Ce mare har....!

Isus Salvatorul nostru!

Ce mare har....! Nu este bucurie mai mare decat sa stim ca:

-am fost apropiati de Dumnezeu prin ISUS

Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară eraţi depărtaţi, aţi fost apropiaţi prin sângele lui Hristos.( Efeseni 2:13)

-am fost iertati prin Hristos

Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.(Efeseni 4:32)
-am fost inviati si asezati in Hristos

El ne-a înviat împreună şi ne-a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus.

(Efeseni 2:6)

-SUNTEM SFINTI IN HRISTOS

Pavel şi Timotei, robi ai lui Isus Hristos, către toţi sfinţii în Hristos Isus....
(Filipeni 1:1)

Incercat, iar mai apoi binecuvantat!

Era în ţara Uţ un om care se numea Iov. Şi omul acesta era fără prihană şi curat la suflet. El se temea de Dumnezeu şi se abătea de la rău.

Iov 1:1

De fiecare data cand citesc istoria lui Iov, nu pot sa nu ma gandesc la toata suferinta care s-a abatut asupra lui.Nu stiu care dintre noi am fi acceptat cu atat tarie si fara cartire toata suferinta lui IOV?

Iov a pierdut tot: avere, copii, sanatate, a pierdut la un moment dat sprijinul sotiei sale si in toate aceste necazuri care s-au abatut asupra lui, Iov a ramas credincios. Chiar daca a pierdut tot, El nu l-a pierdut pe Dumnezeu.

Daca citim  versetul 1 vedem ca Iov era un om fara prihana si curat la suflet.

Iata un motiv de incurajare pentru tine, cel care treci prin incercari azi. Iov era fara prihana...si totusi a fost atat de greu incercat!

Poate esti crestin si treci printr-o incercare si o suferinta mare. Te intrebi de ce a ingaduit Dumnezeu chiar in dreptul tau sa se intample acest lucru...? Te rog pune-ti intrebarea, de ce a ingaduit pentru IOV sa treaca prin toate aceste incercari?

Adeseori oamenii se grabesc sa faca diferite afirmatii in dreptul altei persoane.Avem tentatia sa ii judecam dupa ceea ce se vede la exterior, insa Singurul Dumnezeu cunoaste inima si interiorul fiecaruia.Cu siguranta si Iov a fost  caracterizat de cei din jurul lui in diferite feluri, insa caracterizarea cea mai importanta a fost facuta chiar de Dumnezeu, v.8
 „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană şi curat la suflet, care se teme de Dumnezeu şi se abate de la rău.”
 Cu toate acestea Iov a fost incercat si smerit pana in pulberea pamantului.Prin aceste incercari Iov invata sa se inchine lui Dumnezeu, isi recunoaste toate greselile si se prosterne inaintea LUI.
Dar oare nu Dumnezeu declara ca Iov este neprihanit? Iata ca ceea ce spune ap. Pavel in Romani este adevarat: "Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu".Inaintea lui Dumnezeu toti suntem pacatosi, dar ne iubeste asa cum suntem si vrea sa ne binecuvinteze.De-aceea prin aceste incercari nu face altceva decat ne ajuta sa ne vedem greselile, ne curateste si ne pregateste pentru a putea primi binecuvantarile Sale. Iov dupa ce s-a smerit inaintea Domnului a fost binecuvantat din plin.
Sa ne lasam in mana lui Dumnezeu chiar daca adeseori aceasta curatire este mai dureroasa, insa El stie de ce o face si ce este mai bine pentru noi.Numai dupa ce vom fi curatiti vom putea primi binecuvantarile Sale!

Hrana ta zilnica!

