Versetul zilei

18 iulie 2012

Hrana ta zilnica !

18 Iulie Levitic 25.1-19
Dumnezeu, care a dat omului Sabatul, Se îngrijeşte şi de creaţia Sa. La fiecare şapte ani, lucrul pământului trebuia întrerupt, pentru ca pământul să se poată odihni. Şi la fiecare şapte ori şapte ani, o dată la cincizeci de ani, în Israel trebuia să se audă trâmbiţa care vestea Anul Jubiliar, restaurarea tuturor lucrurilor. În consecinţă, nici o tranzacţie, nici o cumpărare a vreunei proprietăţi nu putea avea loc fără să se aibă în vedere data jubileului care urma şi de care trebuia să se ţină cont fără încetare.
 Dragi copii ai lui Dumnezeu, această trâmbiţă căreia toţi israeliţii - şi în special cei oprimaţi - îi aşteptau sunetul, nu ne face ea să ne gândim la cea din urmă trâmbiţă, cu al cărei sunet Domnul va coborî din cer pentru a-i aduna sus pe toţi cei care îi aparţin? (1 Corinteni 15.52). 
Da, Domnul vine, să nu uităm aceasta! 
Să trăim în această perspectivă! 
Să dăm lucrurilor de pe pământ numai o valoare relativă. Ele au un caracter trecător: ne vom bucura de ele numai pentru un timp. Să ne fixăm privirile dincolo de acestea, asupra lucrurilor care nu se văd, dar care sunt eterne (2 Corinteni 4.18). Fie ca deciziile noastre, proiectele noastre, subiectele noastre de mulţumire ca şi cele de încercare să poată purta mereu în faţa ochilor noştri marca «provizoriu», pe care le-o conferă preafericita noastră speranţă!

17 iulie 2012

Nu-l poti ignora pe Cel care-a creat ...

   Marele fizician Albert Einstein spunea : "este mult mai usor de modificat structura atomului decat  duhul cel rau din individ.Nu puterea exploziei  unei bombe atomice este ceea ce ne ingrozeste, ci puterea rautatii inimii omenesti, forta sa de explozie pentru rau".
Dar oare cine sta in spatele aceste forte...?
In spatele tuturor acestor rautati, si aici ma refer la tot ceea ce se intampla, ura, santaj, razboaie, si tot ceea ce vedem zi de zi in jurul nostru, nu este nimeni altul autorul... decat diavolul.
In ciuda acestor declaratii, eu cred ca Domnul Isus  poate schimba orice inima fie ea cat de inveninata. Odata cu jertfa Sa, a pregatit aceasta cale de a fi transformati. Nu trebuie sa platim nimic, chiar si cel mai sarac om poate beneficia de acest dar minunat, doar trebuie un singur lucru sa facem...sa credem ca EL este singurul care poate face aceasta eliberare care ne invenineaza si ne impovareaza sufletul, 
EL FIUL lui DUMNEZEU !
EL este singurul care ne poate transforma, ne poate slefui, ne poate da valoare, si ne poate face  pietre pretioase, pentru ca EL este FAURITORUL !
El ne-a creat dupa chipul si asemanarea  SA. 
Atentie...!!!!
Nu suntem la fel ca DUMNEZEU, ci suntem creati dupa asemanarea Sa, dar pacatul ne-a deformat si datorita  caderii noastre am denaturat imaginea lui Dumnezeu prin noi.

Am fost creati pentru gloria Sa si spre Slava LUI.Singura noastra obligatie este sa ne comportam asa cum ne-a lasat El.
Nu-l putem ignora .....pe CEL care ne-a creat!
Procesul  de slefuire  poate fi mai dureros, dar finalul capodoperei va fi superb !!!!
O seara binecuvantata !



Elim Harmony-Puternicul lui Israel

Hrana ta zilnica !

17 Iulie Levitic 24.7-23
După cum am văzut, în cursul anului copiii lui Israel aveau ocazii speciale de a se strânge laolaltă pentru sărbători. Nu li se cerea decât să se prezinte din când în când. Pe de altă parte,
slujba făcută în contul lor nu înceta niciodată. Candelele ardeau necontenit (v. 3). Câtă fericire să ne gândim că şi atunci când suntem prea ocupaţi cu treburile vieţii acesteia pentru a ne putea gândi la cer, chiar şi atunci când comuniunea noastră s-a întrerupt, lumina lui Hristos, Sfeşnicul divin, nu încetează să strălucească în toată puterea înaintea lui Dumnezeu!
 Şi ce anume luminează?
 Luminează cele douăsprezece pâini aranjate pe masă, care reprezintă poporul lui Dumnezeu în întregime, strâns în perfectă ordine în sanctuar.
Episodul cu hulitorul şi cu pedepsirea acestuia ne învaţă cum, în ciuda acestui loc privilegiat, apostazia îşi va face apariţia în mijlocul poporului şi care îi va fi teribila pedeapsă. „Numele mai presus de orice nume" a fost hulit când Fiul lui Dumnezeu venit pe pământ a fost insultat, respins şi răstignit. Şi aşa va fi şi în viitorul apropiat când „omul fărădelegii", Antihristul, se va împotrivi şi se va înălţa mai presus de orice se numeşte „Dumnezeu". Domnul Isus „îl va desfiinţa prin arătarea venirii Sale" (2 Tesaloniceni 2. 8).

