Versetul zilei

5 iunie 2014

Hrana ta zilnica!

5 IUNIE
Isaia 45.1-13

Domnul a anunţat că avea să Se folosească de Cirus pentru a-Şi împlini toată buna Sa plăcere (recitiţi 44.28). Acest împărat, care trebuia să pună capăt captivităţii poporului în Babilon, a fost chemat (numit) pe nume cu mult timp înainte ca poporul să fi fost dus în robie şi, în consecinţă, cu mult timp înainte să se fi născut. Am putea spune că harul divin ţinea acest „salvator" în rezervă în tot timpul captivităţii. Domnul i S-a descoperit personal lui Cirus, arătându-i că nu există alt Dumnezeu în afară de El (v. 5; comp. cu 1 Corinteni 8.4-6 şi cu Efeseni 4.6), iar acest fapt ne ajută să înţelegem că Dumnezeu nu S-a descoperit numai evreilor, ci şi naţiunilor, din care facem parte şi noi. Cu mult înainte să ne fi născut, înainte de originea lumii, din veşniciile trecute, numele voastre şi al meu au fost în gândurile Lui. El Şi-a
propus astfel să împlinească, prin noi, toată buna Sa plăcere, şi aceasta la momentul potrivit,... care este clipa de faţă (Efeseni 3.8-10). Răspundem noi oare, fiecare la locul său şi după măsura sa, aşteptărilor lui Dumnezeu? (comp. cu Fapte 13.36 în legătură cu David).
Versetele 9 şi 10, la care se gândea cu siguranţă apostolul când scria Romani 9.20, dovedesc nebunia celor care-L contestă pe acest Dumnezeu creator şi suveran.

4 iunie 2014

Avantajele increderii!

"Fiecare om crede in ceva", asa imi spunea cu ceva timp in urma un coleg.
Insa insistenta cum sunt din fire, am intrebat ce avantaje aduce credinta fiecaruia?

Eu cred in Domnul Isus si pot spune ca aceasta credinta mi-a oferit o noua perspectiva.
In 2 Corinteni cap.5 vers.17 gasim cea mai frumoasa perspectiva a vietii noastre, perspectiva pe care o capatam doar in urma credintei noastre in Isus Hristos, si nicidecum in urma credintei noastre "in ceva".
Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.
 Tot in urma increderii noastre in El, gasim ceea ce astazi cauta o lume intreaga, gasim PACEA.
Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea.  Ioan 14:27
 Cati nu cauta astazi lucruri  si locuri in care sa-si gaseasca bucuria?
Dar cati gasesc aceasta roada a Duhului?
BUCURIA vine doar in Domnul!
V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea să rămână în voi, şi bucuria voastră să fie deplină. Ioan 15:11
Iata ce motive  ma fac sa cred si mai mult in Domnul meu!
Dar nu se opreste aici  si cea mai dorinta pe care o are fiecare om, prin Isus noi o castigam, PUTEREA. 
Pot totul in Isus care ma intareste! Filipeni 4:13 
ISUS mi-a dat o viata noua, mi-a dat pace, bucurie, mi-a dat putere.Tot El imi da si cel mai frumos sentiment, SPERANTA. 
Speranta ca intr-o zi voi fi cu EL.
 În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Ioan 14: 2
Iata doar cateva din avatanjele pe care le prezinta Scripura , in urma credintei mele in Isus.
Tu in cine ti-ai pus increderea? 
In "ceva" sau in "ISUS HRISTOS"




O reuniune interesanta!

                           Duminică 1 iunie 2014, în prezenţa a peste 50 000 de persoane pe Stadionul Olimpic din Roma, se desfăşura cea de a 37-a Adunare Naţională a Reînnoirii Carismatice, şi care a continuat şi în ziua următoare. Ineditul reuniunii de anul acesta a constat în prezenţa papei Francisco, fiind pentru prima dată când un papă participă la un astfel de eveniment.
 -------------------------------------
Vă mulţumesc mult pentru felul în care m-aţi primit. Sunt sigur că cineva i-a înştiinţat pe organizatori că îmi place mult această cântare: „Trăieşte Isus, Domnul”. Când celebram Sfânta Împărtăşanie în Buenos Aires, cu Reînnoirea Carismatică, cântam această cântare cu multă bucurie. Vă Mulţumesc! M-am simţit ca acasă! Mulţumesc celor două organizaţii carismatice International Catholic Charismatic Renewal service şi Catholic Fraternity of Charismatic Covenant Communities and Fellowships , pentru invitaţia făcută, fapt ce mă bucură mult. Mulţumesc de asemenea pentru prezenţă celor care au avut o puternică experienţă a puterii Duhului Sfânt. Voi, Reînnoirea Carismatică, aţi primit un mare dar din partea Domnului, pentru că v-aţi născut dintr-o dorinţă a Duhului Sfânt ca şi un şuvoi de har în Biserică şi pentru Biserică. Aceasta vă este definiţia: un şuvoi de har.
                     

