Versetul zilei

6 iulie 2013

Evanghelist arestat pentru curajul de a spune ca homosexualitatea este pacat!


Tony Miano, un şerif pensionat din Los Angeles, California, a fost arestat în Londra, Anglia, la începutul acestei săptămâni pentru că a predicat despre abţinerea de la imoralitatea sexuală, atât heterosexuală, cât şi homosexuală, în centrul Wimbledon (Christian Post).


Concediu virtual-Pestera Ursilor,jud.Bihor

Desi mi-as fi dorit astazi sa fiu realmente in concediu....iata ca nu sunt, dar am pornit macar virtual sa mai vada locurile frumoase din tara noastra.
Nu am plecat departe de orasul meu, dar am ajuns in Bihor, la PESTERA URSILOR.
Pestera a fost descoperita la 17 septembrie 1975 accidental,cand in urma unei dinamitari in cariera de marmura de la Chiscau, s-a format o spartura, prin care a intrat pentru prima data om in pestera.


Este o zona frumoasa....am fost de multe ori, iar daca aveti copii v-o recomand ca destinatie pentru un weekend. Apropo..pentru consumatorii de peste, se poate manca un pastrav...excelent ;)
Mai multe detalii :AICI

WEEKEND MINUNAT!

Ajutorul nostru vine doar de la Domnul !


 Îmi ridic ochii spre munţi… De unde-mi va veni ajutorul?
 Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul.
Da, El nu va îngădui să ţi se clatine piciorul; Cel ce te păzeşte nu va dormita.
 Iată că nu dormitează, nici nu doarme Cel ce păzeşte pe Israel.
 Domnul este păzitorul tău, Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreaptă.
De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea.
Domnul te va păzi de orice rău, îţi va păzi sufletul.
 Domnul te va păzi la plecare şi la venire, de acum şi până în veac.
Psalmii 121
Indiferent cat de  mult sau cat de putin te increzi in Dumnezeu, in necazuri si in probleme, in incercari si stramtorare.....singurul lucru pe care il faci, ridici ochii spre cer, plin de  neputinta..
Am  avut ocazia sa am alaturi de mine cativa ani, un coleg care si-a declarat crezul lui  fara nici un fel de mustrari de constiinta, "crezul lui ateu".
Au trecut ani de discutii si dispute pe tema aceasta intre mine si el, si fara nici un argument....continua sa creada la fel.A venit peste familia lui un necaz la un moment dat, si  cu toate ca nu credea in "NIMIC", iata ca in acele zile de incercare....si-a ridicat capul in sus.
Ma intreb oare spre ce si-a inaltat privirea si rugaciunea lui?
Oare muntii i-au putut da o mana de ajutor?
NU !
Ajutorul nostru vine doar de la Domnul !
Cand  ajungem in necaz, NIMENI si NIMIC nu ne poate oferi ajutorul.
 Poti sa ai prieteni "sus pusi", poti sa faci parte dintr-o familie cu renume, poti sa milioane si milioane in conturi, nimic din toate acestea nu te vor putea ajuta cu absolut nimic.Ai falsa impresie sa crezi ca, daca ai ajuns la spital si l-ai cunoscut pe directorul de acolo.....vindecarea  ta a fost posibila.....
Nicidecum ! Daca Domnul nu s-ar fi atins de tine.....puteai sa  cunosti....toata echipa medicala.
Ajutorul vine doar de la DOMNUL !
El este Singurul in stare sa ne satisfaca toate nevoile, atat pe plan material, dar si pe plan spiritual.De-aceea eu mi-am pus toata increderea in El, si te sfatuiesc sa faci acelasi lucru, daca pana azi nu ai facut.
Vei vedea ce minunat este sa te increzi in EL, sa stii ca in orice vreme de nevoie El iti este alaturi si este gata sa iti dea ajutorul.
Fii binecuvantat !

Hrana ta zilnica !

