Versetul zilei

10 octombrie 2016

Primul roman ”implantat”!

Daca zilele trecute televiziunea romana aducea populatiei o informare asupra beneficiilor pe care le are microcipul, iar pentru asta puteti urmari aici prezentarea:
 iata ca acum avem si la noi in tara primul ”implantat” cu cip, in persoana reporterului George Buhnici, care asistat in direct in timpul implantului de spectatori a fost apreciat si aplaudat pentru curajul de care a dat dovada, iar actul implantarii a fost transmis in direct la tv.
Iata ca ...evenimentele se petrec cu mare repeziciune, si ceea ce acum pare mai degraba o promovare, maine va deveni...obligatoriu.
Biblia ne avertizeaza clar in privinta aceasta:
Apocalipsa 13
16. Si a facut ca toti, mici si mari, bogati si saraci, slobozi si robi, sa primeasca un semn pe mana dreapta sau pe frunte,
17. si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde fara sa aiba semnul acesta, adica numele fiarei sau numarul numelui ei.
18. Aici e intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei. Caci este un numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase.


Hrana ta zilnica!

10 OCTOMBRIE
Evrei 4.8-16
Până să intrăm în odihna divină, pentru noi, copiii lui Dumnezeu, este timpul oboselii legate de umblare, de slujire şi de luptă. Dar nu suntem lăsaţi fără resurse. Dintre trei pe care le menţionează acest capitol, cea dintâi este Cuvântul lui Dumnezeu. Astăzi noi auzim vocea Lui... Acest Cuvânt veghează asupra stării noastre lăuntrice. Fiind viu, el ne aduce viaţa; fiind lucrător, îşi face lucrarea în noi (Efeseni 6.17 ni-1 prezintă, dimpotrivă, ca armă de atac). Fiind pătrunzător: să ne lăsăm cercetaţi de el!
Alături de păcat însă, pe care Cuvântul îl scoate în evidenţă şi îl condamnă, în noi se află slăbiciuni şi infirmităţi. Pentru acestea, Dumnezeu a prevăzut alte două resurse. El ne-a dat un Mare Preot Suveran, plin de înţelegere şi de simpatie. Ca Om pe pământ, Hristos a cunoscut toate formele de suferinţă omenească, pentru a putea, la momentul potrivit, să-Şi folosească toate formele dragostei Lui în favoarea răscumpăraţilor Lui cei slabi. în al doilea rând, El ne-a deschis acces la scaunul de har. Suntem invitaţi să ne apropiem prin rugăciune, cu atât mai multă libertate şi încredere, cu cât acolo îl mtâlnim pe preaiubitul Mântuitor.
Acolo, şi numai acolo, căutăm noi oare ajutorul? (Psalmul 60.11).

9 octombrie 2016

Oameni simpli, dar folositi cu putere de Dumnezeu!

Ridica-ti privirea sus si priveste doar la Domnul!

Citeam astazi cateva ganduri din Scriptura si mi s-a abatut privirea peste acest verset:
Eu insa voi privi la Domnul, imi voi pune nadejdea in Dumnezeul mantuirii mele, Dumnezeul care ma va asculta.
Mica 7:7

Poti sa inaintezi pe cale fara sa te poticnesti in oameni?

