Versetul zilei

25 august 2012

Elim Harmony-Frumusetea ce ne-nconjoara !

Frumusetea ce ne-nconjoara ne apropie de cer......superbe versuri !

Necesitatea Duhului Sfant !

   Când Domnul Isus a vorbit lui Nicodim  despre "naşterea din nou", Nicodim nu intelegea ce inseamna  sa te nasti din nou...fiind om mare. 
  "Nicodim I-a zis: „Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască?”
  Nasterea din nou se produce in momentul in care Duhul ne avertizeaza, ba mai mult ne ajuta sa constientizam starea noastra de pacat si sa  recunoastem necesitatea lui Isus Hristos in viata noastra. Prin botezul cu apa  (facut de Ioan) aratam cainta pentru pacatele noastre si declararea  lui Isus Hristos ca  Domn si Stapan in viata noastra, dar nu botezul cu apa este cel care ne da puterea necesara de care avem nevoie pentru a birui ispitele.Multi ani am inteles si eu gresit asa cum si altii poate inca mai gandesc la fel, ca odata botezati in apa am facut suficient in relatia noastra cu Hristos. In Ioan3:5 scrie:
 "... dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în împărăţia lui Dumnezeu"
Intr-adevar "Duhul"este Cel care ne convinge ca suntem pacatosi, si ca avem nevoie de o schimbare in viata noastra si aceasta inseamna "nastere din nou", dar urmatoarea etapa in viata unui credincios este invatarea si  pazirea poruncilor, si aceasta nu o putem face decat fiind calauziti si umpluti de puterea  Duhului Sfant.
"Voi turna Duhul Meu peste voi şi El vă va ajuta să trăiţi după poruncile Mele".
 Aici vedem necesitatea Duhului Sfant in viata noastra si din nou revin si spun, botezul cu apa, nu ne poate da puterea necesara de care avem nevoie. Dumnezeu ne spune ce avem de facut si tot El prin Duhul Sfant  ne da si aceasta putere de care avem nevoie.

 "Vă voi da o inimă nouă şi voi pune in voi un duh nou "  scrie Ezechiel 36:26
   Stim cu totii ca lupta spirituala  incepe abia atunci cand ne-am intors la Domnul.Sunt sute, poate mii de cazuri cand imediat dupa botezul in apa, multi dintre noi am cazut spiritual. 
  De ce....? Pentru ca ne-am multumit si am crezut ca e suficient  facand acest act, dar nu am continuat sa cerem puterea necesara, adica sa cerem  puterea Duhului Sfant sa inunde viata noastra pentru a duce o viata biruitoare de credinta.
   Da, este normal sa se intample sa cadem pe cale, pentru ca suntem asemeni unor copii care abia invatam sa mergem, si copiii adesea cad si se lovesc, dar nu am vazut niciodata un copil sa renunte la a invata sa mearga din cauza unor cazaturi.

  Calauziti de Duhul, greselile ne ajuta sa crestem spiritual !
Duhul Sfant este Cel care ne indeamna sa ne dorim mai mult, si mai mult sa gustam din Dumnezeu.
Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul....!  Psalmii 34:8
Atunci cand ne dorim sa-L cunoastem mai mult, El nu ne va lasa ci ne va sprijini.
Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos" 
Filipeni 1:6

Invataturi din Proverbele lui Solomon !

25 august si avem capitolul 25 de citit si sincer va spun ca mie, mi-a fost tare greu sa aleg un verset.
As fi vrut sa memorez vers. 11 care spune :"Un cuvant spus la vremea potrivita, este ca niste mere de aur intr-un cosulet de argint", este extraordinar acest verset si citindu-l realizez, ce  valoare are o vorba spusa cu intelepciune la vremea potrivita....
Am continuat sa citesc pana la capat si sincer mi-ar fi placut vers. 21 si 22, dar cred ca si in luna septembrie putem memora un verset.Astazi am ales un verset interesant:
"Calca rar in casa aproapelui tau, ca nu se sature de tine si sa te urasca"
si.....este foarte adevarat !
Weekend minunat !