                          

Avertisment: "Am să te vărs din gura Mea"

„Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea"Apocalipsa 3:15-16 
 
Cat dezgust din partea Domnului!!!
Mare va fi mirarea pentru multi crestini, in aceea zi. Chiar si pentru acei crestini sau mai bine spus, in special pentru acei crestini, care astazi sunt foarte multumiti de starea lor in care se gasesc. 
Oare cat de mirati vom fi noi, auzind aceasta amenintare?
Cuvintele acestea nu sunt adresate doar Bisericii din Laodiceea, ele sunt valabile pentru toti acei care traiesc intr-o asemenea stare. Mi-amintesc o vorba, a noastra a romanilor, "stai cu fundul pe doua scaune".Cam asa este si starea multor crestini din ziua de azi, iar aceasta defineste "starea de caldicel".
Vrem si cu Dumnezeu, insa nu putem renunta la lucrurile din lume definitiv sau "nu la toate". Dumnezeu nu Isi imparte slava cu nimeni, spune prorocul Isaia "Căci cum ar putea fi hulit Numele Meu? Nu voi da altuia slava Mea".
 
Cand Dumnezeu i-a dat porunca lui Avraam sa plece din tara lui, va mai amintiti ce i-a zis?
Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.  
Geneza 12:1
Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău . Ce face Avraam?
Asculta de Dumnezeu, insa nu in totalitate. El  face asa cum i-a zis Dumnezeu insa nu pleaca doar cu Sarai, ci ia cu el pe nepotul lui, Lot. 
De fiecare data cand Dumnezeu ne cere ceva, ne gasim noi putin mai "destepti" si facem, insa niciodata nu facem exact asa cum ne cere, ci mai completam ceva, fie ca punem ceva pe langa sau luam, ca si cum Dumnezeu este putin uituc si a omis sa faca si aceea precizare "marunta" (zicem noi), si-atunci avem noi grija sa facem totul "perfect". Insa Dumnezeu nu negociaza cu nimeni, iar "acele mici" amanunte complementare ne pot costa scump.
Uitam, ca pe langa faptul ca,
„Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie..." Exod 34:6,  Dumnezeul nostru este „un foc mistuitor” Evrei 12:29
Cum ar fi daca am lua acest avertisment, "am să te vărs din gura Mea" cu maxima seriozitate?
Cum ar fi daca bisericile noastre ar fi azi in clocot pentru Domnul?
Cum ar fi daca noi, personal am fi in clocot pentru Domnul, la servici, acasa, printre vecini, in societate, etc?

 
Doamne ajuta-ne sa parasim aceasta stare de "caldicel" in care ne complacem atat de mult si de-atata de mult timp, si lasa Duhul Tau cel Sfant sa  inunde fiinta noastra, iar noi sa ne topim sub puterea Ta cea Sfanta.

 

Multi chemati, putini alesi!

