"Priveste linistit minunile lui Dumnezeu"

Nu vi s-a intamplat ca sa treceti prin anumite probleme si momente ale vietii...si sa ajunge-ti....LA CAPAT....?

Nu ai ajuns sa spui niciodata ...gata nu mai pot...? 

Am fi  poate nesinceri in primul rand fata de Dumnezeu si-apoi fata de noi insine, sa  nu recunoastem ca am trecut macar o data in viata prin asemenea momente....Sunt  situatii multe in viata, in care multe lucruri par imposibil de rezolvat...si totusi  vedem ca ele se rezolva. 

 Mi-amintesc cand eram copil si vedeam acele minuni petrecute peste noapte.Priveam pe geam si nu vedeam   in jur nimic....totul inchis si cenusiu si mult  intuneric in jur.Mergeam la culcare, ma trezeam si vedeam pe acelasi geam, pe care m-am uitat cu cateva ore in urma, un peisaj stralucitor, totul alb si multa lumina.

Peste noapte a nins....si totul  era alb acum!

Parea mai degraba ca o minune care s-a intamplat in cel mai mare secret si fara cel mai mic zgomot.

Asa lucreaza Dumnezeu uneori ..!

Are un mod aparte...si face ca imposibilul pentru om, sa fie transformat de El peste noapte in lucruri posibile si demne de admirat.

Imi place sa privesc cum lucreaza Dumnezeu..si are un mod aparte de a zidi, caramida cu caramida...

Nu ne ramane decat sa-I admiram capodopera...si sa luam aminte sa nu stricam constructia pe care a inceput-o.

"Priveste linistit minunile lui Dumnezeu"

IOV 37:14

Cand noi lucram, noi lucram, insa cand noi ne rugam, Dumnezeu lucreaza!

Hrana ta zilnica !

10 Octombrie Deuteronom 6.16-25; 7.1-6

A-L ispiti pe Dumnezeu (v.16) înseamnă a-I cere în mod imperios, ameninţător, să pună la probă ceea ce a spus. Aceasta nu este nimic altceva decât necredinţă. La Masa, poporul a vrut să verifice că DOMNUL era într-adevăr în mijlocul lor (Exod 17.7). Domnul Isus însă nu a găsit necesar să Se arunce de pe acoperişul templului pentru a şti dacă îngerilor li s-a dat dispoziţie cu privire la EL
 (Mat. 4.6).

Potrivit v. 7, părinţii aveau responsabilitatea să le insufle copiilor lor cuvintele Domnului. Versetul nostru, 20, ne pune înainte faptul, că fiii îşi vor întreba părinţii. Astfel de întrebări sunt prevăzute în alte trei ocazii. în Exod 12.26, subiectul întrebărilor este Pastele (care este calea mântuirii!); în Exod 13.4 se pune problema despărţirii care decurge din mântuire (de ce mereu această despărţire de lume?); în sfârşit, în losua 4.6 se pun întrebări legate de cele douăsprezece pietre luate din Iordan şi aşezate pe pământul Canaanului (problema poziţiei cereşti a celui credincios şi a unităţii Bisericii a trup al lui Hristos).
 De fiecare dată răspunsurile se refera" la eliberarea al cărei subiect fusese poporul (v. 21-25).

Israel nu trebuia să cruţe nimic de la canaaniţi, nici de la dumnezeii lor. Nimic pentru a satisface spiritul războinic şi de dominaţie care animă în general naţiunile cuceritoare, pentru că Israel era un popor sfânt, consacrat pentru Domnul (v. 6)!

Tata, Te ador !

Daca exist...exist ,nu pentru ca asa am vrut eu, ci pentru ca CINEVA a hotarat acest lucru. 

Daca m-a facut o fiinta plina de viata, daca am chipul dupa asemanarea Sa, este pentru ca El a ales.

Daca astazi sunt in viata, nu este pentru ca eu imi doresc acest lucru, ci traiesc pentru ca HARUL SAU e mare. 

Sunt plantata pe ogorul lui Dumnezeu, si doreste sa ii aduc roada. Imi doresc ca fiecare zi sa o traiesc pentru El, sa muncesc pentru El si stiu ca rasplata va fi mare IN CER.

