18 mai 2011
O dihotomie inselatoare
Se strecoară în mintea noastră, mai devreme sau mai târziu, ideea că atunci când suntem la (în) biserică ne comportăm întrun fel și când suntem acasă ne putem comporta, și chiar ne comportăm altfel. În anumite locuri , sacre sau nefamiliare, ne permitem o autocenzură, iar în altele, familiare, redevenim noi – așa cum ne știm și așa cum ne știu cei apropiați . Ne obișnuim cu această dihotomie, trăire cu standarde duble, că nici nu o mai conștientizăm; ea ne devine atât de naturală și de normală că nici nu o mai observăm. Dar dihotomia nu se mulțumește să stea doar în acest sertăraș ci se furișează și în altele. Ne urmărește ca o umbră pe drumul aglomerat cu șoferi impertinenți și grăbiți, la cumpărături printre cărucioare aproape goale sau burdușite, la școala cu profesori stresați și elevi silitori sau chiulangii, sau la jobul cu șefi mereu nemulțumiți.
De ce suntem altfel când suntem singuri?
De ce nu mai avem răbdare când suntem cu cei familiari nouă?
Dar, când suntem singuri? Singuri … cu adevărat.
Niciodată!
Domnul Dumnezeu este omniprezent.
Ochiul Lui vede tot, până și gândurile și motivațiile inimilor noastre.
Iar în atmosfera invizibilă (pentru noi) îngerii și demonii sunt martori și implicați activ în viața noastră cea de toate zilele.
Tot ce faceți să faceți ca pentru Domnul Cristos – spune Pavel în Coloseni.
Dincolo de realitatea vizibilă, copii sănătoși sau bolnavi, părinți grijulii sau distanți, copii rebeli sau cuminți, profesori indolenți sau interesați, șefi cumpătați sau indiferenți, angajați delăsători sau conștiincioși există o realitate spirituală invizibilă care interferează și interacționează cu lumea vizibilă.
Dincolo de realitatea vizibilă imediat este realitatea ultimă și incontestabilă a Domnului Înviat a cărui putere lucrează în aleșii, sfinții și preaiubiții Săi.
Trăirea în lumina acestei realități scoate la iveală dihotomia trăirii cu standarde duble (indiferent în ce domeniu s-ar ascunde ea) și convinge creștinul la schimbarea vieții spre o trăire standard, uniformă, indiferent de contextul sacru sau familiar în care se manifestă aceasta. Indiferent de locul în care ne mișcăm, familiar sau străin, bisericos sau păgân, el devine sacru prin subordonarea noastră conștientă lucrării sfințitoare și răscumpărătoare a Celui prin care și pentru care sunt toate lucrurile!Orice muncă … de pastorat, de rugăciune, de spălat vase, de încasat bani, de măturat străzile, de schimbat scutece, de făcut mâncare, de condus mașina, de predare, de săpat șanțuri este sacră sau sfințită în măsura în care este făcută ca și pentru Domnul! Aceasta înseamnă atitudine de supunere, respect, conștiinciozitate, timp, calitate, eficiență. Adică nu de mântuială, nu cu întârzieri și trageri de timp, nu cu lehamite și sictireală, nu în dezordine și cu indolență.
"Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni …!”
editorial preluat:http://pomulvietii.abcr.ro/
De ce suntem altfel când suntem singuri?
De ce nu mai avem răbdare când suntem cu cei familiari nouă?
Dar, când suntem singuri? Singuri … cu adevărat.
Niciodată!
Domnul Dumnezeu este omniprezent.
Ochiul Lui vede tot, până și gândurile și motivațiile inimilor noastre.
Iar în atmosfera invizibilă (pentru noi) îngerii și demonii sunt martori și implicați activ în viața noastră cea de toate zilele.
Tot ce faceți să faceți ca pentru Domnul Cristos – spune Pavel în Coloseni.
