Versetul zilei

9 mai 2012

Hrana ta zilnica !

9 Mai Exod 25:23-40

În timp ce chivotul ne înfăţişează un Hristos care apără perfect drepturile lui Dumnezeu, masa II ilustrează pe Hristos aducându-i necontenit pe ai Săi în prezenţa lui Dumnezeu. Confecţionată din aceleaşi materiale ca şi chivotul (lemn de salcâm poleit cu aur), având o cunună („o bordură") şi o margine („un pervaz") care vorbesc despre glorie şi protecţie, masa avea menirea de a purta atât cele douăsprezece pâini pentru punerea înainte (Levitic 24.5, 6), imagine a poporului lui Dumnezeu în întregul său, cât şi ustensilele menţionate în v. 29, care vorbesc despre sprijinul pe care-l primim de la Hristos pentru slujire (Marcu 16.20).
In chip simbolic, tot poporul lui Dumnezeu este în sanctuarul sfânt purtat de Domnul şi ţinut de El în lumina lui Dumnezeu. Astfel ajungem la sfeşnicul de aur curat, simbol al Celui care a fost aici, jos, „Lumina lumii". Sfeşnicul are şapte candele de aur, indicând mărturia lui Dumnezeu purtată astăzi de Adunare (Apocalipsa 1.12, 20). Acesta are răspunderea de a lumina în noaptea acestei lumi prin energia Duhului Sfânt (untdelemnul). „Voi sunteţi lumina lumii", le-a spus Isus a lor Săi, având în vedere perioada cât va fi absent (Matei 5.14). Dar, pentru a păstra strălucirea candelelor, sunt necesare „mucări" (v. 38), imagine a grijii necontenite a Marelui nostru Preot.

8 mai 2012

Marturisirea pacatului !

    Mandria, frica si rusinea  de oameni ne fac sa caram in spate un bagaj greu. Calatorim pe drumul catre cer incarcati in spate cu povara pacatelor.Nu avem pace, nu avem liniste, nu avem somn, nu mai avem iubire nici macar pentru cei din casa noastra, dar sa mai avem pentru cei din jurul nostru....nu mai avem...nimic.Pacatul marturisit aduce eliberare, il ingropam ...si nu il innoim. 
    De ce trebuie sa marturisim pacatul din viata noastra ?
-Pentru ca oricum va fi descoperit in ziua aceea. 
-Pentru ca produce durere in  mintea si sufletul nostru.
-Pentru ca produce imbolnavirea inimii si a trupului  nostru .
-Pentru ca atrage pedeapsa.
   Atrage pedeapsa in familia noastra, asupra copiilor nostri, atrage pedeapsa in bisericile noastre si  nu vom avea parte de binecuvantarile Domnului. 
.....Îşi ţine dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la al treilea şi al patrulea neam!
Exod 34:7
„Domnul este încet la mânie şi bogat în bunătate, iartă fărădelegea şi răzvrătirea; dar nu ţine pe cel vinovat drept nevinovat şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii până la al treilea şi al patrulea neam" 
Numeri 14:18

" Acum, te rog, iartă-mi păcatul, întoarce-te cu mine, ca să mă închin până la pământ înaintea Domnului.”  1Samuel 15:25

Hrana ta zilnica !

8 Mai Exod 25.1-22

În acest capitol încep instrucţiunile cu privire la închinare. Cortul, „imaginea şi umbra celor cereşti" (Evrei 8.5), ne prezintă, prin detaliile sale, ca o serie de simboluri, condiţiile în care:
1) Dumnezeul Cel Sfânt poate locui în mijlocul alor Săi;
2) cum noi, care suntem păcătoşi, ne putem apropia de acest Dumnezeu sfânt. 
Aceste chestiuni privesc adevărurile de bază ale mântuirii noastre şi locul lor în ordinea divină.
Când dorim să descriem o casă, nu începem cu mobila. Aici, dimpotrivă, chivotul ocupă primul loc, pentru că îl reprezintă pe Hristos, centrul planurilor lui Dumnezeu. Era făcut din lemn de salcâm (copac ce creşte în soluri aride, nestricăcios, imagine a umanităţii lui Hristos - Isaia 53.2), poleit cu aur, semn al divinităţii Sale. Capacul ispăşirii, din aur curat, care acoperea chivotul, spune despre un Dumnezeu binevoitor, împăcat prin sângele care era adus (Romani 3.25) şi care îl poate întâlni acolo pe omul păcătos (v. 22). „Heruvimii gloriei", ale căror feţe erau întoarse (Evrei 9.5), ne spun că acolo sunt taine divine adânci, în care „îngerii doresc să privească" (1 Petru 1.12).