Ii sunt recunoscatoare pentru toate binecuvantarile pe care le revarsa in fiecare zi asupra mea, chiar daca nu le merit, Ii sunt recunoscatoare pentru modul minunat in care lucreaza zi de zi, Ii sunt recunoscatoare pentru ca in fiecare zi imi poarta de grija atat mie cat si celor dragi sufletului meu.Ii sunt recunoscatoare pentru ca zi de zi imi asculta rugaciunile si imi da si raspuns la vremea potrivita.

Ce mi-as putea dori mai mult....???

TATA...TE IUBESC !

Hrana ta zilnica !

9 Octombrie Deuteronom 6.1-15

Dragostea lui Dumnezeu nu admite nici un dezacord, nici un compromis. Este exclusivă, în sensul că cere de la noi o dăruire totală: inimă, suflet, putere - întreaga noastră fiinţă trebuie să fie cuprinsă de ea. Şi nici un moment din viaţa noastră nu trebuie să iasă de sub controlul acestei iubiri divine. Fie acasă - la masă, la sculare, la culcare - fie afară, pe scurt, în toate momentele zilelor noastre - iubitul nostru Salvator ar trebui să ne fie subiectul gândurilor şi al conversaţiilor (Psalmul 73.25). 

Cât de departe suntem de aceasta! Evanghelia însă ne prezintă Modelul desăvârşit, în fiinţa Căruia totul era pentru Dumnezeu. îl auzim pe Domnul Isus citând „cea dintâi şi cea mai mare poruncă" cu autoritatea Singurului care a împlinit-o desăvârşit: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta şi cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău ..." (Matei 22.37, 38).

 Cuvântul lui Dumnezeu era neîncetat în inima Lui, astfel încât, atunci când vrăjmaşul s-a prezentat în pustiu, în mâinile Sale se afla această sabie de nădejde cu care să-1 înfrunte. Citând v. 13 şi 16, Domnul Isus (Matei 4.10; 4.7) 1-a redus la tăcere (de două ori) pe satan.

Cât de important este pentru noi să cunoaştem aceste versete. Diavolul nu poate face nimic împotriva Scripturii, când noi ştim s-o cităm pentru a-1 înfrânge.

Hrana ta zilnica !

8 Octombrie Deuteronom 5.22-33

Legea fusese dată. Domnul nu mai are nimic de adăugat la ea. Acum poporul răspunde cu elan de bucurie şi spontan. Cât de preţioasă este pentru Dumnezeu dragostea dintâi!

 „O, de ar fi în ei o astfel de inimă, ca să se teamă de Mine ..." confirmă Dumnezeu către slujitorul Său (v. 29). Mai târziu, în timpul lui Ieremia, El va aminti de acea zi fericită: „Mi-aduc aminte de tine,... de dragostea ta când erai logodită, când Mă urma-i în pustiu ...". Şi cu câtă tristeţe va trebui să adauge: „Dar poporul Meu M-a uitat de zile fără număr" (Ieremia 2.2, 32)!

Da, poporul a vorbit bine: „bine au spus tot ce au spus" (v. 28 sf.). Totuşi Dumnezeu nu Se mulţumeşte cu vorbe. El ne va judeca după faptele noastre. „Luaţi dar aminte să faceţi" (v. 32). Să-I cerem Domnului să lucreze în noi „şi voinţa şi înfăptuirea" (Filipeni 2.13).

Ne-a fost indicată o cale de la care nu trebuie să ne abatem „nici la dreapta, nici la stânga" (v. 32, 33). De câte ori nu am făcut cu uşurinţă un pas în afara ascultării, atraşi de ceva necunoscut sau de teama unui obstacol! Sâ luăm exemplu de la tânărul rege Iosia, a cărui credincioşie străluceşte în întunericul idolatriei vremii sale. El este singurul despre care se spune că „a umblat în căile lui David, tatăl său, şi nu s-a abătut nici la dreapta, nici la stânga" (2 Cronici 34.2).

Live-Elim Timisoara

Pentru cei care nu ajungeti acuma seara la o biserica....puteti asculta live- ELIM TIMISOARA

invitat asta seara fr, ROMI MOCAN, secretarul general al Cultului Penticostal Roman. 

Domnul sa dea HAR  si sa cerceteze inimi !!!

Un ajutor potrivit !

 "Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.” Geneza 2: 18

Indiferent cat de tare este un barbat, se pare ca are nevoie de un ajutor, si nu orice fel de ajutor, ci un ajutor potrivit asa cum numai Dumnezeu stie sa il dea.