Dincolo de realitatea vizibilă, copii sănătoși sau bolnavi, părinți grijulii sau distanți, copii rebeli sau cuminți, profesori indolenți sau interesați, șefi cumpătați sau indiferenți, angajați delăsători sau conștiincioși există o realitate spirituală invizibilă care interferează și interacționează cu lumea vizibilă.
Dincolo de realitatea vizibilă imediat este realitatea ultimă și incontestabilă a Domnului Înviat a cărui putere lucrează în aleșii, sfinții și preaiubiții Săi.
Trăirea în lumina acestei realități scoate la iveală dihotomia trăirii cu standarde duble (indiferent în ce domeniu s-ar ascunde ea) și convinge creștinul la schimbarea vieții spre o trăire standard, uniformă, indiferent de contextul sacru sau familiar în care se manifestă aceasta. Indiferent de locul în care ne mișcăm, familiar sau străin, bisericos sau păgân, el devine sacru prin subordonarea noastră conștientă lucrării sfințitoare și răscumpărătoare a Celui prin care și pentru care sunt toate lucrurile!Orice muncă … de pastorat, de rugăciune, de spălat vase, de încasat bani, de măturat străzile, de schimbat scutece, de făcut mâncare, de condus mașina, de predare, de săpat șanțuri este sacră sau sfințită în măsura în care este făcută ca și pentru Domnul! Aceasta înseamnă atitudine de supunere, respect, conștiinciozitate, timp, calitate, eficiență. Adică nu de mântuială, nu cu întârzieri și trageri de timp, nu cu lehamite și sictireală, nu în dezordine și cu indolență.
"Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni …!”
editorial preluat:http://pomulvietii.abcr.ro/
17 mai 2011
Roaga-te si inalta-i laude in noapte !
...noaptea cantam laudele LUI,si inaltam o rugaciune Dumnezeului vietii mele.Psalmii 42:8
In cele mai grele momente si mai ales in momentele de singuratate Dumnezeu isi face simtita prezenta cel mai bine.Cred ca aceste momente grele si de incercare ne sunt daruite de Dumnezeu cu un scop.
In suferintele si greutatile noastre,cred ca Dumnezeu vrea sa ne arate ca EL este singura sursa a puterii noastre si vrea sa fim dependenti de aceasta sursa.De fiecare data, in incercari am privit mai mult la El si de fiecare data m-am intors la El cu laude.Atunci pacea Sa imi inunda viata si imi da iarasi linistea de care am nevoie.
Cu siguranta si tu dragul meu ,poate treci prin asemenea momente.Poate chiar acum iti sta in fata o situatie din care nu stii cum sa iesi,poate ai ganduri care te chinuie de zile intregi...chiar saptamani....nu stiu....eu nu pot cunoaste problema ta,dar stiu ca Dumnezeu ne cunoaste pe fiecare in intregime.Stiu insa un singur lucru,in mijlocul incercarilor si suferintelor,abandoneza-te in bratul Domnului.El iti poate da rezolvare,El iti poate da PACEA SA
"El stie durerea cand e mai adanca
Lacrimi ce curg ziua si noaptea
Soptindu-ne dulce : Te iubesc ! Nu uita !
Ne-a sterge lacrima ce-n ochi vom avea "
"Cand te cauta necazurile...tu cauta-l pe Dumnezeu "
In cele mai grele momente si mai ales in momentele de singuratate Dumnezeu isi face simtita prezenta cel mai bine.Cred ca aceste momente grele si de incercare ne sunt daruite de Dumnezeu cu un scop.
In suferintele si greutatile noastre,cred ca Dumnezeu vrea sa ne arate ca EL este singura sursa a puterii noastre si vrea sa fim dependenti de aceasta sursa.De fiecare data, in incercari am privit mai mult la El si de fiecare data m-am intors la El cu laude.Atunci pacea Sa imi inunda viata si imi da iarasi linistea de care am nevoie.
