Eu caut solutia.....

Numai ce m-am facut comoda dupa o zi in care am avut umpic de alergat, dau de un articol extraordinar, si pe buna dreptate zic acest lucru, pentru ca tot ce scrie este foarte adevarat, insa ceea ce nu am inteles pana la finalul articolului....SOLUTIA, care-i solutia....!?

Eu caut solutia sau poate ca nu am inteles eu bine articolul?

Poate aveti dumneavoastra raspunsul...!?

Auzim de tot mai multe cazuri de cancer în jurul nostru, iar bolii acesteia îi cad victime inclusiv oameni care au dus o viaţă cumpătată şi s-au ţinut departe de tutun sau de alcool. Te întrebi de unde. Unul dintre răspunsuri se află în otrava nevăzută care ne este băgată în hrană.

Te fereşti să mănânci carne de porc, pentru că ştii că nu e bună pentru colesterol. Ţi se recomandă puiul, că e mai sănătos. Dar puiul, pentru a creşte pe repede-nainte, să fie bun de sacrificat după 40 de zile (ceea ce în bătătura ţăranului se întâmplă în câteva luni), e îndopat cu hormoni şi cu tot felul de chimicale. Dai copilului să mănânce piept de pui, că e slab şi bun, dar, din cauza hormonilor estrogeni, fetiţelor le apare menstruaţia cu câţiva ani mai devreme şi sunt expuse riscului de cancer uterin, iar băieţii se confruntă cu riscul de cancer mamar. Te gândeşti că mai sănătoasă e, totuşi, carnea de peşte. Numai că peştii mari (ton, cod) reţin metalele grele (plumb, mercur, cadmiu etc.), provenite de la poluare, iar acestea, ajunse în corpul nostru, se acumulează în rinichi, ficat, oase, creier şi duc la inevitabilul cancer. Peştii din crescătorii sunt şi mai periculoşi......

Citeste mai mult: adev.ro/n57onp

Auzim de tot mai multe cazuri de cancer în jurul nostru, iar bolii acesteia îi cad victime inclusiv oameni care au dus o viaţă cumpătată şi s-au ţinut departe de tutun sau de alcool. Te întrebi de unde. Unul dintre răspunsuri se află în otrava nevăzută care ne este băgată în hrană

Citeste mai mult: adev.ro/n57onp

Auzim de tot mai multe cazuri de cancer în jurul nostru, iar bolii acesteia îi cad victime inclusiv oameni care au dus o viaţă cumpătată şi s-au ţinut departe de tutun sau de alcool. Te întrebi de unde. Unul dintre răspunsuri se află în otrava nevăzută care ne este băgată în hrană

Citeste mai mult: adev.ro/n57onp

Auzim de tot mai multe cazuri de cancer în jurul nostru, iar bolii acesteia îi cad victime inclusiv oameni care au dus o viaţă cumpătată şi s-au ţinut departe de tutun sau de alcool. Te întrebi de unde. Unul dintre răspunsuri se află în otrava nevăzută care ne este băgată în hrană.

Citeste mai mult: adev.ro/n57onp

Auzim de tot mai multe cazuri de cancer în jurul nostru, iar bolii acesteia îi cad victime inclusiv oameni care au dus o viaţă cumpătată şi s-au ţinut departe de tutun sau de alcool. Te întrebi de unde. Unul dintre răspunsuri se află în otrava nevăzută care ne este băgată în hrană.

Citeste mai mult: adev.ro/n57onp

Sa fim o Evanghelie!

Indiferent cat de tarziu ne trezim, indiferent cat de grabiti suntem, ne straduim din rasputeri sa nu ne pierdem bunul obicei dimineata de a aduce pe altar jertfa de dimineata.Citim din Scriptura si stam in rugaciune (eu si sotul), si recomand tuturor sa faca acest lucru.Azi de dimineata dupa ce am citit, am stat putin de vorba referitor la textul pe care l-am citit "sunetul celor sapte trambite" Apocalipsa 8 si 9 si ne intrebam cum va fi aceea zi? Ce fericiti vom cei care L-am slujit pe Domnul! 

Cat despre cei care azi stau nepasatori, ne gandeam cat de ingrozitoare poate fi aceasta zi....

La un moment dat imi spunea una din experientele sale de ieri de la munca. Lucra undeva in Timisoara la o persoana care nu il cunostea pe Dumnezeu, si cum asculta muzica crestina acolo unde lucreaza pe un mp3, la un moment dat, proprietara a venit si l-a intrebat ce muzica asculta, de unde e aceasta muzica, de unde stie el cuvintele, "pentru ca te-am auzit cantand ", spunea d-na, marturisindu-i ca a stat  pe hol lunga vreme si a ascultat cuvintele si bineinteles, de-aici s-a creat o portita in care a putut sa-L marturiseasca pe Dumnezeu fiind foarte bucuros ca a avut aceasta ocazie.

Avand putin timp acum la servici, mi-am amintit de aceasta discutie pe care am avut-o.

