Hrana ta zilnica!

20 MAI
Isaia 30.1-33; 31.1-9
Capitolele 30 şi 31 invocă o dublă nenorocire asupra poporului răzvrătit care şi-a căutat ajutorul în Egipt. Niciodată nu vom ajunge să repetăm suficient de des, împreună cu Cuvântul lui Dumnezeu, că punerea încrederii în oameni este întâi nebunie (deoarece nu există un loc mai rău decât acesta), în al doilea rând, este necredinţă, cât timp Dumnezeu a stabilit încă de la începutul acestei cărţi să nu avem nimic de-a face cu omul (2.22), în al treilea rând, este o jignire adusă lui Dumnezeu, o dispreţuire a puterii şi dragostei Sale, ca şi cum El n-ar fi capabil să ne protejeze sau ca şi cum n-ar ţine de plăcerea Lui să facă aceasta.
Calea eliberării şi a puterii o găsim trasată în frumosul v. 15 din cap. 30: întoarcerea la Domnul, în loc de mersul la lume (Egipt), şi rămânerea în odihnă, în loc de zbuciumare! Liniştea şi... încrederea" sunt condiţii necesare pentru a distinge îndrumarea Domnului: „Când veţi merge la dreapta sau când veţi merge la stânga", „urechile tale (personal) vor auzi un cuvânt în urma ta, spunând: «Aceasta este calea, umblaţi pe ea!»" (v. 21). De câte ori nu ne-am rătăcit, pentru că inima noastră a neglijat să acorde atenţia cuvenită acestui glas statornic şi apropiat...! (Proverbe 5.12-14).

Vom avea parte de îndurarea Lui, dacă...

Din prisosul inimi pornesc toate actiunile omului. 

Daca ai o inima buna izvorasc lucruri bune, pe cand dintr-o inima rea ies doar lucruri rele.

De aceea M-am dezgustat de neamul acesta şi am zis: „Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N-au cunoscut căile Mele! Evrei 3:10

Poporul Israel, caci despre El este vorba in acest verset, in calatoria lor prin pustiul in care Dumnezeu i-a lasat sa treaca, poporul a dat dovada de neascultare.Desi de nenumarate ori Domnul si-a aratat indurarea fata de ei, cu toate acestea au fost vesnic nemultumitori si cartitori, ba mai mult au pacatuit impotriva Domnului incalcand poruncile date de EL.
Pentru neascultare au platit un pret mare. Acum daca stam si ne gandim la pacatul lor si pacatul poporului din ziua de azi, nu stiu daca exista mare diferenta sau daca exista vreo diferenta.
Poporul Israel au poftit dupa lucruri rele, s-au inchinat la idoli, au savarsit acte de curvie si preacurvie, au cartit impotriva lui Dumnezeu si l-au ispitit.
Domnul a zis lui Moise: „Scoală şi coboară-te; căci poporul tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului, s-a stricat, Exod 32:7, iar stricaciunea lor stim care a fost:
Şi aceste lucruri s-au întâmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentru ca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei.

 Să nu fiţi închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: „Poporul a şezut să mănânce şi să bea; şi s-au sculat să joace.”
  Să nu curvim, cum au făcut unii din ei, aşa că într-o singură zi au căzut douăzeci şi trei de mii.
Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, care au pierit prin şerpi.
Să nu cârtiţi, cum au cârtit unii din ei, care au fost nimiciţi de nimicitorul.

1 Corinteni 10:6-10 

Astazi, poporul fata de care Dumnezeu a aratat atat indurare(fata de noi), savarseste ba inca se si complace in aceleasi pacate pe care israelitii le-au savarsit si gasesc de buni pe cei ce le fac. Pofteste dupa lucruri murdare si marsave, se inchina inaintea dumnezeilor care au pus stapanire pe ei, curvesc si preacurvesc fara rusine, ispitesc pe Domnul si cartesc impotriva Lui atunci cand ceva nu le este pe plac?

 In Tara Promisa nu a intrat decat Iosua si Caleb.
Noi dorim sa intram in Canaanul Ceresc?

  "Vom avea parte de îndurarea Lui, dacă vom împlini cu scumpătate toate aceste porunci înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, cum ne-a poruncit El.”

 Deuteronom 6:25

 

Te bucuri cand fratelui tau ii merge bine...?