27 Noiembrie
Ezra 10.1-19
Exemplul lui Ezra făcuse deja ca „toţi cei care tremurau la cuvintele Dumnezeului lui Israel" să se smerească împreună cu el (9.4). Acum, ca răspuns la rugăciunea lui, acelaşi simţământ se trezeşte în inimile unei mulţimi foarte mari de oameni din Israel, bărbaţi, femei şi copii (v. 1). Tinereţea (să fii tânăr) nu te poate împiedica să te întristezi de ceea ce-L dezonorează pe Dumnezeu. Aceste căsătorii cu persoane străine amintesc acelora dintre noi care sunt credincioşi despre mondenitate. „Nu vă înjugaţi nepotrivit cu cei necredincioşi; pentru că ce legătură este între dreptate şi fărădelege sau ce comuniune are lumina cu întunericul? (2 Cor. 6.14). Oare n-am permis noi în multe ocazii acestui intrus să pătrundă în casele şi în vieţile noastre? Tinerii au fost, adesea, primii care l-au introdus în casele părinţilor lor. Ei bine! Nu este de ajuns să descoperim acest rău în lumina Cuvântului şi să ne smerim. Trebuie să acţionăm despărţindu-ne de el. Aceasta va implica, spre exemplu, să ne examinăm obiceiurile cu o reală severitate: cărţile din biblioteca noastră, hainele, obiectele de toaletă..., ca să îndepărtăm fără milă toate lucrurile „străine". Este o misiune neplăcută, care va dura probabil un timp (v.13), dar acesta este preţul pentru reluarea relaţiilor fericite cu Domnul.

Mania lui Dumnezeu !

De dimineata citeam  cateva ganduri din epistola lui Pavel scrisa Romanilor. Dupa ce am citit vreo 3 capitole inainte sa plec la servici, m-am pus si am multumit Domnului pentru Cuvantul pe care ni l-a dat.Sincer suntem binecuvantati sa avem Cuvantul la indemana noastra, este atat de bogat in invataturi si asa de bine este ca de fiecare data suntem incurajati prin el. Am trecut prin atatea situatii diferite in viata, m-am gasit in diferite ipostaze, fie ca eram in necaz sau in bucurie, dar ceea ce am constatat ca indiferent de situatia in care m-am gasit, de fiecare data am fost gasit cuvantul potrivit, am fost incurajata si mangaiata prin versetele pe care le-am citit. Dumnezeu are un cuvant pentru fiecare si a luat in calcul fiecare situatie prin care vom trece.

Citeam  unul din versetele din cap.1:

"Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbuşă adevărul în nelegiuirea lor"

Inca din vechime oamenii si-au aratat neascultarea fata de Creatorul Sau. Domnul este un Dumnezeu sfant care nu tolereaza pacatul, nu L-a tolerat nici atunci, nu-L tolereaza nici acum.Mania Lui a fost aratata inca din vremea lui Noe atunci cand, datorita faradelegii lor au fost distrusi prin potop.
Geneza 6:17

Şi iată că Eu am să fac să vină un potop de ape pe pământ, ca să nimicească orice făptură de sub cer, care are suflare de viaţă; tot ce este pe pământ va pieri.

Si astazi Dumnezeu are aceeasi reactie fata de pacat  si este gata sa Isi arate mania fata de omenirea care astazi traieste si se complace in pacat. Faptul ca Dumnezeu a abandonat pe cei rai, pe cei care nu vor sa traiasca sub autoritatea lui Dumnezeu este un semn al maniei LUI.

Si daca citim in continuare in Geneza 6, vom vedea cat de adanca este groapa in care a cazut omenirea si care au fost consecintele neascultarii.

Sentimentul abandonului este ingrozitor si cred ca este groaznic sa simti mania lui Dumnezeu si sa-ti traiesti viata stiind ca esti abandonat, si nu abandonat oricum si de oricine, ci de Cel care te-ar fi putut calauzi  prin pustiul vietii tale si te-ar fi putut salva din orice situatie.

De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Romani 1:24

Faptul ca "Dumnezeu i-a lasat ", se poate vedea din insasi inclinatia tot mai mare spre cele mai scarboase lucruri si patimi.Aceasta este  dovada parasirii lui Dumnezeu.

Mania Lui se va arata si in viitorul care ne sta in fata, pentru ca El ca judeca fara partinire.

Romani 2:16

Şi faptul acesta se va vedea în ziua când, după Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor.

Isus inca mai iarta, inca mai cheama, si inca asteapta.

In Ezechiel  18, cu vers 31-32 scrie:

Lepădaţi de la voi toate fărădelegile prin care aţi păcătuit, faceţi-vă rost de o inimă nouă şi un duh Căci Eu nu doresc moartea celui ce moare, zice Domnul Dumnezeu. Întoarceţi-vă, dar, la Dumnezeu şi veţi trăi.”