 E foarte important ce urme lasam in urma noastra. 

Ma intreb oare, daca acolo unde muncea fiind singur, nestiind ca cineva il asculta sau il vede, poate ca muncind nu i-ar fi iesit ceva bine si asa cum este obiceiul la nervi "omul injura" sau cine stie ce gesturi necugetate ar fi facut.....oare ce impresie ar fi facut. M-ai putea el sa-L marturiseasca pe Hristos?

Traim in lume, nu trebuie sa facem ce face lumea, insa traim in mijlocul lor pentru ca asa a fost ingaduit si acesta este pamantul, traiesc si oameni rai si oameni buni, insa acolo unde ne-a asezat Dumnezeu pentru o vreme sa locuim sau sa muncim, trebuie sa fim o Evanghelie pentru cei de langa noi. Cuvintele uneori sunt de prisos, faptele noastre valoreaza mai mult de orice cuvinte.Avem aceasta datorie sa Il marturisim pe Dumnezeu, pentru ca la inaltarea Sa la cer a spus;"mergeti si spuneti tuturor...". 

Avem datoria sa spunem, insa degeaba le spunem daca prin purtarea noastra aratam altceva.

Doamne ajuta-ne ca inainte de orice cuvinte

 "NOI SA FIM O EVANGHELIE"!

Hrana ta zilnica!

7 MAI
Isaia 11.1-16; 12.1-6
Versetele 18,19,33 şi 34 din cap. 10 îl compară pe Israel cu o pădure semeaţă în care securea şi ferăstrăul (Asiria, instrument în mâna Domnului, v. 15) vor face mari defrişări. Arborele regal al lui Iuda va fi şi el doborât, pentru că în curând nu va mai fi niciun descendent din David pe tron. Dar, după cum în natură se întâmplă ca dintr-un buştean proaspăt tăiat să prindă viaţă lăstari tineri, plini de sevă, tot astfel, din „tulpina lui Isai" (11.1), aparent moartă, a apărut un Vlăstar cu totul nou: „o Odraslă", care a crescut înaintea lui Dumnezeu şi a adus rod bogat în Duhul (11.2).
Vlăstarul, Rădăcina şi Urmaşul lui David (v. 1,10; Apocalipsa 22.16) sunt nume pe care Domnul Isus le poartă în raport cu binecuvântarea lui Israel şi a lumii. Atunci vor domni pe pământ dreptatea şi pacea, chiar şi între animale. Ce contrast între acest tablou încântător al împărăţiei milenare şi starea de azi a creaţiei care încă „suspină" şi este în „dureri de naştere", aşteptând odihna şi gloria viitoare! (Romani 8.19-22). Toţi surghiuniţii (exilaţii) lui Israel vor avea parte de această împărăţie: ei se vor întoarce de unde sunt răspândiţi (în diaspora), precum altădată poporul din robia sa în Egipt. Iar cap. 12 le va pune pe buze lauda finală, laudă care aduce aminte de cea dintâi cântare a lui Israel (comp. v. 2 cu Exod 15.2).

Hrana ta zilnica!

6 MAI
Isaia 10.1-34
Ultimele trei paragrafe din cap. 9 (v. 8-21) şi primul din cap. 10 (v. 1-4) sintetizează toate motivele pentru care mânia lui Dumnezeu „nu se abate" de la Israel şi mâna Sa este tot întinsă" (9.12,17,21; 10.4). Însă această mână ţine o nuia înfricoşătoare, pentru a pedepsi poporul vinovat: este Asiria, amintită deja. A existat un asirian istoric (Sanherib şi armatele sale: vezi cap. 36.1), dar el nu a fost decât o palidă imagine a groaznicului asirian profetic care va invada ţara lui Israel puţin înainte de domnia lui Hristos. Dumnezeu, în indignarea Sa, va ordona acest atac împotriva poporului Său, atac de care agresorul va profita pentru a-şi atribui succesul şi chiar pentru a se ridica împotriva lui Dumnezeu (v. 13,15; comp. cu 2 Impăraţi 19.23...). Ce nebunie! 

Unealta nu este nimic fără mâna care o mânuieşte! Din acest motiv, Dumnezeu, de îndată ce îşi va încheia lucrul în care S-a folosit de această nuia, o va pune pe foc, cum se arde un simplu toiag (v. 16; 30.31-33).
Fie ca exemplul acestui act atât de drastic să ne aducă şi nouă aminte de ceea ce suntem, chiar în calitate de creştini, şi anume: instrumente fără putere şi fără înţelepciune proprie (comp. cu v. 13), pe care Domnul le poate pune deoparte sau înlocui, după cum găseşte El cu cale.
Gândul final al lui Dumnezeu nu este judecata, ci harul: „...o rămăşiţă ... se va întoarce" (v. 21,22, citate în Romani 9.27).

Hrana ta zilnica!