Cu siguranta si tu dragul meu ,poate treci prin asemenea momente.Poate chiar acum iti sta in fata o situatie din care nu stii cum sa iesi,poate ai ganduri care te chinuie de zile intregi...chiar saptamani....nu stiu....eu nu pot cunoaste problema ta,dar stiu ca Dumnezeu ne cunoaste pe fiecare in intregime.Stiu insa un singur lucru,in mijlocul incercarilor si suferintelor,abandoneza-te in bratul Domnului.El iti poate da rezolvare,El iti poate da PACEA SA
"El stie durerea cand e mai adanca
Lacrimi ce curg ziua si noaptea
Soptindu-ne dulce : Te iubesc ! Nu uita !
Ne-a sterge lacrima ce-n ochi vom avea "
"Cand te cauta necazurile...tu cauta-l pe Dumnezeu "
O noapte binecuvantata !!!
15 mai 2011
Chemat tu ai fost !
/: Chemat tu ai fost, la Isus sa vii
Sa nu uiti asta niciodata
De Isus nicicind, nu te va desparti
Nici mama, nici frate, nici tata:/
COR:
/:Nu-i inca tarziu
Isus Domnul te mai asteapta
Nu-i inca tarziu
In inima Ta sa-L primesti:/
/:Chemat tu ai fost, la Isus sa vii
Fii demn de mareata chemare
Viata intreaga doar Lui s-ai slujim
Doar EL ne-a scapat de pierzare:/
/:Chemat tu ai fost, Lumina sa fii
Sa nu te mai schimbi niciodata
Ramai nepatat, crestin tu sa fii
Cu EL vesnic Tu vei trai:/
O duminică frumoasă !
O zi strălucitoare precum soarele de afară vă doresc și astăzi în această zi minunata de duminică!
Cântaţi lui Dumnezeu, lăudaţi Numele Lui! Faceţi drum Celui ce înaintează prin câmpii. Domnul este Numele Lui: bucuraţi-vă înaintea Lui! Psalmii 68:4
Câtă vreme avem amintiri, trecutul continuă să existe.
Câtă vreme avem sperantă, viitorul ne așteaptă !
Fiți binecuvântați !!!
14 mai 2011
Suspinând după iertare
Din clipa-n care Ţi-am greşitŞi până Ţi-am cerut iertare,Părea că timpul s-a opritSau că aleargă mult prea tare...Părea că Cerul s-a-nnorat,Şi ploi de lacrimi stau să cadă...Părea că Tu Te-ai depărtat...Şi m-am chircit plângând grămadă.Cu sufletul înrourat,Am suspinat după iertare...Şi stând aşa, îngenunchiatEu mă rugam cu-aşa ardoare.Nu-nţelegeam cum s-a-ntâmplat,Îmi regretam toată greşeala...Tot mirul strâns l-am picuratPrecum Maria din Magdala.Zăceam cu faţa la pământ,Dorind a Ta Îmbrăţişare,Doream să pot din nou să cântDespre Iubire şi Iertare...Tu m-ai atins şi-am tresărit,Şi aşteptam iertarea Ta...Tu m-ai privit şi mi-ai şoptit:,,Nu poţi greşi cât pot ierta!”
Invatam in fiecare zi...!
Astazi... o zi superba...cu mult soare..si mult...relax...
Dupa o iarna asa lunga,astazi prima oara am incercat sa fructific la maxim aceasta zi,profitand la maxim de soarele de dupa amiaza...incercand sa ma feresc de radiatiile solare de la ora pranzului.Asa ca mi-am luat copilasul si am iesit sa ne bucuram de o dupa amiaza impreuna.