Hrana ta zilnica!

26 Noiembrie
Ezra 9.5-15
Să luăm seama la atitudinea lui Ezra din acest capitol şi s-o imităm. Oricine altcineva ar fi adus poporului reproşurile cele mai severe. Ezra însă se înfăţişează înaintea lui Dumnezeu, acuzându-se pe sine împreună cu întregul Israel. Jertfind doisprezece boi şi doisprezece ţapi (8.35), el reafirmase unitatea poporului lui Dumnezeu. O consecinţă naturală a acestei unităţi este împărţirea responsabilităţii şi a suferinţei (vezi 1 Corinteni 12.26). Ce lecţie în această privinţă ne dă acest slujitor al lui Dumnezeu! El ne învaţă nu numai să evităm să scoatem în evidenţă greşelile altor creştini, ci şi să simţim noi înşine ruşinea şi durerea lor înaintea
Domnului. „Dumnezeul meu, îmi este ruşine şi nu îndrăznesc să-mi ridic faţa către Tine" - spune omul lui Dumnezeu (v. 6).
Cuvintele lui Ezra sunt cu adevărat mişcătoare. Ele pun în antiteză îndurarea Dumnezeului lui Israel cu nerecunoştinţa poporului Său. Dar, în timp ce simte profund greutatea păcatului pe care nu 1-a comis personal, Ezra n-are nici o putere să facă ceva pentru a-1 îndepărta de sub ochii unui Dumnezeu sfânt. Unul singur a avut puterea să împlinească ispăşirea. Fiul lui Dumnezeu, luând asupra Sa păcatele noastre, a fost în stare să exclame în suferinţa Sa inexprimabilă: „M-au ajuns pedepsele pentru nelegiuirile Mele ..." (Psalmul 40.12).

Un trecut iertat, un prezent binecuvantat si un viitor asigurat!

In urma cu ceva timp anuntam despre mult asteptata sarbatoare care va avea loc in biserica Elim, si......a fost!

Mi-as dori sa va pot impartasi fiecare bucurie a fiecarei seri in parte, insa nu pot.

Oricat m-as stradui sa va descriu ceea ce am trait cu totii, incepand de joi si pana  duminica  seara...cuvintele sunt de prisos.

Un singur lucru insa pot spune:

DUMNEZEU ESTE VIU, iar noi in mod special suntem binecuvantati ca avem harul si libertatea de a trai asemenea momente de bucurie si de libertate religioasa.

Nu pot decat sa multumesc Domnului si pentru Duhul Sau cel Sfant care a condus intreaga lucrare.

 Am avut parte de mesaje binecuvantate din  partea lui Dumnezeu aduse de slujitori cu o ungere divina din partea lui Dumnezeu, pastorul Ray H. Hughes, pastorul evanghelist Douglas E. Clay  si pastorul Pavel Rivis Tipei.

   Nu pot sa nu amintesc una din rugaciunile facute  de pastorul Ray H. Hughes, in prima zi a acestei sarbatori, rugaciune in  care  a folosit expresia: 

 ,,binecuvântat de Domnul să fie cel care de la acest amvon va proclama Adevărul biblic şi blestemat să fie cel care va transmite un mesaj nebiblic”

De altfel  un mesaj extraordinar adus din cartea Apocalipsa capitolul 2, cel de duminica dimineata, mesaj care a fost adus chiar de presedintele cultului penticostal, fr.  Pavel Rivis Tipei.

Intreaga biserica a fost cercetata si cu aceasta ocazie a fost reinnoit  legamantul fata de Domnul  Dumnezeul Caruia Ii slujim si Caruia ne inchinam.

"Nu lasa niciodata ca dimensiunea unei ocazii sa te intimideze", a fost mesajul in incheierea acestei sarbatori adus de pastorul evanghelist Douglas E. Clay. De altfel ne-am putut bucura de mesajele pe care ni le-a adus din partea Domnului incepand cu ziua de joi.

