O zi minunata!

Elizabeth Lawrence spunea:

"Fiecare om trebuie sa isi gaseasca timp, sa se aseze si sa priveasca caderea frunzelor."
Nu stiu cat de mult timp ne facem fiecare pentru sufletul nostru, dar cred ca fiecare dintre noi are nevoie de cateva momente in fiecare zi, in care sa fim doar noi si gandurile noastre. Sa cautam in inima noastra si sa vedem ce ganduri ne-apasa, ce poveri caram in spate, ce planuri faurim...

Sunt lucruri cu care fiecare om se confrunta, de-aceea este bine sa privim in sufletul nostru si sa cautam ca starile de amaraciune sa nu ramana cuibarite in inima noastra.

Sufletul este nobil, este darul lui Dumnezeu, de-aceea el trebuie sa ramana curat si frumos, pentru ca el este esenta nemuritoare a omului.

O zi minunata! 

Hrana ta zilnica!

5 NOIEMBRIE

1 Petru 1.1-12

Domnul îi spusese ucenicului Său, Petru, chiar înainte de a fi fost negat de el: „După ce te vei întoarce, să întăreşti pe fraţii tăi” (Luca 22.32). Este lucrarea pe care o împlineşte apostolul prin această epistolă. El ne aduce aminte de privilegiile noastre fără seamăn: mântuirea sufletului (v. 9) şi o moştenire cerească la adăpost de orice atingere (v. 4). Dumnezeu păzeşte moştenirea pentru moştenitori, iar pe moştenitori îi păzeşte pentru moştenire. Şi ei, chiar în prezent, pot gusta mai înainte „o bucurie de nespus şi strălucită", izvorâtă: din speranţa vie pe care o au într-o Persoană vie - Isus înviat (v. 3); din credinţă (v. 5,7); din dragostea pentru Cel pe care răscumpăraţii încă nu L-au văzut, dar pe care inima lor îl cunoaşte bine (v. 8). Şi cu cât iubim mai mult pe Domnul, cu atât mai mult vom simţi că nu-L iubim îndeajuns.

Tocmai datorită valorii pe care Dumnezeu o recunoaşte credinţei) El Se angajează s-o cureţe în cuptorul încercării. Dar ni se dă asigurarea că El face aceasta numai „dacă trebuie" (v. 6).

Acestea sunt, dragi prieteni, realităţile fericite cu privire la noi, pe care profeţii le-au căutat şi cercetat cu grijă (v 10,11) şi pe care îngerii doresc să le privească de aproape (v. 12).

 Putem noi, care luăm parte la lucrurile administrate de ei, să fim singurii care nu se interesează de ele?

Hrana ta zilnica!

4 NOIEMBRIE

lacov 5.7-20

Toamna este anotimpul aratului. Opt până la zece luni se vor scurge - în care se succed frigul şi căldura, ploaia şi soarele - până să se coacă un nou seceriş. Câtă răbdare îi trebuie agricultorului!

 Ca şi el, să avem şi noi răbdare, pentru că „venirea Domnului este aproape" (v. 8). Să ne folosim deopotrivă resursele: în momentele de bucurie, cântările; în încercare (ca în orice vreme) rugăciunea fierbinte a credinţei. Facem noi uneori experienţa că ea, poate mult (loan 9.31b)?

Versetele 14-16, care în creştinătate sunt folosite pentru a justifica tot felul de practici, îşi păstrează valoarea deplină dacă sunt îndeplinite toate condiţiile menţionate. Oricum, un creştin dependent se va simţi rareori liber să ceară vindecarea; mai curând, împreună cu cei din apropierea lui, se va ruga să poată accepta liniştit voia lui Dumnezeu.

Sfârşitul epistolei pune accent pe ajutorul frăţesc în dragoste: mărturisirea reciprocă a greşelilor, rugăciunea unul pentru altul, grija faţă de cei lipsiţi. Învăţătura ocupă puţin loc în această epistolă. Din contră, punerea în practică a creştinismului nostru este prezentată pe larg.

 Să ne ajute Dumnezeu să fim, în adevăr, nu ascultători uituci, ci împlinitori (cap. 1.25).

Eu si Dumnezeu!