7 mai 2012

In clipele cele mai adanci ale disperarii apuca-te tare de PROMISIUNILE MINUNATE  ALE LUI DUMNEZEU si vei  primi pace si bucurie!

 La Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul.
În Tine, Dumnezeule, mă încred: să nu fiu dat de ruşine, ca să nu se bucure vrăjmaşii mei de mine!
Da, toţi cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daţi de ruşine: ci de ruşine vor fi daţi cei ce Te părăsesc fără temei.
Arată-mi, Doamne, căile Tale şi învaţă-mă cărările Tale.
Povăţuieşte-mă în adevărul Tău şi învaţă-mă; căci Tu eşti Dumnezeul mântuirii mele, Tu eşti totdeauna nădejdea mea!
 Adu-Ţi aminte, Doamne, de îndurarea şi bunătatea Ta; căci sunt veşnice.
Nu-Ţi aduce aminte de greşelile din tinereţea mea, nici de fărădelegile mele; ci adu-Ţi aminte de mine, după îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne!
Domnul este bun şi drept: de aceea arată El păcătoşilor calea.
 El face pe cei smeriţi să umble în tot ce este drept. El învaţă pe cei smeriţi calea Sa.
Toate cărările Domnului sunt îndurare şi credincioşie pentru cei ce păzesc legământul şi poruncile Lui.
 Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea, căci mare este!
Cine este omul care se teme de Domnul? Aceluia Domnul îi arată calea pe care trebuie s-o aleagă.
El va locui în fericire, şi sămânţa lui va stăpâni ţara.
Prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El, şi legământul făcut cu El le dă învăţătură.
Eu îmi întorc necurmat ochii spre Domnul, căci El îmi va scoate picioarele din laţ.
 Priveşte-mă şi ai milă de mine, căci sunt părăsit şi nenorocit.
 Neliniştea inimii mele creşte: scoate-mă din necazul meu!
 Uită-Te la ticăloşia şi truda mea şi iartă-mi toate păcatele mele.
Vezi cât de mulţi sunt vrăjmaşii mei şi cu ce ură mare mă urmăresc.
Păzeşte-mi sufletul şi scapă-mă! Nu mă lăsa să fiu dat de ruşine când mă încred în Tine!
Să mă ocrotească nevinovăţia şi neprihănirea, când îmi pun nădejdea în Tine!
 Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui

Secretul unei paci trainice si de durata !

   Viata zbuciumata si plina de stres, dezamagirile din jurul tau, fatarnicia si ipocrizia oamenilor din jur, minciuna...toate ne fac de multe ori sa ne pierdem linistea si  pacea interioara a sufletului nostru.
 In Evanghelia dupa Ioan cap.14,vers.27  sta  scris: " Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte", ori am convingerea ca Isus  doreste ca aceasta pace sa ramana constanta in inima noastra. 
   Poti sa ai pace in mijlocul problemelor, in mijlocul furtunilor?
   Poti sa stai linistit in mijlocul necazului tau ?
   Poti sa stai linistit in fata compromisului spiritual din jurul tau?
   Biblia spune ca "DA" !
   Chiar daca  din punctul nostru de vedere pare imposibil, trebuie sa credem ceea ce ne spune Scriptura. Pacea nu o gasim la oameni.......
Indiferent daca trecem  prin probleme, prin incercari...putem  avea pace daca ramanem conectati la sursa puterii. Sursa care ne da pacea! 
  De aceea, preaiubiţii şi mult doriţii mei fraţi, bucuria şi cununa mea, rămâneţi astfel tari în Domnul, preaiubiţilor! Filipeni 4:1
  Noua nu ne ramane decat sa cautam pacea, cat tine de noi, sa stam verticali in fata provocarilor si a compromisului,iar Domnul se va ocupa de tot ceea ce este in jurul nostru.El se va ocupa de toate problemele noastre, pentru ca, atata timp cat noi ramanem tari in EL ne-a dat si o promisiune :
"Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri.Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus"Filipeni 4: 6-7
Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.
  De-aceea indiferent cat de mari sunt valurile si incercarile....EU RAMAN TARE IN DOMNUL !
Celui cu inima tare, Tu-i chezăşuieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine
Isaia 26:3
  


Hrana ta zilnica !