Ieri a fost amintit un verset din Scriptura peste care recunosc, de multe ori am trecut poate fara a constientiza prea mult ce spune sau poate am luat in seama doar a doua parte.

Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng.

Romani 12:15 

Nimeni nu poate contesta ca nu ne-am alaturat suferintelor celor de langa noi, poate nu intotdeauna, insa am facut-o, fie ca am fost alaturi de cei care au pierdut pe cineva drag, fie ca am aflat de suferinta din trup prin care trece un frate sau o sora si am hotarat sa mijlocim si noi inaintea Domnului pentru persoana respectiva sau orice alta situatie trista, insa prea putini ne-am alaturat bucuriei celor de langa noi.

Dumnezeu hotaraste pe cine binecuvinteaza cu binecuvantari materiale mai mult sau mai putin, insa indemnul din Scriptura spune sa ne bucuram cu cei ce se bucura.

Cum...sa ma bucur daca fratelui meu ii merge bine si mie nu? Sa ma bucur cand stau cu o sora de vorba si imi spune ce bine ii merge ei business-ul si eu abia daca am bani sa traiesc de azi pe maine?

Sa ma bucur cand fratele meu si-a facut o casa cu 4-5 camere si eu stau intr-o garsoniera cu chirie?

Sa ma bucur cand il vad pe fratele meu ca vine la adunare si intra in parcarea bisericii cu mercedes si eu numai ce mi-am asezat bicicleta in locul special amenajat?

Sa ma bucur cand sora de langa mine are o haina de la "gucci"sau "prada" si eu am o rochie poate de la second hand..?

Da, Biblia spune sa ma bucur, sa simt bucuria alaturi de el sau de ea! Numai ca trebuie sa recunoastem, prea putini putem face lucrul acesta, iar cei care nu o putem face suferim de o boala numita "INVIDIA".

Fie ca vrem sa recunoastem,  fie ca nu, tot mai multi crestini suferim de aceasta boala.

Inteleptul Solomon spune, "nu gândi rău împotriva aproapelui tău, când locuieşte liniştit lângă tine."

Sunt fratii carora le merge bine, mai bine decat ne merge noua, insa nu trebuie sa gandim rau, nu trebuie sa fim invidiosi pe ei, pentru ca de la acest pacat aparent inofesiv pot aparea altele si altele, si odata patruns acest pacat in inima noastra foarte greu il mai putem controla. 

Toate aceste stari sufletesti ne conduc spre o stare care ne indeparteaza zi de zi, tot mai mult de Dumnezeu.

Cantam adesea cantarea: "sa seman cu Tine sa fiu mai bun, mai iertator, mai iubitor..." 

Oare Isus...ne-a dat acest exemplu?

Sa seman cu Tine....e tot ce imi doresc!

Doamne ajuta-ma sa seman cu Tine tot mai mult, iar daca in sufletul meu exista acest sambure de invidie, curateste-ma Tu!

 

Hrana ta zilnica!

19 MAI
Isaia 29.1-24
După invazia din cap. 28, Ierusalimul tot nu cunoaşte eliberarea (vezi 40.2). El va suferi un nou asalt, din partea unei formidabile coaliţii de popoare, însă, de data aceasta, toţi duşmanii se vor topi ca un vis, pentru că Cel atacat va fi „Ariel" (Leul lui Dumnezeu), cetatea adevăratului David. Concomitent cu eliberarea, Dumnezeu va înfăptui încă o lucrare pentru poporul Său, vrednică de El: aceasta va fi în conştiinţă (v. 18-24). Urechile surde şi ochii orbi, potrivit profeţiei din cap. 6, v. 10, vor fi deschise. Inteligenţa îi va fi redată poporului, iar cuvintele cărţii, mai înainte pecetluite (v. 11), vor fi înţelese şi primite. Să ne amintim cu această ocazie că Biblia este o carte inaccesibilă inteligenţei naturale şi că, pentru a o înţelege, este nevoie de Duhul Sfânt.
Versetul 13 va fi citat de Domnul cărturarilor şi fariseilor, pentru că el exprimă starea lor (Matei 15.7,8). A-L onora pe Domnul cu buzele, având inima cu totul depărtată de El, este, cu siguranţă, o stare în care ne putem găsi şi noi dacă nu ne-am judecat pe noi înşine. Această formă de ipocrizie îi poate înşela pe alţii, pentru că ne poate face să părem mai evlavioşi decât suntem, dar nu-L va putea înşela pe Cel care ne citeşte inimile! (Ezechiel 33.31,32).

