim sa nu mai irosim nimic si sa ne gandim serios la ce parfum raspandim si cum mirosim?

Domnul sa ne binecuvinteze pentru a putea fi binecuvantati altii prin noi, de la moarte ...spre viata!

Hrana ta zilnica!

5 FEBRUARIE
Psalmul 71.17-24
Probabil că acest psalm a fost compus de David pe când fugea dinaintea fiului său, Absalom. De acum bătrân (v. 9,18), omul lui Dumnezeu este nevoit să treacă din nou prin „necazuri multe şi grele" (v. 20). El I se adresează lui Iahve: „Şi chiar până la bătrâneţe şi păr cărunt, Dumnezeule, nu mă părăsi..." (v. 18). Isaia 46.4 aduce un răspuns divin la această rugăciune: „Până la bătrâneţe, Eu sunt acelaşi (sau: Eu sunt „EL" - nume al lui Dumnezeu) şi până veţi încărunţi, eu vă voi purta...". Nu, Dumnezeu nu 1-a părăsit pe slujitorul Său şi nu va părăsi niciodată pe niciunul dintre cei cărora le-a răscumpărat sufletul (v. 23; citiţi şi Psalmul 37.25), şi aceasta pentru că L-a abandonat pe Fiul Său pe cruce tocmai când El înfaptuia această răscumpărare. Dacă El este Dumnezeul tinereţii noastre - şi dorim ca acesta să fie şi cazul vostru, al tuturor, iubiţi tineri cititori - atunci să ne încredem în El, contând că El va fi Acelaşi pentru noi toată viaţa noastră.
Observaţi de câte ori autorul psalmului aminteşte şi preamăreşte dreptatea lui Dumnezeu (v. 2,15,16,19,24). Locuind într-o lume în care guverna un împărat al nedreptăţii (Absalom), lume care nu s-a schimbat nicidecum de atunci încoace, psalmistul, prin contrast, estimează întregul preţ al acestei dreptăţi a lui Dumnezeu. Ea va triumfa pe pământ atunci când împărăţia va fi dată împăratului glorios - Celui despre care ne va vorbi Psalmul 72 (v. 1).

Prin orice greu m-ai ajutat sa trec cu bine!

Incercari in viata am avut
Dar Tu Doamne ai ramas langa mine
M-ai ridicat cand eram cazut
Prin orice greu, Domnul meu
M-ai ajutat sa trec cu bine.

Vreau din inima sa-Ti multumesc
Pentru ca in incercare Doamne m-ai pazit,
Vreau din inima sa Te slavesc
Ca ochii Tai cu drag spre mine au privit!

Vanturi au batut in barca mea
Ea nu se mai putea zari printre valuri,
Tu Ti-ai aratat puterea Ta
O, Scump Isus, m-ai condus,
M-ai scos din greu si din necazuri!

Cei din jur adesea n-au stiut
Cat de grea a fost povara ce-am purtat
Doamne, Tu din cer m-ai vazut
Iar in dureri mi-ai dat puteri,
Bratul Tau m-a ajutat!

Traim vremuri grele.....!

Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele.
  Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.

  2 Timotei 3:1-5

Pavel il avertiza pe Timotei in legatura cu aceste vremuri din urma. In textul de mai sus sunt redate optsprezece caracteristici ale oamenilor care nu-L cunosc pe Dumnezeu. Daca le luam rand pe rand e foarte simplu sa ne dam seama ce fel de vremuri traim si in ce vreme ne gasim.

Iubitori de sine si iubitori de bani.
Pai nu mai departe, ma uit de cateva zile, saptamani, chiar luni,  si vad ca se intampla in tara noastra lucruri care par ca nu mai au un sfarsit, par ca nu se mai termina, din contra ideea de a avea un guvern la puscarie prinde un contur tot mai bogat. Oameni care au fost in fruntea tarii ani de zile, cu pretentii de viitori presedinti, constatam cu stupoare ca sunt cei mai penali hoti. Nu au iubit nici o clipa tara si nu s-au gandit nici macar o clipa la nenorocitul om de rand, cu o pensie mizera de 400-500 lei, in schimb ei au trait o viata de huzur si  s-au iubit doar pe sine umflandu-si conturile cu milioane. De fapt, se iubesc doar pe sine si iubesc doar banii.

O alta categorie laudarosii si trufasii.
 Oare nu cunosteti pe nimeni din aceasta categorie?