6 Iulie
2 Impăraţi 2.15-25
„Fiii" profeţilor erau în realitate ucenicii lor, trăind împreună, învăţaţi de Cuvânt şi folosiţi de Domnul în serviciul Său. Cei din Ierihon, asemenea lui Toma mai târziu, nu pot să creadă misteriosul eveniment care tocmai avusese loc.
Elisei, la Ierihon, îl reprezintă pe Hristos venit prin har în această lume, o lume purtând sigiliul morţii şi al sterilităţii. Viaţa îi poate fi adusă numai prin puterea purificatoare a harului (sarea), conţinută şi manifestată în omul cel nou (vasul nou). Fiecare credincios este de asemenea chemat să fie în aceeaşi lume „un vas spre onoare, sfinţit, folositor Stăpânului, pregătit pentru orice lucrare bună" (2 Timotei 2.21).
Infricoşătoarea scenă care urmează ne aminteşte de judecăţile pregătite pentru batjocoritori (Prov. 19.29). Băieţaşii din Betel L-au insultat pe Domnul însuşi. „Suie-te, chelule" era o sfidare la adresa lui Elisei, pentru a fi răpit la cer ca Ilie. 
Apostolul Petru ne spune că în zilele din urmă vor veni batjocoritori umblând după poftele lor şi zicând: „Unde este promisiunea venirii Lui?" (2 Pet.3.3, 4).
Apoi vin ursoaicele. Ursul este asociat în Biblie cu leul: Satan. Cât de solemn este acest lucru! Dacă copiii dispreţuiesc Cuvântul, Dumnezeu va putea permite ca ei să ajungă prada lumii şi a prinţului ei, de altfel, o soartă mai rea decât moartea, pentru că în joc se află mântuirea sufletului lor.

5 iulie 2013

"FIECARE BINECUVANTARE ESTE INSOTITA DE O RESPONSABILITATE"

"FIECARE BINECUVANTARE ESTE INSOTITA DE O RESPONSABILITATE"
 
Cand am auzit cu ceva timp in urma acest lucru.....am stat umpic si am privit in urma....si am vazut ca avea dreptate cel care a zis acest lucru.
Pot sa zic ca in ultima vreme am primit un sir interminabil de binecuvantari din partea Domnului. Rugaciuni ascultate, promisiuni implinite si in fiecare zi m-a surprins Dumnezeu prin modul Lui maret de a lucra in viata mea, da si  in viata familiei mele. Mi-a raspuns de fiecare data la rugaciuni si la cererile mele, nu atunci cand am vrut eu, ci cand a crezut EL ca este bine, si intr-adevar El a stiut mai bine ce face!
Insa vreau sa va spun un lucru....fiecare binecuvantare a fost insotita de o responsabilitate din partea mea. Nu ca eu as fi ales acest lucru, dar de fiecare data Dumnezeu dupa ce m-a binecuvantat, a venit in foarte scurt timp si o cerinta a implicarii mele in anumite domenii sau anumite lucruri.A venit randul ca si eu sa ma implic si a fost minunat!
De-aceea retineti:
"FIECARE BINECUVANTARE ESTE INSOTITA DE O RESPONSABILITATE"
Atunci cand ti se cere ceva sa faci.....aminteste-ti ca si tu la randu-ti ai fost binecuvantat !

Ce fel de soldat esti?

"Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.De aceea, luaţi toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul.
Staţi gata, dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii.Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău.Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa..."
Efeseni 6:11-18/a

Nu sunt barbat...nu am facut armata, dar ma gandesc ca este ceva logic ca, atunci cand esti inrolat intr-o armata si esti dus pe campul de lupta sa fi si dotat cu tot armamentul si tot ce tine de aceasta lupta. Cred ca asa trebuie sa arate un soldat pregatit de lupta...