N-ai avut in viata momente cand totul ti-a mers gresit inca din zori?
Poate n-a sunat ceasul si-ai intarziat la munca, iar ca  bonus mai faci si pana la roata. Ajungi la servici, acolo dai de un sef nervos, nimic din ce faci...nu-ti iese bine, pleci spre casa, sesizezi ca n-ai cheia de la casa, nu poti intra...astepti ore la usa si peste toate...mai vine si sotul si iti spune cat esti de uituca sau poate alte si alte incurcaturi...Nu stiu, e doar un mic scenariu care se poate intampla oricui si ziua este...terminata.
In acest dialog putem vedea cum si cele mai crunte momente din viata noastra (considerate de noi), sunt de fapt cele mai grijulii momente ale lui Dumnezeu fata de noi si vedem ca nimic nu este la intamplare.
Dupa ce vom urmari acest dialog, cu siguranta data viitoare cand se intampla ceva care nu-i pe placul nostru...ne vom aminti ca de fapt nu este altceva decat protectia Domnului!!!
---------------------------
Eu: Doamne, pot să-ți pun o întrebare?
Dumnezeu: Sigur!

Eu: Promite-mi că nu te vei supăra....
Dumnezeu: Promit!
Eu: De ce ai îngăduit ca astăzi să mi se întâmple atâtea lucruri?
Dumnezeu: Ce vrei să spui?
Eu: Ei bine, astăzi m-am trezit cam târziu…
Dumnezeu: Așa…
Eu: Tocmai astăzi, mi-a luat o veșnicie să pornesc mașina!
Dumnezeu: Bun…
Eu: La prânz, am comandat un sandwich, însă mi-au făcut sandwich-ul greșit și a trebuit să aștept ceva timp până am primit ce am dorit.
Dumnezeu: Hmmm...
Eu: În drum spre casă, telefonul meu a murit chiar atunci când am răspuns apelului pe care-l primisem!
Dumnezeu: În regulă…
Eu: Și una peste alta, când am ajuns acasă nu doream decât să-mi relaxez picioarele în noul meu aparat de masaj și relaxare. Dar nu funcționa! Nimic nu a mers bine azi! De ce ai făcut asta?
Dumnezeu: Păi… ia să vedem! În această dimineață, Îngerul morții a fost la căpătâiul tău și a trebuit să trimit unul dintre îngerii mei să se bată cu el pentru viața ta. Te-am lăsat să dormi până atunci!
Eu (umilit): Oh!
Dumnezeu: Nu am îngăduit ca mașina ta să pornească repede, deoarece pe drumul pe care trebuia să circuli era un șofer beat care te-ar fi lovit și accidentat foarte rău dacă ai fi fost atunci pe drum!
Eu: (rușinat)
Dumnezeu: Prima persoană care ți-a făcut astăzi greșit sandwich-ul avea o boală gravă și nu am vrut să iei boala, deoarece știam că nu-ți poți permite să-ți pierzi locul de muncă.
Eu (jenat): Ok
Dumnezeu: Telefonul tău a murit, deoarece persoana care te-a sunat avea de gând să dea o mărturie falsă despre ceea ce ai vorbit cu ea la telefon, astfel încât nu am îngăduit nici măcar să vorbești cu ea, în așa fel încât să fii acoperit.
Eu (încet): Înțeleg, Doamne…
Dumnezeu: Oh, cât despre acel aparat de masat picioarele… acesta avea un scurt circuit care ar fi produs o avarie în seara asta, în casa ta. Nu cred că ți-ai fi dorit să stai în întuneric.
Eu: Of! Îmi pare rău, Doamne!
Dumnezeu: Să nu-ți pară rău, învață doar să ai încredere în mine .... în toate lucrurile care ți se întâmplă, fie ele bune sau rele!
Eu: Mă voi încrede în Tine, Doamne!
Dumnezeu: Și nu te îndoi niciodată, deoarece planul Meu pentru ziua ta este întotdeauna mai bun decât planul tău!
Eu: Nu mă voi îndoi, Doamne! Și lasă-mă doar să-ți spun, Doamne, că Îți mulțumesc pentru tot ceea ce ai îngăduit să mi se întâmple astăzi.
Dumnezeu: Cu drag, copile. A fost o zi în care, ca de obicei, am fost Părintele tău, iar Eu ador să am grijă de copilasii mei!

Renuntand la gandurile mele !

Analiza...!

Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără  dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi, iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu, având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. 
Depărtează-te de oamenii aceştia.

--------------------------

Vazand cu ce se confrunta Timotei, Pavel ii scrie o scrisoare si il sfatuieste ce sa faca in astfel de situatii, si este bine sa invatam si noi, pentru ca astfel de oameni sunt si in jurul nostru.

Pavel ii spune ce vremuri vor veni si il sfatuieste sa ramana credincios.