16 iulie 2012

O saptamana minunata !

   O noua saptamana ......!!!

Poate va fi o saptamana plina de bucurii, plina de  incercari, de ingrijorari , de neajunsuri, poate de suferinta....toate sunt ingaduite cu stirea lui Dumnezeu.
Nici un fir de par nu cade fara stirea LUI. Oare nu stie Dumnezeu de ce o sa avem parte de fiecare....????
Categoric DA !
Nu am iesit azi din casa pana nu am incredintat totul in Mana Lui...fa si tu la fel.
Viitorul tau si al meu este total necunoscut, dar pentru ca noi credem  in Isus Hristos, nu ne va fi greu deloc sa-l incredintam in Mana unui Dumnezeu Atotputernic, Atotcunoscator, Omniprezent, un Dumnezeu, care ESTE DUMNEZEU  
si nimeni NU ESTE ca EL.
O saptamana  binecuvantata !

Hrana ta zilnica !

16 Iulie Levitic 23.23-44
Din punct de vedere istoric, în prezent ne aflăm în perioada care urmează Cincizecimii. Israel este lăsat deoparte, este perioada Bisericii, timp în care Domnul Isus adună „într-unul singur pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi" (loan 11.52). Totuşi va veni şi ziua când tot Israelul va fi la rândul său strâns. După răpirea Bisericii, memorialul bucuriei sau „sărbătoarea trâmbiţelor" (Numeri 29.1) va convoca poporul şi-l va uni din nou în ţara lui, pregătindu-1 pentru marea smerire din cea de-a şasea sărbătoare: ziua Ispăşirii, căreia îi corespund ceremoniile din cap. 16. 
Israel, în mare nelinişte, va fi în aşteptarea Aceluia care acum este în Locul Preasfânt, ca să apară, împreună cu ai Săi, pentru mântuire (Evrei 9.28  „Deosebit de venirea pentru păcat"), pentru eliberarea sa. Şi astfel ajungem la sărbătoarea corturilor, descrisă în detaliu în acest pasaj. Ea simbolizează domnia dreptăţii şi a păcii pe pământ, care este numită mileniul. Să numărăm de câte ori se repetă cuvintele „să nu faci nici o lucrare de slugă". 
În măreţul plan al harului, care merge de la cruce la glorie, Dumnezeu Şi-a rezervat privilegiul de a face El însuşi lucrarea. Omul şi eforturile lui nu sunt de nici un folos. Este o lucrare divină. Este „glorioasă şi măreaţă" (Psalmul 111.3).

15 iulie 2012

Nu te ingrijora !

Poate te intrebi cui ii este adresat acest mesaj...? 
Nu stiu exact cui, dar stiu ca nu la intamplare am inceput sa scriu.Poate ca Dumnezeu vrea sa-l citesti chiar tu, iar daca ai ocazia sa il citesti...inseamna ca mesajul este pentru tine.

Cand ne ingrijoram, credem mai mult in problemele noastre decat in promisiunile lui Dumnezeu. 
Ingrijorarea noastra nu numai ca ne face rau noua...dar si il intristeaza enorm pe Dumnezeu.
EL iti spune "NU TE INGRIJORA "....si totusi...noi am ajuns bolnavi de ingrijorare. Cu alte cuvinte il facem mincinos, il subestimam si  cred ca poate fi numita insulta la adresa lui Dumnezeu.
TU CREZI IN DUMNEZEU ????
Daca da....atunci oricare ar fi problema ta...nu are nici un sens si nu ai nici un motiv de ingrijorare.Dumnezeu le stie pe toate, are putere de a interveni  pana in cele mai mici amanunte...asa ca....
"elibereaza-ti umerii apasati si pune-ti povara in  mana Lui ", este singura ta sansa.

O noapte binecuvantata !

Hrana ta zilnica !

15 Iulie Levitic 23.15-22

Cincizeci de zile separau sărbătoarea celor dintâi roade de cea a săptămânilor sau Cincizecimea. Amândouă aveau loc în ziua de după Sabat, adică în prima zi a săptămânii.
 Ştim că, după învierea Sa, înainte de înălţarea la cer, Domnul li S-a arătat de mai multe ori ucenicilor Săi pentru a-i mângâia, a-i încuraja şi a-i trimite să vestească Evanghelia. 
Apoi cap. 2 din Fapte ne arată cum Duhul Sfânt a coborât din cer la Cincizecime pentru a locui în Adunare.
 Cele două pâini menţionate în v. 17 sunt un simbol al acestei Biserici alcătuite din credincioşi evrei şi „străini". Dar cei care o alcătuiesc sunt încă pe pământ şi de aceea aluatul, simbol al păcatului, nu poate lipsi din aceste pâini. (1 Ioan 1.7, 9).
 Astfel sunt „cele dintâi roade" ale lucrării crucii prezentate lui Dumnezeu de către preot. Şi Isus, vorbind despre El însuşi ca fiind „bobul de grâu" care trebuia să cadă „în pământ" şi să moară, putea adăuga: „dacă moare, aduce mult rod" (Ioan 12.24). Snopul celor dintâi roade era mărturia, premiza unui bogat seceriş (v. 22). Hristos, Omul înviat, nu va rămâne singur în glorie. 
Se va întoarce cu cântec de bucurie, purtându-Şi snopii (Psalmul 126.6).