Te iubesc!

Nu stiu daca o singura zi pe an este indeajuns sa pot exprima dragostea pe care o port celei care mi-a dat viata.Mi-as dori sa traim fiecare macar o data pe saptamana  "8 martie", sa putem spune mamelor noastre macar o data, "te iubesc". 

Spre bucuria mea, pentru mine 8 martie e in fiecare dimineata cand ii aud vocea calda la telefon. Stiu si sunt cat se poate de realista, ca va veni o zi in care voi dori sa o mai pot auzi, insa pana atunci, acum am harul de la Dumnezeu sa ii simt dragostea zi de zi, si sincer sunt uimita sa descopar in ea un izvor nesecat  in bunatate, in dragoste si in sacrificii.

Nimeni si nimic nu vor putea inlocui  vreodata, dragostea  mamei mele. Ea poate inlocui pe oricine din viata mea, insa nimeni nu o va putea inlocui pe ea.“O mama buna valoareaza cat 1000 de profesori.” spunea George Herbert. Mama mi-a fost si inca imi este, cel mai bun profesor al meu.Nu trece o zi in care sa nu ii aud vocea, si asta e o mare binecuvantare de la Domnul.

Oricat as incerca sa scriu in cuvinte nu voi reusi niciodata, pentru ca tot ceea ce am in inima mea pentru ea, nu poate fi scris in cuvinte si sentimentul de dragoste nu poate fi scris, si nici desenat.

Tot ceea ce pot sa fac este sa o iubesc si sa traiesc in asa fel incat cuvintele inteleptului Solomon sa poata fi rostite cu adevarat,

Proverbe 23:25

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut.

“Mama este cel mai apropiat prieten pe care il avem atunci cand incercarile , grele si surprinzatoare, cad asupra noastra ; cand nenorocirile iau locul prosperitatii ; cand prietenii care s-au bucurat alaturi de noi, in momentele stralucirii noastre, ne parasesc in clipa in care problemele ne coplesesc, numai ea ramane langa noi si se straduieste prin bunatatea sfaturilor si invatamintelor ei sa risipeasca norii intunecati, facand ca pacea sa se reintoarca in inimile noastre.”
Washington Irving

Cele mai frumoase flori pentru voi, mamelor de pretutindeni!

Hrana ta zilnica!

8 MARTIE
Psalmul 22.1-21
Poate mai mult ca de oricare altă parte din Scriptură, de Psalmul 22 trebuie să ne apropiem cu „picioarele descălţate", deoarece el conţine tema cea mai profundă: sentimentele şi rugăciunile Domnului Hristos în ceasurile de la cruce. După ce a fost expus răutăţii oamenilor, suferind pentru dreptate, El cunoaşte în timpul celor trei ore de întuneric profund abandonarea de către Dumnezeul Său puternic.

 Complet singur, Omul desăvârşit traversează această încercare fără seamăn având numai sprijinul lăuntric al iubirii Sale fără egal. El nu încetează nicio clipă să Se încreadă în Cel care, pentru moment, nu-I putea răspunde. Îşi afirmă public slăbiciunea şi ruşinea (v. 1,2,6) şi nu manifestă nicio stare care să semene cu nerăbdarea, cu disperarea sau cu încercarea de a Se apăra.
La cruce, omul a dat la iveală măsura sa întreagă: a arătat până unde este capabil să meargă cu ura sa, cu violenţa sa, cu sfidarea sa, cu josnicia sa morală (v. 6-8,12,13,16-18). Dar, în acelaşi timp, şi Dumnezeu a dezvăluit măsura totală a ceea ce este El: a arătat până unde poate merge şi în dreptatea Sa perfectă împotriva păcatului, şi în dragostea Sa desăvârşită pentru păcătos. Crucea a proiectat totul la adevărata scară. 

Ah, fie ca această contemplare a Domnului Isus murind pentru noi să producă tot mai mult în sufletul nostru umilinţă şi recunoştinţă, respect şi adorare!

Nadajduieste in Domnul!