In 2 Timotei, cap 3 vedem descrierea oamenilor din vremurile din urma. Nu este greu sa-i reperezi in jurul tau, ei sunt la tot pasul, iar durerea este si mai mare cand insasi noi facem parte din aceasta categorie si inca nu ne dam seama.

• Pavel descrie cateva  ispite care ne pandesc la tot pasul. Poate ca nu ne-am lasat infectati de "toate"aceste pacate, insa chiar si cel mai mic pacat", din punctul nostru de vedere...face parte tot din aceasta categorie descrisa de Pavel.
• Cred ca ispita cea mai mare din ziua de azi este ..."nemultumirea" si "banul".
• De fapt, de la starea nemultumitoare cu lucrurile pe care le avem...alergam dupa bani.
• Dar nu numai...sa luam fiecare in parte si sa ne analizam viata...
• Facem si noi parte din aceasta categorie?

• iubitori de sine
• iubitori de bani
• lăudăroşi
• trufaşi, hulitori
•  neascultători de părinţi
•  nemulţumitori
• fără evlavie
•  fără  dragoste firească
•  neînduplecaţi
• clevetitori
• neînfrânaţi
• neîmblânziţi
•  neiubitori de bine
•  vânzători
• obraznici
•  îngâmfaţi
•  iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu
•  o formă de evlavie  

In lumina Cuvantului...cred ca fiecare trebuie sa spunem si noi ca David,

Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta! După îndurarea Ta cea mare, şterge fărădelegile mele!
Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea şi curăţă-mă de păcatul meu!

Hrana ta zilnica!

3 NOIEMBRIE

lacov 4.13-17; 5.1-6

Cei care fac planuri (v. 13-15; Isaia 56.12b) şi cei care strâng bunuri pământeşti (cap. 5.1-6) sunt adesea aceleaşi persoane (Luca 12.18,19). Şi una şi alta sunt străine de viaţa de credinţă. A dispune de viitor înseamnă a pune voinţa proprie în locul celei a lui Dumnezeu; şi este chiar necredinţă, arătând neîncredere în venirea apropiată a Domnului.

Cât despre bogăţii, este un lucru şocant să le strângi în „vremurile din urmă". Riscurile ce ameninţă bogăţiile pe pământ: degradarea, furtul, devalorizarea... demonstrează că acestea sunt bogăţii trecătoare, aur şi argint ruginit (vezi Psalmul 52.7). De aceea, Domnul recomandă: „Faceţi-vă pungi care nu se învechesc, o comoară care nu piere, în ceruri, unde hoţul nu se apropie, nici molia nu strică" (Luca 12.33). Abundenţa de bunuri materiale duce la împietrirea inimii: Faţă de Dumnezeu, pentru că atunci pierdem uşor sentimentul dependenţei de El şi uităm adevăratele nevoi, care sunt cele ale sufletului (Apocalipsa 3.17).

Şi faţă de aproapele, pentru că ne este greu să ne punem în locul celor cărora le lipsesc cele necesare (Proverbe 18.23).

Hrana ta zilnica!

2 NOIEMBRIE

lacov 4.1-12

O ceartă între copii ai lui Dumnezeu arată negreşit că voinţa fiecăruia dintre ei nu a fost zdrobită. Domnul ne arată că aceasta este încă un obstacol care împiedică rugăciunile noastre să fie ascultate (citiţi Marcu 1.25). Pot fi două motive pentru care nu primim răspuns. Primul este că nu cerem, deoarece „oricine cere, capătă" (Matei 7.8). 

Al doilea, pentru că cerem rău. Aici nu este vorba de forma stângace a rugăciunilor noastre (oricum, „nu ştim ce să cerem aşa cum ar trebui" - Romani 8.26), ci de scopul lor. Avem în vedere gloria Domnului, sau satisfacerea poftelor! Aceste două principii nu se pot împăca.

Iubind lumea, trădăm cauza Dumnezeului nostru, pentru că lumea I-a declarat război, răstignindu-L pe Fiul Lui, iar neutralitatea este imposibilă (Matei 12.30).

Invidia şi pofta sunt lucrurile cu care ne atrage lumea, dar Dumnezeu ne dă infinit mai mult decât ne poate oferi lumea: un har mai mare (v. 6; Matei 13.12). Fie ca aceia care au învăţat de la Mântuitorul blândeţea şi smerenia (Matei 11.29) să poată gusta acest har. Dar, pentru a experimenta virtuţile harului, trebuie mai întâi să fi ajuns conştient de propria mizerie (v. 8,9; comp. cu Ioel 2.12,13).