5 MAI
Isaia 9.1-21
In timp ce cap. 8 se încheie cu „întunericul greu" în care Israel umblă ca un orb, bâjbâind, cap. 9 se deschide cu „o mare lumină" (v. 2) strălucind înaintea paşilor săi. Citarea acestui pasaj în Matei 4.15,16 ne poartă înspre perioada Evangheliei, pentru a-L putea vedea strălucind acolo pe Cel care este Lumina lumii (Ioan 9.5). Galileea cea dispreţuită (dar atât de privilegiată) este tocmai locul în care Domnul Isus îşi împlineşte cea mai mare parte a slujbei Sale: Îl putem vedea pe malul lacului cu ucenicii şi cu mulţimile; Capernaumul, datorită prezenţei Fiului lui Dumnezeu în mijlocul său, va fi înălţat în mod deosebit: „până la cer" (Matei 11.23). Însă adevărata lumină nu este rezervată unei regiuni sau unui popor, ci ea „luminează pe orice om"; cu toate acestea, „oamenii au iubit mai mult întunericul decât
lumina, pentru că faptele lor erau rele" (Ioan 1.9; 3.19). Versetele noastre trec şi peste timpul respingerii Domnului şi peste întreaga perioadă actuală a Bisericii, care nu reprezintă niciodată tema profeţiilor, pentru a ne duce dintr-o dată în bucuria lui Israel (v. 3) când, după secole de întuneric, va răsări gloriosul Soare al dreptăţii (comp. cu 60.1,19,20). Frumosul v. 6 dezvăluie câteva dintre numele şi titlurile atribuite Fiului, care constituie tot atâtea binecuvântate subiecte de meditaţie pentru sufletele noastre.

Motiv de rugaciune!

Si pentru ca am inceput o alta luna, biserica Elim posteste si sta inaintea Domnului in rugaciune pentru pacea din tara.

Avand in vedere tensiunile care sunt la granitele noastre, noi credem ca Dumnezeu poate face minuni si El poate interveni in problemele tarilor vecine. 

Sa nu uitam ca in mijlocul acestor conflicte sunt frati de ai nostri atat in UCRAINA, cat si in RUSIA. Dumnezeu sa ii ocroteasca, sa-i pazeasca de orice atac si sangele Sau sa ii protejeze.

Dumnezeu sa ne binecuvinteze!

HRISTOS A INVIAT!

     In ultimii ani sarbatoarea Invierii Domnului Isus o petrec alaturi de familie in Timisoara, insa  nu pot sa nu ma gandesc la cei dragi;  mama, tata, fratii si nepotii.Viata  insa ne-a rasfirat pe fiecare in coltul lui, insa sarbatoriile  ca "acasa", parca nu sunt nicaieri.

Unul din frumoasele obiceiuri ale fratelui meu cel mic  Beniamin, este ca in fiecare an in prima zi a invierii, dis de dimineata pana nu se trezesc oamenii, urca sus pe un deal deasupra satului, acolo unde este de fapt si cimitirul, isi ia trompeta cu el si canta  imnul invierii,

" HRISTOS A INVIAT DIN MORTI"

Oridecate ori ascult nu pot sa nu las o lacrima....

Ma gandesc cum va fi cand auzim trambita care va invia pe cei morti, iar pe cei vii impreuna cu ei ne va ridica la cer...?

Mareata zi va fi!!!

Ajuta-ne Doamne sa fim pregatiti!

                             

Hrana ta zilnica!

4 MAI
Isaia 8.1-22
Două mari personaje - şi totodată două subiecte importante - domină întreaga profeţie a lui Isaia: Unul, nespus de preţios şi de mângâietor, este Mesia însuşi. Celălalt, aflat la polul opus, este înspăimântătorul Asirian, puternicul vrăjmaş al lui Israel în zilele din urmă. Pentru că poporul L-a refuzat pe Cel dintâi, va avea de-a face cu cel de-al doilea; pentru că au respins apele harului Celui care le-a fost trimis (Siloam sau Siloe semnificând „Trimis": Ioan 9.7), le rămâne ca, în judecată, să fie potopiţi de „apele puternice şi multe" ale temutului împărat al Asiriei (v. 6,7). Cu toate acestea, pentru că este vorba de ţara lui Emanuel, Dumnezeu îi va zdrobi în final pe cei care se unesc pentru a o invada. Versetul 9 ne descrie care va fi în curând soarta acestor naţiuni aliate, temă astăzi la ordinea zilei (Isaia 54.15).
Pentru a păstra firul călăuzitor al acestor cuvinte profetice, să nu uităm că ele privesc atât poporul răzvrătit şi apostat, luat în întregime (v. 11,14,15,19...), cât şi rămăşiţa credincioasă, căreia Duhul i Se adresează deopotrivă aici.
Citarea v. 18 în Evrei 2.13 ne ajută să-L vedem, în profet şi în fiii acestuia (7.3; 8.18), pe Hristos, prezentându-Se înaintea lui Dumnezeu împreună cu „ucenicii" Săi (v. 16): Lui nu-I este ruşine să-i recunoască şi să-i numească „fraţii" Săi (vezi Ioan 17.6; 20.17).