Au fost facute rugaciuni si ungere tuturor celor care au avut credinta ca Dumnezeu le poate rezolva orice problema, fie ea de orice natura. Si intr-adevar celor care au crezut, Domul le-a raspuns. Au fost facute vindecari, eliberari si Duhul Sfant a lucrat cu  putere in acest loc. Personal multumesc lui Dumnezeu pentru atingerea pe care mi-a adus-o.

Chiar daca multi se indoiesc de ceea ce citesc acum, cum pot oare eu sa ma indoiesc  de ceea ce Domnul a facut pentru mine?

NICIODATA, nu voi putea sa pun la indoiala ceea ce El a promis, pentru ca EL promite si ceea ce promite si implineste!

Cu siguranta as putea sa continui sa scriu tot ceea ce a facut Domnul dar ideal este sa experimentam fiecare personal, pentru ca EL este oriunde si pretutindeni. El este alaturi de toti acei care IL cauta.

Nu pot decat sa Ii multumesc pentru toate!

 Ii multumesc ca alaturi de El am un trecut iertat, un prezent binecuvantat si un viitor asigurat!

Hrana ta zilnica!

25 Noiembrie
Ezra 8.31-36; 9.1-4
În timpul primei întoarceri în Ierusalim, Cirus înmânase iudeilor repatriaţi un număr dintre vasele Casei lui Dumnezeu. Nici Ezra, nici însoţitorii lui n-au plecat cu mâinile goale. împăratul şi anturajul său, ca şi israeliţii care au rămas în exil, au dat daruri pentru templu.
Cu această bogăţie care ar fi putut atrage jefuitori, firava caravană fără escortă (dar protejată de mâna bună a lui Dumnezeu) a ajuns la Ierusalim. Prima lor preocupare este să înmâneze preţioasa încărcătură preoţilor responsabili. Apoi „repede", în acord cu ordinul pe care-1 primiseră (7.17), aduc sacrificii.
Să ne gândim la „Talanţii" care ni s-au încredinţat pentru drum (Matei 25.15). Ce valoare adăugăm noi tuturor acestor daruri pe care ni le-a acordat Domnul: sănătate, inteligenţă, memorie şi, mai presus de toate, Cuvântul Lui? Când vom ajunge în cetatea cerească, totul va fi cântărit şi numărat la scara de valori a sanctuarului (vezi v. 33; Luca 12, sf. v. 48).
Totuşi, întoarcerea lui Ezra este umbrită dintr-o dată de ceea ce aude despre popor. Astfel, asistăm la o scenă de durere şi de lacrimi. „Râuri de apă curg din ochii mei, pentru că nu se păzeşte legea Ta" - spune psalmistul (Ps. 119.136).

Hrana ta zilnica!

24 Noiembrie
Ezra 8.1 şi 8.15-30
Adunarea îşi face tabăra lângă râul Ahaba. Pentru a-şi completa rândurile, Ezra trebuie să trimită după unii dintre leviţi. „Puţini sunt lucrătorii" şi „mare este secerişul" le spune Domnul ucenicilor Săi (Matei 9.37). Astăzi, El priveşte asupra tuturor răscumpăraţilor Săi de pe pământ şi îi ştie pe nume pe aceia care vor să-I slujească cu adevărat.
Este acum totul gata pentru plecare? Nu; un lucru esenţial lipseşte încă! Întocmai cum un călător nu pleacă fără să-şi studieze mai înainte harta, lui Ezra îi este necesar să cunoască drumul pe care trebuie să-1 urmeze şi, în consecinţă, îl consultă pe Domnul. „Calea cea dreaptă pentru noi şi pentru copiii noştri" - nu este oare cea a ascultării depline de Dumnezeu? Hristos a fost primul care a evidenţiat-o în această lume (1 Petru 2.21), astfel încât Scriptura, care ne descoperă paşii desăvârşiţi ai căii Lui, devine într-un fel o „hartă rutieră" pentru noi. Vai, adesea pierdem calea sigură şi adevărată, pentru că mergem pe căile întortocheate ale voinţei noastre!
Smerenia, dependenţa, încrederea în Dumnezeu şi nu în om sunt câteva dintre lecţiile binecuvântate pe care le învăţăm în compania lui Ezra ... sau, mai degrabă, în compania Domnului Isus.