Mulţi chemaţi, puţini aleşi, mulţi rodiţi, puţini culeşi
Mulţi porniţi, puţini ajunşi, mulţi atinşi, puţini pătrunşi
 Multe vorbe, puţin Duh, arderi multe fără rug
Multă cale, puţin drum, jar puţin şi prea mult fum
 Alergare şi mult zel, rătăcire fără ţel  
Pocăinţă de pe buze, flăcări ucise de spuze  
Vorbe puse-n rugăciuni, gheaţă multă în tăciuni
Multe haine nespălate, ape tulburi, necurate
 Multă dogmă, puţini sfinţi, mulţi născuţi fără părinţi
Multe zaruri aruncate, puţin crez fără păcate
Puţin grâu, multă neghină, Edenul , fără grădină
Hambare rămase goale, norii dezbrăcaţi de poale 
  Amăgiri către desfrâu, corabia fără frâu
Pământean şi plin de lut, omul surd şi omul mut
 Înţelepciune deşartă, cale largă fără poartă 
Cale strâmtă şi îngustă, crucea, care nu se gustă 
  Trup adus la mântuire, mireasă fără de mire
Multă fire pământească fără ancoră cerească
Multă umbră, puţin soare, alergări fără picioare 
Temple multe, multe goale, potirul pus între oale. 
 Mult botez, puţină apă, prea mult cer căzut în groapă
Aripi frânte, neîntinse,victorii multe, învinse
Multe mâini împreunate,prea puţine mâini curate 
Puţin prund, prea multă zgură, dragoste pusă sub ură. 
Fără dragoste şi pace, trupuri reci, de carapace
Fără Paşte, fără Miel, murim toţi şi toţi la fel.
 Cinci fecioare mult iubite, dar şi cinci nesăbuite 
Multe candele aprinse, raze de soare prea ninse. 
  Rânduieli fără poruncă, câştiguri fără de muncă
Pietre cu care se-aruncă, piatra unghiului din stâncă
Pietre-n care se coc pâini, aripi multe fără mâini 
Prea puţină veşnicie, si prea multă erezie. 
  Multe puţinuri oculte si puţine lucruri multe 
Mult noroc crezut a har, prea necurăţit pahar
Mult Sodomă, puţin Lot, prea mult puţin pus în tot 
 Prea mult Cain, puţin Abel, prea mult Saul, puţin Pavel.  Prea mult Lazăr înfăşat, puţin Lazăr înviat
Prea lung drum către Damasc, prea mulţi şerpi care mai nasc
 Prea mulţi îngeri, prea căzuţi, puţini martori nevăzuţi 
Puţin cer, prea mult pământ, prea mult zgomot, puţin cânt.
  Multă apă despicată de păcate tulburată
Multă lume, puţin om, prea mult şarpe, doar un pom
 Mult Adam, puţin Cristos, prea mult drum încă ne-ntors 
Prea mulţi fii rătăcitori, puţin soare, prea mulţi nori
  Prea mulţi corbi, hulubi puţini, multe coroane de spini
Prea multe alunecări, de pe drumuri pe cărări
Mult prea multă amăgire, dragoste fără iubire 
Prea mic suflet şi prea gol, pământul ajuns la pol
  Multe rugi, puţină rugă, in genunchi prea multă fugă
 Multă zarvă, rar repaos, invălmăşală în haos
Preoţie doar pe bani, fără Duh din Ghetsimani 
Plînsul doar în lumânare, fără chip şi-asemănare  
  Suflet gol şi fără haină… fără Cina Cea De Taină
Rătăcire, multă ură, foc aprins fără căldură
 În târg, vănzători ca Iuda, cumpărători , doar cu truda 
Apa prefăcută-n vin, amestecată-n venin. 
   Seminţe neîncolţite, semănători de cuţite
Multe chipuri în icoane, lângă mâinile-n piroane
 Multe braţe răzvrătite, lângă braţe răstignite 
Omul bun ca omul rău si bârna din ochiul tău. 
  Luminaţi de lumânări, fără Duh suflat în nări
Multe ziceri, puţin har, puţin dulce, mult amar
 Prea mult fum, prea multă ceaţă, puţini fraţi schimbaţi la faţă 
Multă fală şi mândrie, prea multă idolatrie.   
Multe ziduri cu spărturi, multe dărăpănături
Mult ogor cu prea mulţi spini, rod puţin printre smochini
 Mult păcat fără căinţă, prea puţină pocăinţă 
Alergări fără de rost, imbuibări şi puţin post. 
  Lanuri multe, multe mori, prea puţini secerători
Proorocii fără folos, si proorocul mincinos
Credincioşi fără credinţă, uitători de umilinţă 
Cuvântul făcut ecou, prea puţini născuţi din nou. 
Uşi deschise, fără zar, doar cât timpul e de har 
Mulţi chemaţi, puţini aleşi, Tu, ce faci? Intri sau ieşi?

                            de Teofil Mindrutiu

sursa: http://ioan17.wordpress.com/

Hrana ta zilnica!

4 IUNIE
Isaia 44.14-28

Pentru a-şi linişti conştiinţa, lumea asociază cu plăcere religia cu căutarea confortului şi a plăcerilor (comp. cu Exod 32.6), asemenea acestui om care, din acelaşi lemn, îşi aprinde un foc, îşi coace pâinea, se încălzeşte ... şi îşi ciopleşte un idol. Această descriere este suficientă pentru a dovedi nebunia unei asemenea închinări: în loc să-L adore pe Cel care 1-a creat, nebunul se prosterne înaintea unui obiect inert, ieşit din propriile lui mâini.
Versetele 9-20 sunt marcate de lucrarea omului: el face una, el face alta. Îşi cheltuie truda fără măsură, şi toate acestea într-o tragică iluzie, pentru că „se hrăneşte cu cenuşă ... ca să nu-şi scape sufletul" (v. 20).
Începând cu v. 21 găsim ce face Dumnezeu: „Eu ţi-am şters fărădelegile ca pe un nor gros, şi păcatele tale ca pe un nor... Eu te-am răscumpărat" (v. 22). După cum vântul îndepărtează într-o clipă norii cei mai groşi, tot aşa Dumnezeu, cu suflarea Lui puternică, alungă tot ceea ce s-a strâns între El, care este lumină şi sufletul nostru, care are nevoie de această lumină precum pământul de lumina soarelui. Cel care a „desfăşurat cerurile", „a aşternut pământul" şi „a făcut omul" (v. 24) va face şi tot ceea ce este necesar pentru restaurarea poporului Său ... şi pentru mântuirea oricăruia care crede.