7 Mai Exod 24.1-18

Primul legământ a fost instituit cu toată solemnitatea cuvenită şi a fost pecetluit cu sânge (citiţi Evrei 9.18 ...). Apoi Domnul Şi-a arătat ceva din strălucirea gloriei Sale bătrânilor lui Israel. Ei au văzut că ,sub picioarele Lui era ca o lucrare străvezie ca safirul şi ca însuşi cerurile în curăţie" (v.10; Ezechiel 1.26). „Picioarele Lui" ne ajută să ne gândim la calea glorioasă a Fiului lui Dumnezeu, aşa cum ne-o prezintă Evangheliile, o cale „ca însuşi cerurile în curăţie". Hristos nu numai că „a coborât din cer", „S-a suit în cer", ci El n-a încetat nici o clipă să fie „Fiul Omului care este în cer" (Ioan 3.13). Şi în umblarea lui Hristos aici, jos, poate fi admirată gloria lui Dumnezeu în toată perfecţiunea ei morală (Psalmul 68.24). „Cine M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl" (Ioan 14.9).
Versetul 11 ilustrează libertatea sfântă şi comuniunea de care se bucură acum răscumpăraţii Domnului Isus. Pe baza lucrării încheiate a lui Hristos şi a prezenţei Sale la dreapta lui Dumnezeu, ei sunt, într-un fel, „acasă" în glorie.
Moise, pe un alt munte, cel al transfigurării, va fi împreună cu Ilie şi cu cei trei ucenici martori al gloriei Domnului Isus (Luca 9.28-36).

6 mai 2012

Buna dimineata !

....in ceruri El a întins un cort soarelui.
Şi soarele, ca un mire care iese din odaia lui de nuntă, se aruncă în drumul lui cu bucuria unui viteaz: răsare la un capăt al cerurilor şi îşi isprăveşte drumul la celălalt capăt; nimic nu se ascunde de căldura lui. Ps. 19:4-6

Mi-a daruit inca o zi......!
Acest lucru m-a facut sa privesc la ziua care tocmai a trecut, sa meditez la  tot ceea ce am facut, tot ceea ce am gandit, tot ceea ce NU am facut......si am ajuns la o singura concluzie.....nu am nici un merit.
....si totusi, mi-a mai dat o sansa sa pot privi rasaritul...de-aceea Ii multumesc ! 

Hrana ta zilnica !

6 Mai Exod 23.20-33
DOMNUL nu-i dă numai porunci lui Israel. El îl înconjoară cu grija Lui atentă: îi oferă un conducător, pe îngerul Său, care va merge înaintea lui pentru a-i conduce şi a-i îndruma în
bătălii. Mai mult chiar, de atunci El Ie-a dat instrucţiuni cu privire la sfârşitul călătoriei lor. Inainte de aceasta au fost trasate hotarele largi ale ţării pe care aveau să o moştenească.
În mod asemănător, în zilele noastre, Dumnezeu Se îngrijeşte de calea poporului Său creştin pe acest pământ, dându-le un tovarăş de drum, Duhul Sfânt. Indemnul adresat lui Israel în v. 21: „Fii atent în prezenţa Lui şi ascultă glasul Lui... pentru că Numele Meu este în El", poate fi legat cu cel din Noul Testament de a nu mâhni Duhul Sfânt al lui Dumnezeu , "să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării. (Efeseni 4.30).
In harul Său, Dumnezeu doreşte ca ai Săi să cunoască destinaţia acestui drum: frumoasa moştenire pe care le-a pregătit-o sus în cer.
Totodată, între preocupările lui Dumnezeu sunt unele pe care suntem mai puţin dispuşi să le înţelegem şi mai ales să le acceptăm. Ele au ca temelie grija Lui deosebită ca ai Săi să fie în totul despărţiţi de naţiunile din jur. Dar Dumnezeu nu insistă asupra acestei separări pentru a-i lipsi de ceva bun, dimpotrivă, aceasta este o consecinţă a dragostei, care urmăreşte să-i ferească de o capcană sigură (v. 33).