Psalmi 33:22

Doamne, fie îndurarea Ta peste noi după cum o nădăjduim noi de la Tine!  

In general oamenii cred doar ceea ce vad. 

Credinciosii, cred lucrurile care nu se vad si traiesc prin credinta cu o nadejde vie in suflet.

Bineinteles, cand spun acest cuvant "nadejde", cum este si normal ma gandesc la viitor. "Am nadejde ca maine va fi.....", sau "nadajduiesc ca voi  primi", si exemplele pot continua.

Nadejdea priveste viitorul si ea nu este doar o simpla dorinta a noastra, ea are la baza credinta. Crezand cu tarie  in promisiunile lui Dumnezeu, credinta si nadejdea merg mana in mana.

Aceasta este partea frumoasa a credinciosului, el are o nadejde. Este trist sa traim pe acest pamant, sa alergam din zori si pana in noapte si sa nu traim cu nici o speranta. Dar poate ca ti-ai pus speranta in ceva....dar in ce, caci toate lucrurile sunt pieritoare.In bani ? In avere ? Ti-ai pus speranta in om...? Biblia spune sa nu ne punem nadajdea in om.

Prorocul Isaia  spune in cap 2 cu 22

Nu vă mai încredeţi, dar, în om, în ale cărui nări nu este decât suflare: căci ce preţ are el?, iar Ieremia este mult mai dur:

„Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul!

Dumnezeu este Singurul care nu a dezamagit pe nimeni si promisiunile Lui nu sunt vorbe goale.

Psalmistul David reda asa frumos in Ps. 146

Nu vă încredeţi în cei mari, în fiii oamenilor, în care nu este ajutor. Suflarea lor trece, se întorc în pământ, şi în aceeaşi zi le pier şi planurile lor. Ferice de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov, ferice de cine-şi pune nădejdea în Domnul Dumnezeul său!

Dar cine-I  Dumnezeul lui Iacov?

Continuarea Psalmului spune,

El a făcut cerurile şi pământul, marea şi tot ce este în ea.El ţine credincioşia în veci. El face dreptate celor asupriţi; dă pâine celor flămânzi: Domnul izbăveşte pe prinşii de război; Domnul deschide ochii orbilor; Domnul îndreaptă pe cei încovoiaţi; Domnul iubeşte pe cei neprihăniţi. Domnul ocroteşte pe cei străini, sprijină pe orfan şi pe văduvă, dar răstoarnă calea celor răi. Domnul împărăţeşte în veci; Dumnezeul tău, Sioane, rămâne din veac în veac!
Lăudaţi pe Domnul!

Cat este de minunat sa ne punem nadejdea in Acest Dumnezeu !!!

Romani 15:13

Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea pe care o dă credinţa, pentru ca, prin puterea Duhului Sfânt, să fiţi tari în nădejde!

O zi binecuvantata!

Hrana ta zilnica!

7 MARTIE

Psalmul 21
În Psalmul 20 i-am putut observa pe credincioşi adresându-se direct împăratului lor. Acum ei îi vorbesc Domnului despre acest împărat (v. 1 -7). Ce subiect încântător pentru inima lui Dumnezeu! Să nu uităm că principalul act al închinării creştine este de a-L prezenta Tatălui pe Cel care îi este infinit de plăcut: pe Fiul Său Isus Hristos.
„Binecuvântările bunătăţii", care sunt acum ale Sale, prind întregul lor contur când sunt privite în contrast cu suferinţele şi insultele care au fost atunci partea Sa: astfel, coroanei de spini îi corespunde o coroană de aur curat; împărţirea veşmintelor Lui are drept corespondent înveşmăntarea Sa cu strălucire şi cu măreţie de către însuşi Dumnezeu (Psalmul 45.6-8); ruşi-nii crucii îi succedă gloria învierii (v. 4). Da, Cel care a fost făcut blestem pentru noi este rânduit ca binecuvântare pentru totdeauna. Şi Cel Căruia Dumnezeu, pentru o clipă, I-a întors spatele este din nou umplut de bucurie văzându-I faţa (v. 6). Am putea atunci să ne întrebăm de ce Duhul n-a inversat între ei Psalmul 21 şi 22. Nu a făcut aceasta cu siguranţă pentru că Dumnezeu L-a preîntâmpinat pe Fiul Său cu aceste binecuvântări pregătite dinainte pentru El (comp. cu Ioan 17.4,5). Şi, de asemeni, pentru că nu vrea să ne lase să abordăm subiectul abandonării Preaiubitului Său (Psalmul 22) fără să avem făcute cunoscut mai dinainte gloriile Sale (Psalmul 21).