3 iunie 2014

Valoarea Cuvantului!

Cred ca intr-o vreme ca aceasta, in care neghina creste si aluatul , este nevoie sa ne reintoarcem la Cuvant. Isus a spus: "Eu sunt Calea, Adevarul si Viata", Ioan 14:6
Scriptura, care este singura carte desi are 40 de autori si a fost  scrisa pe parcursul a 1500 de ani. Ea ramane singura carte din lume care nu si-a pierdut veridicitatea pe tot parcursul anilor, de-atunci si pana in ziua de azi.
 De ce este nevoie sa ne intoarcem la Cuvant?
Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gândurile inimii.Evrei 4:12
Vrem ca Dumnezeu sa lucreze in tara noastra, in orasul nostru, in viata noastra? Atunci trebuie sa ne intoarcem la Cuvant.
In lumina Cuvantului ne vom vedea adevarata stare, pentru ca El are puterea de a pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul si tot Cuvantul este Acela care judecă simţirile şi gândurile inimii. Insa, vrem noi cu adevarat sa faca Dumnezeu acest lucru in viata noastra? Dorim noi ca "secretele inimii" noastre sa fie descoperite? Fie ca vrem sau nu vrem, trebuie sa stim ca inaintea Domnului aceste "secrete tainice" sunt cunoscute de El. Cuvantul este o oglinda in care privim si El are rolul de a ne vedea cum suntem, starea in care ne gasim, insa tot El are si puterea de a ne transforma si de a ne schimba viata pentru ca, HRISTOS este Cuvantul Acesta.
"Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu" spune apostolul Pavel in
 2 Timotei 3:16.
 Biblia nu este o carte de lectura asa cum cred unii oamenii, nu este o carte de povesti, Ea este Legea lui Dumnezeu, Cuvantul care ne da viata.
 "Căci nici o proorocie n'a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit dela Dumnezeu, mînaţi de Duhul Sfînt." 2 Petru 1:21.
Este singura Carte care peste veacuri nu a putut fi desfintata.
"Şi Scriptura nu poate fi desfiinţată."  spune Ioan  cap.10:35
 De-aceea este nevoi sa ne intoarcem la Cuvant, pentru ca El este Adevarul.
Doamne ajuta-ne sa ne aprofundam tot mai mult, zi de zi, iar atunci cand vom sta in lumina Cuvantului, cred ca Tu ne vei lumina si ne vei calauzi prin Duhul Tau cel Sfant.
 

Hrana ta zilnica!

3 IUNIE
Isaia 44.1-13

Aceste capitole ne poartă din nou spre începutul istoriei lui Israel. Domnul a format şi a pus deoparte acest popor pentru El însuşi (cap. 43.21; 44.2). Ei erau ai Lui, şi El al lor (v. 5). El le-a dat apoi Legea, care începea astfel: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, ... să nu ai alţi dumnezei afară de Mine... Să nu-ţi faci niciun chip cioplit..." (Exod 20.2-4), iar istoria poporului ne învaţă cât de mult au fost călcate aceste porunci. Idolatria nu este însă în exclusivitate păcatul lui Israel, nici al popoarelor păgâne (1 Corinteni 10.14). Făcând inventarul obiectelor pe care noi le posedăm - ca şi al celor mai tainice gânduri pe care le nutrim - vom descoperi, probabil, mai mult decât un idol bine instalat în inima noastră. Din acest motiv, Duhul lui Dumnezeu este atât de des întristat, iar binecuvântarea este oprită... (comp. cu v. 3).
Finalul pasajului citit ne aduce în atenţie încă două expresii cu privire la idol, la care dorim să medităm. Idolul este făcut „după frumuseţea omului" (v. 13; comp. cu 1.6), ca expresie a faptului că omul se complace (în sinea lui) în a onora şi a sluji creatura, mai degrabă decât pe Cel care 1-a creat (Romani 1.25). În al doilea rând, idolul este făcut „ca să stea într-o casă" (v. 13), de aceea trebuie să veghem şi asupra inimii noastre, „locul ascuns" din Deuteronom 27.15, dar şi asupra casei noastre.