Atunci cand incredintezi in mainile Domnului viitorul tau si stai increzator in El, Dumnezeu se implica  in toate momentele premergatoare. O sotie credincioasa sau un sot credincios, este un dar de la Dumnezeu, si este foarte important ca darul pregatit pentru ambii parteneri sa fie identificat de Dumnezeu. Mai mult, este foarte important sa inveti a cunoaste voia lui Dumnezeu. Ca si Copil a lui Dumnezeu care ai incredintat in Mana Lui viitorul, casnicia ta NU poate fi un esec, pentru ca Domnul nu greseste niciodata.

Unul din principiile pe care le-a lasat Dumnezeu cu privire la viata  de casnicie pentru a fi fericiti este: Comuniunea cu Dumnezeu  si comunicarea unul cu celalat !

Ca si copii ai lui Dumnezeu, este foarte importanta comuniunea cu Dumnezeu.

De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup. Geneza 2:24

Va lasa....nu inseamna a-ti abandona parinti. Unii parinti care au fost atasati de copilul lor, si asta se intampla in general la baieti, si-atunci unii parinti considera ca cea care a aparut in viata fiului lor...l-a influentat si incearca sa il departeze de ei. Nicidecum..... !
Bilblia insasi spune : "va lasa...si se va lipi de nevasta sa". Dar nu este suficient doar sa se lipeasca...ci sa devina un singur trup . Aici in schimb, e cel mai mare efort de depus...sa devii un singur trup...un singur trup...desi esti diferit. Ai gusturi diferite, dorinte diferite, ai obiceiuri si atatea, si-atatea lucruri fac diferenta....si intotdeauna aceste diferente sunt greu de depasit..si totusi, ei devin UNA.
Acest lucru de a deveni un singur trup, nu se poate realiza decat daca DUMNEZEU este in mijlocul lor, de-aceea este importanta comuniunea cu Dumnezeu impreuna ca un singur trup, si nu separat. Este una sa te rogi singur  si alta este sa te rogi impreuna cu sotul sau sotia ta. Orice problema, orice necaz, orice bucurie, atunci cand o impartasesti cu cel drag...e minunat. La fel si cei doi, care au devenit un singur trup, e minunat sa stea de vorba cu Domnul si sa impartaseasca totul, fie ca au o   bucurie, fie ca sunt in  necaz.
Frumoase sunt casniciile in care de la inceput  DUMNEZEU este pe primul plan, si cred ca si binecuvantarea Domnului care va fi peste ei ca familie pana la sfarsit, pentru ca,
ceea ce Dumnezeu binecuvinteaza, va fi binecuvantat in veci ! 

Hrana ta zilnica !

7 Octombrie Deuteronom 5.1-21

Pentru Israel se pune acum problema să asculte rânduielile şi judecăţile Domnului, să le înveţe şi să le respecte pentru a le împlini (v. 1). Sunt verbe semnificative pentru fiecare dintre noi în raport cu întreaga Scriptură!

 In fruntea tuturor instrucţiunilor date lui Israel se situează, fără-ndoială, legea. Ea pune în evidenţă, pe de o parte, perfecţiunea lui Hristos, care a împlinit-o în litera ei, iar pe de altă parte, răutatea omului, capabil să facă tot ceea ce este aici interzis (citiţi 1 Timotei 1.9). Faptul că Dumnezeu Se simte obligat să spună: „să nu ucizi" şi „să nu furi", confirmă că aceste înclinaţii spre rău sunt în noi. De aceea legea are un caracter predominant negativ; ea nu spune „să faci", ci „să nu faci". Viaţa creştină de asemenea presupune abstinenţă şi apărare. 1 Petru 1.14 şi 2.1, 11 îl îndeamnă pe copilul lui Dumnezeu să nu se lase în voia poftelor de dinainte, să respingă „orice răutate şi orice viclenie şi făţărnicii şi invidii", să se ferească „de poftele carnale..." Dar creştinismul este în aceeaşi măsură bogat şi în porunci pozitive, de vreme ce credinciosul are o viaţă nouă prin care le poate împlini. Şi dacă Dumnezeu ne cere să ne eliberăm inimile de diverse pofte, o face pentru că El ne-a dăruit o Persoană capabilă să satisfacă aceste inimi, ceea ce legea nu putea face.