Rugati-va pentru Ucraina si Rusia!

Psalmi 65:2

Tu asculţi rugăciunea, de aceea toţi oamenii vor veni la Tine.

Daca am stii ca nu suntem ascultati nu ne-am mai ruga, dar pentru ca stim ca El ne asculta, de-aceea noi ne rugam.

Astazi as vrea sa ne unim glasurile si sa ne rugam pentru cei din UCRAINA si RUSIA.

Indiferent cat de tensionate sunt lucrurile in Ucraina, ma rog ca Dumnezeu sa isi protejeze copiii Lui din aceste doua tari. Punem Numele LUI peste ei, peste familiile lor, peste toti credinciosii care-L cauta pe Domnul, iar Dumnezeu sa lase pacea Lui peste ei.

Fiti binecuvantati !

El va veni!

Marcu 13:35

Vegheaţi, dar, pentru că nu ştiţi când va veni stăpânul casei: sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cântarea cocoşilor, sau dimineaţa.

 

In fiecare seara cand imi pun capul pe perna, ma intreb de fiecare data, 

"oare nu cumva, la noapte vine Domnul?"

Iata ca a trecut si aceasta noapte si inca nu a venit, insa Domnul Isus a spus:

Vegheaţi, dar, pentru că nu ştiţi când va veni stăpânul ...

 El poate veni oricand, la orice ceas din zi sau din noapte.Nu stiu cand va veni, insa singurul lucru pe care-l stiu cu certitudine este ca EL VA VENI.

Va veni mai repede decat ne asteptam, va veni indiferent daca ne dorim sau nu, va veni  fara sa ceara permisiunea mea sau a ta, va veni pentru ca asa ne-a promis si El Isi tine promisiunile. 

Va veni si fiecare ochi Il va vedea, chiar si cei care L-au rastignit.

 Vegheati si rugati-va !

  Esti tu pregatit?

Dupa fapta si rasplata!

Nu sunt microbista, nu ma dau in vant dupa o echipa anume, insa nu pot sa nu fiu la curent cu ceea ce se intampla printre mai marii fotbalului romanesc.Nu pot sa zic ca ma bucur, pentru ca nici macar de nenorocirea vrajmasilor nu trebuie sa ne bucuram, cu-atat mai putin cu cat acesti oameni mie nu mi-au facut nimic rau. Insa n-as putea sa nu ma gandesc la ei cu mila, si ma rog ca in aceasta situatie, pentru ca tot au timp de-aici incolo, sa reflecteze mai mult la viata lor si sa isi puna cateva  intrebari.
 Simt mila dintr-o anumita privinta...

Cine si-ar fi inchipuit totusi ca pana in final, interminabilele procese si nenumaratele amanari se vor incheia totusi cu asemenea decizie, "condamnare cu executare" si nu unul...ci toti.

Acum nu stau eu sa analizez fraudele si evaziunile lor, insa nu pot sa nu imi amintesc modul in care au privit lumea de rand.Ei cu banii, noi cersetori, ei  undeva"SUS", noi jos..."pleava societatii". Noi...muritori de rand, ei crezand ca sunt "vesnici". Cam asa eram considerati...
Imi amintesc una din rabufnelile lui Giovani Becali  la proces in sala de judecata:
Doamna judecătoare, pe dumneavoastră v-a trimis Ceauşescu? Vă credeţi instanţa supremă? Mie nu-mi e frică. Să vă ferească Dumnezeu să ajungă familia mea să coducă ţara asta. Cu biciul o să o conducă!'', a strigat Giovani Becali în sala de judecată.