Traim vremuri cu adevarat foarte tulburi si asa cum era prezentata si vedenia acestui frate in video-ul  de mai jos constat ca in biserica de azi, intalnim cateva categorii de oameni.
Oameni care desi sunt crestini, nu au de-a face cu Dumnezeu de nici un fel. De-atatea ori m-am izbit de aceasta replica , ” pocati de-ai vostri” si astea din partea unor oameni ”necrestini”, pentru ca asa avem tendinta de a-i numi...necrestini pe cei care nu merg la biserica, de parca mersul la biserica si numele intr-un registru te face sa fi crestin....
Comportamentul de zi cu zi si faptele noastre sunt modul prin care noi evanghelizam pe cei din jur, ori acestea lasa mult de dorit. Bisericile sunt pline de crestini farisei si e trist ca trebuie sa spun acest lucru, insa as fi fariseu eu, daca as spune ca in biserica avem doar oameni sfinti.
Daca esti in cautare de actori buni, cred ca cei mai multi sunt chiar printre noi crestinii. Am invatat atat de bine sa folosim aceasta masca a ”sfinteniei”, incat chiar am ajuns si noi sa credem ca suntem cei mai buni crestini. 
Partea frumoasa este ca Dumnezeu nu se lasa impresionat de bunele noastre intentii, dar nici de aparentele pe care le afisam si dorim sa-i impresionam pe cei din jurul nostru.
In biserica toti ”dam bine”, toti suntem perfecti...insa aceasta masca este data jos chiar de la iesire. Cred ca undeva la garderoba de unde ne luam haina...acolo lasam si masca pocaintei.
Dar oare pe cine vrem sa impresionam? La ce ne folosesc oare ”impresiile bune” pe care le lasam in urma noastra, cand de fapt Cel care ne va rasplati si ne va judeca este tocmai Dumnezeu, Cel care  cunoaste fiecare colt al inimii noastre.
Nu vreau sa generalizez pentru ca am convingerea si stiu ca exista o ramasita a Domnului care traieste viata asa cum cere Dumnezeu. De fapt, intrebarea mea era tocmai pentru aceste suflete care se afla in mijlocul acestor oameni ”farisei”. 
”Poti sa inaintezi fara sa te poticnesti?”
Vremea in care traia Mica era o vreme asemanatoare cu cea din zilele noastre. Coruptia era la loc de cinste in poporul lui Dumnezeu, Israel, de-aceea Mica este trimis sa avertizeze poporul ca va urma o judecata dreapta a lui Dumnezeu, dar totodata vesteste iertarea si dragostea lui Dumnezeu fata de cei care se intorc cu cainta la El.
Poporul traia in nelegiure si uitandu-ma la cap. 7, in care  Mica constata cu durere ca oamenii de bine s-au dus....iar oameni cinstiti nu mai sunt, mainile lor sunt indreptate doar spre rau, spaga si mita sunt la putere, neascultarea de parinti si respectul din familii a disparut(asemeni zilelor noastre) si cel mai bun dintre oameni este socotit ca un maracine, iar cel mai cinstit ca un tufis de spini...
Citind aceste cuvinte sincer m-am ingrozit....cel mai bun si cel mai cinstit asemanat cu maracine si cu spin...? Pai, cel rau cum era atunci...?
Mica traia in mijlocul acestor oameni, insa Mica n-a abandonat alergarea.
Eu insa voi privi la Domnul, imi voi pune nadejdea in Dumnezeul mantuirii mele...

Poate ca si tu dragul meu...ai avut momente in care te-ai impiedicat si te-ai poticnit. 
Nu este momentul sa cedezi, pune-ti nadejdea in Domnul si  ridica-ti privirea doar spre El, pentru ca uitandu-te la oameni vei cadea.
La Dumnezeu este ajutorul nostru si in El este nadejdea noastra.




Hrana ta zilnica!

9 OCTOMBRIE
Evrei 3.16-19; 4.1-7
Odihna lui Dumnezeu în cea de-a şaptea zi, după lucrarea din creaţie, a fost curând tulburată de păcatul omului. Şi, de utunci „până astăzi", lucrarea Tatălui şi cea a Fiului nu au încetat în vederea răscumpărării (loan 5.17). Învăţăm însă de aici că: 
1. Dumnezeu are întotdeauna în vedere odihna Lui.
 2. Aceasta este în viitor şi nu trebuie confundată cu restabilirea poporului în Canaan sub Iosua. Israel se va bucura de odihnă pe pământ în timpul mileniului, iar Biserica va gusta odihna în gloria cerească. 
3. Dacă Dumnezeu doreşte să împărtăşească odihna cu creatura Lui, nu toţi vor intra în odihnă, deoarece, ca odinioară în pustie, necredinţa (cap. 3.19) şi neascultarea (cap. 4.6b) închid accesul către promisiune.
 De altfel, loan 3.36 ne arată că acela care nu ascultă se confundă cu cel care nu crede. Pentru că, a face lucrarea lui Dumnezeu înseamnă a crede în Acela pe care L-a trimis El (loan 6.29). In mod regretabil, cu Israel a fost cum este şi cu mulţimile astăzi: „cuvântul pe care l-au auzit nu le-a folosit, nefiind amestecat cu credinţă..." (v. 2; citiţi Romani 10.17).
Astfel, ascultarea de Domnul ne permite să intrăm acum în lucrarea harului Său şi, de asemenea, ne pregăteşte să împărtăşim mâine odihna dragostei Lui (Ţefania 3.17).