Necurmat am inaintea ochilor...

In urma cu vreo doua zile citeam acest pasaj din Psalmul  16  unde  David spune:

Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei.... si el continua mai departe, "când este El la dreapta mea, nu mă clatin".

 

Ca  sa poti spune acest lucru, "am pe Domnul necurmat inaintea ochilor mei" sau "am necurmat pe Domnul  in inima mea", inima trebuie sa Ii apartina pe deplin Domnului Isus si atentia toata trebuie sa fie concentrata pe El.

Am necurmat înaintea ochilor mei.......?  Ce avem noi oare?

Ce avem noi oare inaintea ochilor nostri?

Ce preocupare este in viata noastra mai presus de toate?

Care sunt lucrurile pe care punem pret mai mult?

Cu ce ne umplem timpul(scurt)pe care il avem?

Am necurmat...adica in fiecare clipa!

Este Domnul inaintea ochilor nostri?

Business-ul e mai presus de Isus? Sunt preocupat de cariera mai mult decat Isus? Banii ocupa locul cel mai de pret in viata mea? Casa mea, apartamentul in care locuiesc e mai presus de Isus?

Pofta firii e mai puternica in mine decat chemarea Domnului?

Este intalnire de rugaciune la adunare in cursul saptamanii, dar la aceeasi ora incepe si serialul meu preferat, ce fac? Renunt la biserica pentru serial?

Sunt intrebari atat pentru mine, cat si pentru tine.

David spune:

Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti, ştii când stau jos şi când mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gândul. Ştii când umblu şi când mă culc,şi cunoşti toate căile mele. Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă,şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.....

 Scriptura spune:

"Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine"

Orice lucru care este mai presus de Dumnezeu, a devenit idol!

Iar Ioan in prima sa epistola spune:

Copilaşilor, păziţi-vă de idoli, iar Scriptura spune ca orice inchinator la idol nu va mosteni Imparatia lui Dumnezeu.

Efeseni 5:5

Căci ştiţi bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n-are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu.

Idolii din viata noastra fac ca indurarea Domnului sa se indeparteze de la noi.

Cei ce se lipesc de idoli deşerţi îndepărtează îndurarea de la ei.  

Iona 2:8 

 Ce am necurmat inaintea ochilor mei.....?

Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima!
Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile!Vezi dacă sunt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veşniciei!

 

Studiu Apocalipsa-Luigi Mitoi

PROFETIE DIN 1968 (Prophecy of a 90 years old woman.. 1986 )

                         

Hrana ta zilnica!

18 MAI
Isaia 28.1-29
Odată cu cap. 28 se deschide cea de-a treia parte a acestei cărţi. Pentru început se face o revenire asupra unei teme deja abordate, pentru a fi prezentată în detaliu invadarea temutului Asirian profetic în Efraim (cele zece seminţii) şi apoi în Iuda. îmbătat de orgoliu, nenorocitul popor evreu va fi dus în rătăcire, pentru că va avea cutezanţa să creadă că se poate pune la adăpost sigur făcând „legământ cu moartea" (v. 15), aici simbolizată de conducătorul imperiului roman, iar din acest „legământ" i se va trage pieirea. Asemeni unui ciclon, Asirianul va devasta Ierusalimul. Domnul Se va folosi de această „furtună de ape puternice care năvălesc" (v. 2) pentru a-Şi împlini „lucrarea Sa ciudată ... fapta Sa neobişnuită" (v. 21): judecata - în timp ce lucrarea Sa obişnuită este să mântuiască şi să binecuvânteze (Ioan 3.17).
Dar prăbuşirea tuturor valorilor şi a oricărui sprijin omenesc îi dă lui Dumnezeu ocazia de a arăta temelia sigură pe care a pus-o El în Sion. Cu câtă dragoste o priveşte, accentuând cu satisfacţie fiecare expresie: „o piatră, o piatră încercată, o preţioasă piatră de unghi, o temelie sigură" (v. 16)! Da, această piatră, simbol al Domnului Hristos, „lepădată de oameni", este „preţioasă înaintea lui Dumnezeu" şi, de asemeni, are preţ pentru noi, cei care credem (1 Petru 2.4,6,7). Pentru fiecare, Domnul Isus devine literalmente piatra de încercare. Este El preţuit de inima noastră, sau nu?