Hrana ta zilnica !


25 August Numeri 16.76-55
Core se înălţase în duhul său (v. 1). Dar este scris: „Oricine se înalţă pe sine va fi smerit" (Luca 14.11). Proverbele confirmă acest adevăr atât de des verificat în istoria oamenilor: „Mândria merge înaintea pieirii ..." (Prov.16.18). Pentru răsculaţi, această pieire nu s-a lăsat mult aşteptată. Ce spectacol înfricoşător! 
Pământul „şi-a deschis gura" sub picioarele lor; au fost înghiţiţi de vii cu tot ce era al lor. Moise a trebuit să aibă grijă să avertizeze: „Depărtaţi-vă, vă rog, de corturile acestor oameni răi" (v. 26) şi este evident că acest lucru l-au făcut şi copiii lui Core. Ei au înţeles că trebuie să fie de partea lui Dumnezeu mai curând decât de partea tatălui lor, recunoscând în el un om rău. în adevăr, cap. 26.11 ne spune că „fiii lui Core n-au murit". îi vom reîntâlni mai târziu cântăreţi şi compozitori de psalmi. între aceştia, Psalmul 84 conţine un rezumat al istoriei lor: „Aş vrea mai bine să stau în pragul casei Dumnezeului meu (coriţii erau şi uşierii Templului), decât să locuiesc în corturile răutăţii" (Ps.84.10). Aşa sunt văzute corturile propriului lor tată!
Copii ai unui neam vinovat, suntem cruţaţi de o judecată şi mai grozavă, dacă avem credinţă.
 Cât de mare este harul lui Dumnezeu!

24 august 2012

Marturia unui lucrator crestin !

Vis şi realitate 
În ziua aceea eram foarte obosit, lucrasem mult pentru Domnul ! De accea, aşezându-mă pe canapea, şi gândindu-mă la lucrarea făcută, am aţipit.
 Eram mulţumit de lucrarea pe care o făcusem, căci fiind plin de râvnă, pe unde mergeam, sufletele doreau tot mai mult să le spun despre Domnul Iisus Christos. Multe dintre ele se întorceau la EL primind mântuirea. Adunarea sporea văzând cu ochii iar eu eram iubit şi ascultat. Tot ce spuneam era primit cu bucurie ca ceva desăvârşit şi eram tare bucuros.
 Dar în timp ce mă legănam în aceste gânduri, intră în camera mea un străin.
 Avea în mână o balanţă cu greutaţi şi în cealaltă un săculeţ cu instrumente şi un mic aparat.
 Avea înfăţişare aspră, ochii ca de foc şi plini de energie, dar şi de bunătate. Asta mă puse pe gânduri, mai ales ca nu-l chemasem şi nici nu aveam nevoie de aceste lucruri.
 Dar el cu o linişte gravă, se apropie de mine  şi îmi întinse mâna cu putere şi mă întrebă serios: "Cum îi merge râvnei dumitale?" Pentru moment, crezusem că mă întreabă de sănătate, eu care nu mă lăudam prea bine, dar când am gândit mai bine am înţeles că e vorba de râvnă mea neobosită, şi, ca să-i dovedesc, am început să-i arăt în cuvinte râvna mea. Dar nu ştiu prin ce minune, la picioarele mele se făcu un bulgăre ca de pământ, care creştea mereu pe măsură ce vorbeam, despre lucrarea pe care o făcusem.
   În sfârşit, el spuse "BUN, ACEASTA ESTE LUCRAREA RAVNEI DUMITALE" - şi-mi arătă bulgarul.
 Rugându-l să-şi spună părerea, străinul luă bulgarul  şi-l puse în balanţă, zicând apoi scurt:
"ARE 100 DE KG”. 
Câtă  bucurie am simţit!
 Îmi venea să strig de fericire, dar m-am stăpânit şi l-am privit pe străin. Înfăţişarea sa serioasă privind bulgărul meu în lucrare mă puse pe gânduri, şi am înţeles ca era numai începutul examinării roadei lucrării mele, şi că nu aveam un rezultat definitiv. El sfărâmă bulgărul şi îl aşează în topitoria ce o scoase din săculeţ.
   Unele din produsele chimice le aşeză în cazanul topitoriei, iar celelalte le puse deasupra, aprinzând focul. După ce se topi, turnă totul într-o formă de unde-l scoase pe masă. Dar nu mai era ca înainte, amestecat şi fără formă, ci acum era în diferite plăci, după diferitele materiale pe care le conţinuse, deosebindu-se şi înşirându-se una după alta ca verigile unui lanţ. Străinul luă forma în mână şi cu un ciocan, o desfăcu în bucăţi. Tăcând, le cercetă una câte una cu multă seriozitate, le cântări şi scrise rezultatul. La urmă îmi dădu nota să o văd, iar eu, după privirea sa tristă, văzu-i că nu e lucru bun, apoi mă părăsi zicându-mi cu milă:
 "Domnul să te izbăvească! " înmărmurit, privind nota, citii:

  ” Analiza râvnei lucrătorului ....."X" ...., concurent al Cununei Slavei Împărăţiei Veşnice".
  
    Greutate totală - 100 kg, din care:

 1.  7  părţi interese materiale
 2. 16  părţi ambiţii personale ( lucrarea eului )
 3. 15  părţi mândrie religioasă
 4. 11  părţi iubirea de a conduce
 5. 10  părţi lupta de sectarism
 6. 18  părţi dorinţa de a fi lăudat
 7. 13  părţi iubirea darurilor sale
 TOTAL: 90 Kg. Lemn, fân, trestie

 1. 3 părţi dragoste de Dumnezeu
 2. 4 părţi iubire de fraţi
 3. 3 părţi râvnă curată de evanghelizare

 TOTAL: 10 Kg aur, argint şi pietre scumpe.

  Din toată râvna aceasta 90 de părţi erau lemnul, fânul şi trestia care vor arde în foc o lucrare şi care nu are altă soartă decât nimicirea,şi numai 10 părţi sunt curate ca aurul,argintul şi pietrele scumpe,acestea rămân adevărata lucrare ce are ca soartă câştigarea Slavei Dumnezeieşti.
   Am rămas uimit când am citit aceste lucruri şi m-am întristat. Inima mi se făcu ca a unui bolnav şi auzii în urma mea un suspin atât de dureros, încât mă ţintui pe loc cu un cui, am vrut să fug după străin, însă ne putând, am renunţat. Gândindu-mă puţin, mintea mi se lumină şi în mine se ridică un lucrător nou care începu să-l judece pe cel vechi. O adevărată înţelegere mă pătrunse şi m-am trezit rugându-mă: Doamne fie-ţi milă de mine.  Copleşit, căzut în genunchi cu lista analizei râvnei mele de lucrător. Priveam la ea şi parcă se prefăcuse într-o oglindă în care vedeam atât de limpede starea în care se afla inima mea în acele momente. Abia atunci am înteles bine analiza străinului. Am văzut că era desăvârşită şi bine cântărită, iar eu, nenorocitul de mine nu mai aveam nimic de zis. Eram atât de lămurit cum n-am mai fost niciodată, dar eram zdrobit de durere. Un foc ardea în mine. Am strigat deznădăjduit către Dumnezeu să mă scape de mine însumi, dar durerea creştea mereu...
Mă strângea de gât, gemeam, iar suferinţa creştea mereu încât inima mea era gata să plesnească. Nu mai puteam.
   Înăbuşit de groază, începui să strig atât de tare şi de disperat, încât m-am trezit. Pâna în ziua aceea, ori de câte ori mă rugam, îi ceream Tatălui Ceresc să mă scape de tot ceea ce este rău şi de pedeapsa viitoare. De atunci încoace însă, n-am mai ştiut să mă rog decât să mă izbăvească de mine însumi. E un lucru de mare preţ ceea ce am învăţat acum la bătrâneţe ( lucrul care îl uitasem în rugăciunile mele ). Fără să uit, de atunci aşa m-am rugat mereu, nici o clipă n-am mai avut pace până nu m-am văzut scăpat de mine, prin focul curăţitor al Harului Domnului Iisus. Şi n-am ştiut ce-i odihna până ce n-am ştiut că în locul interesului religios şi mândriei a venit lumina şi smerenia Dragostei Domnului Iisus, astfel încât astăzi pot spune: 
"DACĂ DOMNUL MĂ VA CHEMA, VOl PUTEA STA LINIŞTIT LA PICIOARELE Sfântului Mântuitor, Iisus Christos, purtând Cununa Împărăţiei Veşnice" . Astfel eu care mă bucuram în lucrarea făcută de mine însumi de credincioşia mea în care stăteam, m-am vindecat şi acum spun tuturor.
   De vă rugaţi Lui Dumnezeu, rugaţi-vă să vă scape de voi înşivă, de starea de mândrie ce vă stăpâneşte, de nepăsarea faţă de Slava Lui Dumnezeu care se găseşte în viaţa tuturor creştinilor din zilele noastre.          
  Cel ce se întoarce la Dumnezeu se opreşte mai întâi de pe calea pierzării, şi nu mai păşeşte spre păcat. 
 În al doilea rând, recunoscându-L pe Domnul Iisus, este atras spre EL, se desparte de tot ce nu-i place Domnului şi astfel, îndreptându-se cu faţa spre Domnul lisus, întoarce spatele lumii şi păcatului. 
 În al treilea rând, porneşte pe Calea curată a Ascultării de Dumnezeu.