Intamplarea a facut sa reintalnesc o cunostinta din copilarie,si pe care nu am vazut de cel putin 25 de ani.. Dar si aici..si de fapt ca intotdeauna, Dumnezeu a ingaduit ca sa pot fi incurajata ,chiar in momentele in care deznadejdea isi pune amprenta incet in viata mea.Asa cum si eu am fost incercata prin decesul sotului,tot asa.. am vazut ca si altii sunt la fel de incercati .M-am bucurat sa il revad...dar si mai mult m-a bucurat si m-a miscat zambetul de pe fata sa .Avea o fata linistita,avea ceva aparte...o liniste care rar o poti intalni,o liniste pe care numai DUMNEZEU o poate da. Desi ... aceea persoana trece prin aceeasi situatie ca si mine...mi-a marturisit ca incercarea prin care Dumnezeu l-a trecut ,prin pierderea sotiei...l-a apropiat foarte mult de Dumnezeu ,si a mai spus un lucru care mie mi-a dat de gandit;
"Daca ar fi sa trebuiasca sa aleg inca odata drumul acesta ...as accepta cu mare drag acelasi lucru,pentru caci ,stiu ca prin aceasta ii pot da toata gloria lui Dumnezeu!"
Asta DA credinta.....chiar si in incercare sa alegi sa il slujesti pe Dumnezeu ,si sa il slujesti ..nu oricum..ci cu toata inima !!!
Pentru moment...m-am simtit umpic rusinata....poate umpic mai slaba decat el... eu am inceput sa am momente in care ma paraseste optimismul...desi toti in jurul meu imi spun ca sunt foarte tare...sunt momente cand pierd din aceasta tarie...dar...cred ca astazi marturia acestui om ,m-a incurajat foarte mult.
Stiu ca Dumnezeu este acelasi,acelasi de acum doi ani...acelasi, INTOTDEAUNA...de ce sa imi fie frica ????
DA...asta inseamna sa fi optimism...chiar daca esti trist...TOTUSI ZAMBESTE...CINEVA SUS IN CER TE IUBESTE !!!!
Dupa o iarna asa lunga,astazi prima oara am incercat sa fructific la maxim aceasta zi,profitand la maxim de soarele de dupa amiaza...incercand sa ma feresc de radiatiile solare de la ora pranzului.Asa ca mi-am luat copilasul si am iesit sa ne bucuram de o dupa amiaza impreuna.
Intamplarea a facut sa reintalnesc o cunostinta din copilarie,si pe care nu am vazut de cel putin 25 de ani.. Dar si aici..si de fapt ca intotdeauna, Dumnezeu a ingaduit ca sa pot fi incurajata ,chiar in momentele in care deznadejdea isi pune amprenta incet in viata mea.Asa cum si eu am fost incercata prin decesul sotului,tot asa.. am vazut ca si altii sunt la fel de incercati .M-am bucurat sa il revad...dar si mai mult m-a bucurat si m-a miscat zambetul de pe fata sa .Avea o fata linistita,avea ceva aparte...o liniste care rar o poti intalni,o liniste pe care numai DUMNEZEU o poate da. Desi ... aceea persoana trece prin aceeasi situatie ca si mine...mi-a marturisit ca incercarea prin care Dumnezeu l-a trecut ,prin pierderea sotiei...l-a apropiat foarte mult de Dumnezeu ,si a mai spus un lucru care mie mi-a dat de gandit;
"Daca ar fi sa trebuiasca sa aleg inca odata drumul acesta ...as accepta cu mare drag acelasi lucru,pentru caci ,stiu ca prin aceasta ii pot da toata gloria lui Dumnezeu!"
Asta DA credinta.....chiar si in incercare sa alegi sa il slujesti pe Dumnezeu ,si sa il slujesti ..nu oricum..ci cu toata inima !!!
Pentru moment...m-am simtit umpic rusinata....poate umpic mai slaba decat el... eu am inceput sa am momente in care ma paraseste optimismul...desi toti in jurul meu imi spun ca sunt foarte tare...sunt momente cand pierd din aceasta tarie...dar...cred ca astazi marturia acestui om ,m-a incurajat foarte mult.
Stiu ca Dumnezeu este acelasi,acelasi de acum doi ani...acelasi, INTOTDEAUNA...de ce sa imi fie frica ????
DA...asta inseamna sa fi optimism...chiar daca esti trist...TOTUSI ZAMBESTE...CINEVA SUS IN CER TE IUBESTE !!!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)