Nu am sa stau sa insir multimea declaratilor caraghioase si fara scrupule  facute de-a lungul timpului de multi dintre acesti oameni care au crezut ca ei au inventat lumea si au tiparit primul ban.

Este greu pentru ei acum, de la un mod de viata trait in lux si bogatie, de la rolls royce si caviar sa ajunga dupa gratii asemeni oamenilor de jos. Repet, nu ma bucur de suferinta prin care trec ei acum, insa fiecare din noi trebuie sa stim un lucru:

"daca aici pe pamant exista legi si ni se cere sa le respectam, oare Divinitatea  nu are legile si pedepsele Sale?"

Fiecare fapta  are si rasplata, fie ca e buna, fie ca e rea, tot asa si rasplata va fi in functie de faptele noastre.

Nu poti sa traiesti o viata calcand  pe cadavre doar ca sa iti atingi scopul. 

Nu poti sa inseli, sa minti, sa furi, sa   faci tot ceea ce iti trece prin minte fara sa tii cont de ranile pe care le provoci celor de langa tine, nu poti sa faci toate aceste lucruri si la final sa ai aceeasi soarta ca si acel are toata viata a trait sacrificandu-se pe el pentru altii, traind curat, fara minciuna, fara hotie, etc.

Daca pe pamant printre oameni, se face dreptate, chiar daca  mai tarziu....credem noi oare ca Dumnezeu care este Sfant, Sfant, Sfant nu va face dreptate El printre noi, creatia mainilor Sale?

Eu sunt convinsa ca DA!

Dumnezeu va judeca orice fapta pe care am facut-o, fie la intuneric, fie la lumina, fie ca a fost sau va fi descoperita  sau... poate ca nu va fi descoperita niciodata aici pe pamant, insa in evidentele lui Dumnezeu ea este contabilizata.

De-aceea sa nu ne inselam singuri  nimic nu va ramane ascuns.

Astazi, inca avem ocazia de a indrepta toate lucrurile cu care nu suntem in randuiala fata de semeni  si fata de Dumnezeu. Nu trebuie sa asteptam pedeapsa, pentru ca daca pedepsele pamantesti sunt dureroase desi sunt temporare, oare cum va fi pedeapsa lui Dumnezeu  care este vesnica.....?

Hrana ta zilnica!

6 MARTIE
Psalmul 20

Dumnezeu a dat lumii mai mult decât mărturii (cele amintite în Psalmul 19): El a dat un Martor viu, pe Isus Hristos. Psalmul 16 ni L-a arătat pe Omul desăvârşit găsindu-Şi întreaga desfătare în cei credincioşi, „sfinţii", „aleşii" de pe pământ. În Psalmul 20 îl vom vedea pe Domnul Hristos ca fiind centrul preocupărilor şi al afecţiunilor alor Săi. Celui care, pe cruce, era nevoit să strige: „Strig ziua, şi nu-Mi răspunzi" (Psalmul 22.2), ei îi spun: „Domnul să-Ţi răspundă...! Domnul să împlinească toate cererile Tale!" (v. 1,5). Apoi vine siguranţa credinţei: „îi va răspunde" (v. 6), căreia îi corespunde strigătul de eliberare din Psalmul 22.21: „Mi-ai răspuns..."
Numai după aceea, credincioşii mijlocesc pentru ei înşişi: „Să ne răspundă împăratul..." (v. 9). Ce bine ar fi să înţelegem şi noi mai profund ce au însemnat pentru Isus părăsirea Sa şi apoi eliberarea Sa, precum şi care sunt rezultatele glorioase ale acestora pentru noi!
„Aceştia se încred în care şi aceia în cai, dar noi ne încredem în Numele Domnului Dumnezeului nostru" (v. 7). Omul modern se mândreşte mai mult ca oricând cu mijloacele sale de transport puternice şi rapide, precum şi cu multe alte lucruri. Dar gloria creştinului este de a aparţine lui Hristos şi de a purta frumosul Său Nume (Iacov 2.7).