                 PENTRU FRAŢII DE PRETUTINDENI !


Invataturi din proverbele lui Solomon !

Inceput de week-end, 24 august, capitolul 24 din proverbe.
"Iata ce mai spun inteleptii: Nu este bine sa ai in vedere fata oamenilor in judecati"
O zi minunata !

O zi binecuvantata !

Acolo unde oamenii nu pot....poateDumnezeu
Acolo unde oamenii nu stiu....stie Dumnezeu
Acolo unde oamenii nu vad....vede Dumnezeu

Acolo unde oamenii nu dau....da Dumnezeu
Pentru ca Dumnezeu e totul si El poate totul ! ♥

Fiti binecuvantati de Domnul !
                                                   

Hrana ta zilnica !


24 August Numeri 16.1-15
Acum se mai adaugă o pagină tristă la sumbra istorie a poporului în pustiu. Epistola lui Iuda numeşte acest eveniment „răzvrătirea lui Core" (Iuda 11). Acest incident arată cât de departe ne poate duce mândria despre care ne-a vorbit cap. 15: până la o adevărată revoltă împotriva lui Dumnezeu.
 Core este un levit din familia lui Chehat. Nemulţumit de nobilul său serviciu, râvneşte la preoţia pe care Domnul i-o încredinţase lui Aaron şi familiei sale. A face slujba Cortului, a sta înaintea adunării „ca să-i slujiţi" (v. 9), nu li s-a părut suficient lui Core şi complicilor săi; au dorit ceva mai înalt. Azi, unii creştini sunt tot atât de nemulţumiţi de slujba pe care le-a încredinţat-o lor Domnul. Ei vor să fie importanţi, să se ridice deasupra altora. Apostolul Ioan este obligat să-1 denunţe în cea de-a treia sa epistolă pe un anume Diotref care iubea întâietatea în adunare. Ce contrast cu Cel care „n-a venit ca să I se slujească, ci ca El să slujească ..." (Marcu 10.45).
Cât despre Datan şi Abiram, ei au îndrăznit să folosească în legătură cu Egiptul expresia: „ţară unde curge lapte şi miere" (v. 13), care definea Canaanul. Pentru ei, „conducerea" lui Moise era de nesuferit. Aceşti oameni întruchipează rebeliunea civilă (laică), în timp ce Core personifică apostazia religioasă.