Ca si crestini am  ales de buna voie sa intram in armata lui Dumnezeu, ca atare suntem implicati  intr-un razboi spiritual permanent. Nu cred ca exista  crestin care sa nu poata confirma acest lucru, numai daca nu cumva  purtam  doar numele de crestin, atunci da....nu mai avem nici un razboi de dus, pentru ca fiind biruiti am iesit din aceasta competitie.
Vestea proasta este ca acest razboi pe care il avem de dus, nu este pe o anumita perioada...nu este doar pana la o anumita varsta, el este un razboi pe toata durata vietii noastre pe pamant.Diavolul nu are o norma de realizat, implinind un anumit numar de victime si nici nu incearca sa doboare o anumita categorie, doar tineri, doar femei, doar pana la o anumita varsta  sau anumite criterii, el incearca pe toti crestinii si in numar cat mai mare.
"...să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului"
Spre deosebire de noi care dormim 6-7 sau chiar 8 ore pe noapte, eu cred ca diavolul nu are acest program de odihna.El si noaptea sta, urseste planuri si uneltiri impotriva noastra, poate chiar in acest moment cand scriu aceste  cuvinte....face un plan  asupra mea, insa trebuie sa stim ca biruinta este a Domnului, atunci cand luam tot echipamentul lui Hristos cu noi.
Fara a fi echipati in Hristos, suntem zdrobiti, pentru ca el este puternic si sa nu-l subestimam. Este mai puternic decat noi, insa nu este mai puternic decat ISUS, care a biruit moartea si pacatul. Slava LUI !
"... luaţi toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare"
Dar care este ziua cea rea?
Ziua cea rea este in fiecare zi, pentru ca in fiecare zi suntem ispititi, incercati si incoltiti din toate partile.Ziua cea rea este atunci cand ne lasam biruiti de cel rau si cand ne lasam biruiti de poftele noastre firesti, cand ne lasam atrasi in diferite curse pe care ni le intinde cel rau, atunci este ziua cea rea.
Chiar daca suntem intorsi la Hristos de ani de zile....lupta cu pacatul exista, nu o putem nega si nu o putem birui singuri, decat prin puterea Duhului Sfant. Prin Duhul Sfant suntem mai mult decat biruitori. Cea mai puternica arma impotriva diavolului este "rugaciunea si Cuvantul lui Dumnezeu", de-aceea in aceste domenii diavolul va cauta sa ne tina cat mai departe, va pune diferite piedici sa nu citim si sa nu ne rugam.Nu vi s-a intamplat niciodata atunci cand v-ati pus sa cititi din Biblie sau sa va rugati, sa sune telefonul, sa sune cineva la usa sau sa vina in mintea dumneavoastra diferite ganduri......?
Ei...mie mi s-a intamplat deseori, si  de-aceea am invatat un lucru....atunci cand am o discutie cu TATAL, deconectez totul, pentru ca El este cel mai important.
Viata de crestin in sine...este asemanatoare unui munte...
In permanenta urcam, si urcam pana ajungem la destinatie.Dar exista un secret..."cu cat urci mai mult, cu atat conditia fizica creste", "cu cat te adancesti in Hristos si in Cuvantul Lui, cu cat mergi pe cale dupa regulile lui Dumnezeu, cu atat  mai mult vezi o crestere progresiva in toata aceasta relatie"
Daca simti ca in  viata ta de crestin  nu se intampla nimic, nu ai parte de lupte,  simti ca a devenit monotona, toate iti merg bine....ia seama ca drumul pe care mergi, nu este drumul cel bun.
Trebuie sa stim un lucru, un crestin adevarat  are parte de multe lupte. Niciodata diavolul nu  va ocoli si nu va inceta sa urseasca planuri impotriva dusmanilor lui, impotriva Copiilor lui Dumnezeu. El este cel mai mare dusman al nostru si noi suntem cei mai mari dusmani ai Lui, pentru ca suntem Fii si Fiice de Rege.
Suntem intr-un razboi permanent, impotriva a tot ceea ce este rau si trebuie declarat pe fata acest lucru indiferent de consecinte, insa trebuie sa stim ca acest razboi nu-l putem duce si nu putem lupta cu armele noastre, ci cu armele lui Dumnezeu.
 
2 Corinteni 1:3-5
"Măcar că trăim în firea pământească, totuşi nu ne luptăm călăuziţi de firea pământească.
Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile.
Noi răsturnăm izvodirile minţii şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu; şi orice gând îl facem rob ascultării de Hristos"
Dumnezeu sa ne ajute sa fim biruitori in aceasta lupta.

Va doresc o zi binecuvantata tuturor !
 

Hrana ta zilnica !

5 Iulie
2 Impăraţi 2.1-14
În timp ce înălţarea la cer a lui Enoh este rezumată în Scriptură în numai două versete (Geneza 5.24; Evrei 11.5), Dumnezeu ne permite (atât nouă, cât şi lui Elisei) să o urmărim în detaliu pe cea a lui Ilie. Acest eveniment glorios ne reaminteşte de altele două: unul trecut, celălalt încă viitor. Scena trecută este ridicarea Domnului la cer. Asemenea lui Ilie, Isus a parcurs drumul poporului Său Israel, ale cărui etape le avem înfăţişate aici: Ghilgal, Betel, Ierihon şi, în final, Iordanul. După cum Elisei a refuzat să se despartă de Ilie, tot aşa ucenicii au fost ataşaţi de Domnul Isus. „La cine să ne ducem?", I-a spus Petru (Ioan 6.68; de citit şi Ioan 11.16). De asemenea, ei vor fi şi martorii ridicării Sale la cer (Fapte 1.9). Apoi, conform promisiunii pe care le-o făcuse, Duhul Sfânt coboară peste ei cu putere, fapt ce ne vorbeşte de duhul lui Ilie venind să se odihnească peste Elisei după înălţarea stăpânului său la cer.
Acest capitol ne poartă gândul şi spre o scenă viitoare: Răpirea tuturor celor răscumpăraţi „în nori, ... pentru a-L întâmpina pe Domnul în văzduh" (1 Tesaloniceni 4.17). 
Asemenea lui Ilie, suntem în călătorie, fiindu-ne cunoscut ce se va întâmpla cu noi. Este aceasta o speranţă care ne bucură inima?