8 octombrie 2016

Hrana ta zilnica!

8 OCTOMBRIE
Evrei 3.1-15
Epistola către Evrei a fost numită „epistola cerurilor deschise". Şi pe Cine contemplăm noi în aceste ceruri? Pe Isus, deopotrivă Apostol (adică purtător de cuvânt al lui Dumnezeu către oameni) şi Mare Preot (purtătorul de cuvânt al oamenilor înaintea lui Dumnezeu).
Scriindu-le creştinilor evrei, autorul, apelând la istoria lor, a dorit să arate cum Isus reuneşte în Persoana Lui şi depăşeşte gloriile pe care le venerau iudeii: cele ale lui Moise (cap. 3), ale lui Iosua (cap. 4) şi ale lui Aaron (cap. 5)... Dar nu putem învăţa să-L cunoaştem pe Domnul fără ca, prin contrast, să descoperim perversitatea inimii fireşti. Dumnezeu o numeşte „inimă rea şi necredincioasă" (v. 12), amintindu-ne că aceasta este la originea tuturor nenorocirilor noastre. „Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor", declară versetul 10 (comp. cu Marcu 7.21).
De aceea, oricine aude vocea Domnului (şi cine va îndrăzni să spună că n-a auzit-o niciodată?) este invitat solemn, în trei rânduri, să nu-şi împietrească inima (v. 7, 15; cap. 4.7). In general, noi limităm acest îndemn la evanghelia crucii. Dar noi, care suntem creştini, nu avem în fiecare zi ocazia de a auzi vocea Domnului în Cuvântul Lui?
 Să fim păziţi de orice formă de împietrire, oricare ar fi astăzi cerinţele Domnului faţă de noi!

Vedenie ce ilustreaza starea spirituala actuala a Romaniei

Cred ca aceasta vedenie este pe cale a se intampla in aceasta vreme in tara noastra. De fapt cred ca deja traim vremea in care Bisericile au inceput sa se rupa si toti cei care vor sa-l urmeze pe Hristos cu adevarat, fie chiar si cu pretul vietii, isi fac tot mai mult de cunoscut pozitia lor in Hristos.
Imi doresc din toata inima ca aceasta trezire sa fie cat mai vizibila in orasul meu, in tara mea, iar oamenii pe care ii va folosi Dumnezeu sa fie cu adevarat oameni curajosi si cu frica de Dumnezeu.
Sunt convinsa de-altfel ca Dumnezeu are oameni alesi deja pentru aceasta lucrare si mare va fi surprindere multora cand vor vedea ce fel de oameni ridica Dumnezeu.
Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari.
1 Corinteni 1:27

7 octombrie 2016

Stres! Cauze si remedii!