Nu vi s-a intamplat sa va gasiti intr-un cerc de cunostinte, sau asa zisi prieteni, poate chiar simpli cunoscuti, si din 30 de cuvinte spuse, 25 sa fie doar vorbe de lauda la adresa lor? Se lauda cu achizitiile facute, iar cei mandri sfideaza si privesc "de sus" pe cei "mai necajiti"?
Hulitori, neascultatori de parinti si nemultumitori.  
Cred ca nu putini sunt cei care batjocoresc pe cei din jurul lor, nu putini parinti sunt care traiesc cosmarul acesta al neascultarii copiilor lor. De cate ori insasi noi am fost nemultumiti cu ceea ce avem, cu ceea ce ne-a dat Dumnezeu? Astazi lumea doreste mai mult si mai mult si parca nicioadata nu-i destul.
Fara evlavie, fara dragoste fireasca si neinduplecati.
Cat de mult lipseste azi evlavia! Trist este ca lipseste chiar si din bisericile noastre. Dragostea...? Floare rara!
Astazi materialismul parca si-a pus amprenta pana si in casnicii.
Neinduplecati...cine oare mai suporta sa-i spui ceva? Chiar daca nu au dreptate, ei trebuie  totusi sa aibe dreptate!
   Pavel continua si descrie: clevetitori, neinfranati, neimblanziti, neiubitori de bine, vanzatori, obraznici, ingamfati; iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu.
Toate acestea s-au pus amprenta peste societatea de azi. Te uiti in jur si te ingrozesti la ceea ce vezi, e o agitatie cum rar am mai vazut, toate lumea acuza pe toata lumea.
Orice...chiar daca trebuie sa calc pe cadavre, orice....doar sa-mi fie mie bine! 
Nu conteaza ca toate acestea contravin legii lui Dumnezeu, nu conteaza nici macar ca moralitatea este incalcata, nu conteaza nimic, totul aici si acum.

Traim intr-adevar vremuri grele, iar Biblia ne spune raspicat, "departati-va de acesti oameni", insa avem o datorie fata de ei, sa ne rugam. Sa nu fim partasi la pacatele lor, dar sa ne rugam pentru ei.
Odinioara si noi am avut in viata noastra toate aceste pacate, dar slava Domnului ca am beneficiat de harul lui Dumnezeu si am fost eliberati.
Ce mare har....!!!
Traim vremuri grele.....!
  

Hrana ta zilnica!

4 FEBRUARIE
Psalmul 71.1-16
„Tu eşti... încrederea mea din tinereţea mea", spune psalmistul în versetul 5, apoi în versetul 17 adaugă: „Dumnezeule, Tu m-ai învăţat din tinereţea mea; şi până acum am vestit lucrările Tale minunate". 

Ferice de credinciosul care intră foarte devreme în şcoala lui Dumnezeu şi care învaţă acolo să se încreadă în El! „Pe Tine m-am sprijinit", ne mai spune psalmistul (v. 6). Domnul era adăpostul lui tare (v. 7), stânca lui de locuit, cetăţuia lui (v. 3) - expresii pe care le intâlnim deseori în psalmi (de exemplu, în Psalmul 31.2,3). 

In ce ne priveşte, în general, în ţara noastră, nu suntem expuşi persecuţiilor, dar să nu ne amăgim, să nu vorbim prea aprins despre aceasta, pentru că duşmanii care „pândesc" sufletele noastre nu sunt mai puţin de temut decât cei din versetul 10 şi din versetul 13! 

Petru ne pune în gardă cu privire la poftele firii pământeşti, care „se războiesc împotriva sufletului” (1 Petru 2.11). Atunci când ţâşnesc aceste pofte, să ne grăbim să ne găsim adăpostul în Dumnezeu, unde sigur vom găsi o eliberare deplină. 

Totuşi, Domnul este mai mult decât un loc tare pentru cel răscumpărat. „Pe Tine Te voi lăuda întotdeauna ... Gura mea este plină de lauda Ta, de gloria Ta, toată ziua" (v. 6,8,14,22,23). Deşi numai Isus putea spune aceste cuvinte (comp. v. 6,11 şi 12 respectiv cu Psalmul 22.9,11 şi 8), totuşi este şi partea noastră, dragi prieteni credincioşi, să trăim ceva din aceasta!