  • „De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi cu privire la viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Viaţa este mai mult decât hrana, şi trupul, mai mult decât îmbrăcămintea.
  • Luca 12:22-23
Cred ca este un ”pacat” de actualitate si poate cel mai des pacat intalnit la noi crestinii.
Teoretic stim toti, sfaturi dam toti, dar cand trebuie sa aplicam in viata noastra, parca nu mai este atat de simplu.
Cum poti sa nu te ingrijorezi sau sa nu fii stresat in mijlocul framantarilor in care ne gasim?
Ingrijorarea vine fara sa vrei...te ingrijorezi pentru nesiguranta zilei de maine, te ingrijorezi poate pentru ca sanatatea incepe sa-ti dea batai de cap, te ingrijorezi ca cerintele sunt mai mari decat puterea ta de a oferi familiei nevoile necesare si cate alte motive n-am avea de ingrijorare. Si totusi, Domnul Isus spune: ”nu va ingrijorati...”, in termenii nostri mai actuali...”nu va stresati”.
Dar daca stam si analizam cauzele indeaproape constatam ca nu cele descrise mai sus sunt adevaratele motive ale stresului, ci cu totul altele si partea cea mai tragica este ca ni le cauzam singuri.
Diferenta dintre ceea ce suntem si ce am vrea sa fim este unul din motivele pentru care ne stresam zi de zi.
Se intampla ca sa avem asteptari nerealiste de la noi insine si uneori parerea deformata pe care o avem despre noi ne face sa avem uneori asteptari mari, poate prea mari. Nereusind sa ne ridicam la nivelul pe care il dorim...devenim foarte stresati. Daca am tine cont de indemnurile Scripturii cu siguranta nu am avea aceste probleme, pentru ca ap. Pavel spune in Romani 12,  ”fiecare dar sa nu aibe o parere mai inalta despre sine insasi decat se cuvine. ci sa aiba simtiri cumpatate...”, dar datorita faptului ca nu tinem cont de aceste sfaturi ajungem in aceasta situatie...si ”avem stres”. Un alt motiv este ca avem tendinta sa fim intr-o concurenta permanenta cu ”...?”. De fapt nu avem nci un fel de concurenta, falsa impresie a unei concurente pemanente ne aduce o stare de stres.
 Negreşit, n-avem îndrăzneala să ne punem alături sau în rândul unora din aceia care se laudă singuri. Dar ei, prin faptul că se măsoară cu ei înşişi şi se pun alături ei cu ei înşişi, sunt fără pricepere. 2 Corint.10: 12
Un alt motiv pentru care suntem stresati este ca spunem una si facem alta.
Dar de ce se intampla asta? Suntem uneori cuprinsi de sentimente si ne grabim sa vorbim, sa luam angajamente si apoi ignoram consecintele, ori toate acestea nu sunt altceva decat...”stres” sau ingrijorare.
 Cuvantul spune: ”căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină şi din cuvintele tale vei fi osândit.” Matei 12:37, iar in Iacov 5 suntem indemnati sa nu juram nici pe cer, nici pe pamant, ci DA sa fie DA si Nu sa fie NU.
Din pacate nu intotdeauna respectam aceste porunci si din aceasta cauza ajungem sa fim ingrijorati gandindu-ne.. poate la consecintele care, desigur vor urma.
O alta cauza si cred ca cea mai importanta cauza a ingrijorarilor noastre din ziua de azi este, 
diferenta dintre ceea ce avem si ceea ce am vrea sa avem.
Cred ca aici merge o mare parte a energiei noastre. Tanjim a avea tot mai mult si suntem condusi de o dorinta nestavilita in a avea mai mult...si mai mult.
Am acceptat modelele de valori ale acestei lumi, ne jertfim viata pe altarul invidiei fata de  aproapele nostru si vesnica insusire ”nemultumirea” este standardul nostru de viata.
Nu suntem multumiti cu ceea ce avem, ne dorim mai mult, nu putem sa ne oferim, iar daca vecinul sau prietenul nostru reuseste ceea ce noi nu putem...devenim invidiosi si suntem stresati.
E trista descrierea, insa daca ne uitam in jur vedem crunta realitate.
Ma rog ca Dumnezeu sa ne ajute sa fim multumitori cu ceea ce avem si in tot ceea ce facem sa cautam mai intai Imparatia lui Dumnezeu, iar celelalte ni se vor da pe deaspura. Este o fagaduinta a lui Dumnezeu si ceea ce El fagaduieste si implineste.