Versetul zilei

Se afișează postările cu eticheta De-ale mele. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta De-ale mele. Afișați toate postările

24 mai 2016

Esenta de soc 100% naturala!

Nu sunt eu genul care sa postez retete de mancaruri sau prajituri si mai ales pe blog, unde tematica blogului este de cu totul alta natura, insa imi permit totusi sa postez o reteta de esenta de soc, avand in vedere ca este sezonul acestei flori cu o aroma deosebita si in plus nu vreau sa fiu egoista sa ma bucur doar eu de reteta.

Drept este ca nu la toata lumea ii place, sunt si persoane carora nu le place izul de soc, insa cred ca aceasta esenta este cu mult superioara sucurilor din comert. Noua ne place, desi ”kinder-ul” nu se da in vant dupa acest suc, totusi am facut astazi a doua oara in acest sezon. 
35-40 flori de soc
4 kg de zahar
3 l apa rece
100 gr sare de lamaie(12 pliculete)
3 lamai 

Din aceste ingrediente obtineti 7 litri de ESENTA!!!

Se pune 4 kg de zahar in 3 litri apa rece si se amesteca pana se topeste (atentie...nu pe foc) . Se razuieste coaja de la 3 lamai si se stoarce apoi zeama dupa care se adauga sarea de lamaie, iar la final florile de soc.
Se amesteca toate impreuna si se tine la macerat in frigider 24 de ore timp in care amestecam oridecate ori avem ocazia. Dupa 24 de ore se scot florile intr-o sita scurgandu-le de zeama, apoi se strecoara sucul si se pune in flacoane, de preferat flacoane de 1/2  sau 1 litru, bineinteles lasand  putin liber gatul flaconului.
 Se pastreaza la congelator si oridecate ori avem pofta de un suc natural, este binevenita aceasta reteta fara sa mai punem ca este 100% naturala.


2 mai 2016

Invierea nu inseamna oua si iepurasi!

Trist este ca sarbatorim Invierea Domnului Isus, dar foarte multi nu constientizam cu adevarat ce semnificatie are Invierea.
Din pacate multi, chiar foarte multi ”crestini” asociaza frumosul salut ”Hristos a inviat” alaturi de cosul cu oua sau iepurasi....si ma refer la acei crestini care chiar frecventeaza biserica cu regularitate si declara ca-L cunosc pe Hristos.
Oameni buni, HRISTOS a suferit crucea, a dispretuit rusinea, s-a lasat batjocorit, scuipat, a fost strapuns de piroane si sangele-i curgea suvoi, tocmai ca eu si tu sa fim liberi de pacate. El ne-a iertat si suntem salvati, dar astazi prin modul nostru de a transmite si altora vestea Invierii Lui, nu facem altceva decat IL rastignim inca o data. Nu condamn pe cei care n-au gustat din Jertfa lui Isus, ei nu cunosc, nu stiu, dar noi avem mandatul acesta de a-i proclama Invierea.
Duceti vestea Invierii pretutindeni, dar nu denaturati semnificatia Invierii!!!

22 martie 2016

Captivi in propria tara!

Inima Europei paralizata!
Intreaga Europă este in stare de alerta. Oamenii sunt speriati, debusolati, le este teama.
 Haosul si teroarea a pus stapanire peste toti cetatenii, au ajuns sa fie nesiguri in propria tara, dar nu numai ei, ci noi toti, chiar daca evenimentele nu sunt la noi in tara, nimic nu ne garanteaza ca nu vor fi. 
Cine ne poate spune care va fi urmatoarea tinta?
 Dat fiind faptul ca circulatia este deschisa peste tot in Europa, sigur ca toti suntem afectati de cele intamplate. Avem rude, avem prieteni, avem frati de credinta peste tot in Europa si cu sufletul la gura astazi toti am asteptat vesti de la ei. 
Cu doar cateva ore inaintea atentatelor chiar sotul meu parasise Bruxelles-ul si sigur ca am fost cuprinsa de o oarecare teama, mai ales ca  ieri a umblat chiar prin acele locuri unde s-a intamplat nenorocirea. Dar ce putem face noi? Unde poti fi sigur?
Ma uitam la declaratiile facute de presedintii mai multor tari, toti sunt indignati, se declara socati, se alatura celor care trec prin aceasta incercare, declara ca vor sprijini si se vor alatura in lupta impotriva acestor teroristi, dar cu toate acestea sunt cat se poate de neputinciosi. Aceste atacuri nu sunt nici de ieri si nici de azi, ele sunt de cativa ani, insa implicarea pentru a stinge aceste conflicte mi s-a parut ”zero”, ba mai mult parca se doreste o destabilizare a Europei, se vrea o criza....
Parisul de 6 luni incoace s-a transformat intr-o inchisoare securizata dar cu toate acestea este cat se poate de vulnerabil. 
Bruxelles este inima Europei, as putea spune creierul Europei, si din cate am vazut nici Bruxelles-ul nu a fost chiar neglijat de organele de ordine, dar cu toata politia de pe strada, iata ca o mana de oameni pun pe jar o lume intreaga.
Oare chiar nu a prevazut nimeni nimic? 
20% din populatia  orasului Bruxelles este musulmana!
Se stia clar ca sunt amenintati, chiar primul ministru al Belgiei declara ”de ceea ce ne-a fost frica, n-am scapat”, cu alte cuvinte...”ne-am asteptat, dar nu acum”
Asistam la  o transformare radicala a Europei. O transformare din toate puncetele de vedere, atata pe plan economic si politic dar si spiritual.
Cred ca e momentul acum mai mult ca oricand sa ne rugam. Dumnezeu sa-si faca desavarsita lucrarea pe care a inceput-o. Europa trebuie sa recunoasca ca fara Dumnezeu nu va avea pace si liniste. Europa trebuie sa se intoarca cu fata spre Dumnezeu daca vrea sa aiba binecuvantare.
Bruxelles este locul unde s-au luat si se iau decizii importante. 
Faca bunul Dumnezeu ca toate deciziile luate sa fie dupa voia Domnului.
Dumnezeu sa se indure de intreaga lume!

8 martie 2016

Cele mai frumoase flori!

Un intreg camp de flori  nu pot valora ca cele mai frumoase flori  care mi-au fost daruite, 
NEPOTEII MEI SCUMPI SI DRAGI.
LOVE YOU!


Tot ce am mai nobil ii datorez mamei!

Azi, nu am ceva special pentru mama doar pentru ca este 8 Martie, ci am ceva special pentru ea in fiecare zi, si aceasta este dragostea pe care i-o port in inima.

Sunt ani la rand in care m-am obisnuit sa ii aud vocea macar de 2-3 pe zi. Sunt plecata de langa ea de 30 de ani si la inceput nu erau telefoanele mobile, insa tot la cateva zile mergea la posta si ma suna si mai erau si scrisori,  apoi a venit ziua cand si-a pus telefon fix acasa si ne sunam zilnic. Dupa o vreme au aparut telefoanele mobile si atunci am fost fericita ca pot sa o aud oricand, indiferent ca e in casa pregatind pranzul pentru cei dragi sau poate e plecata la munca campului.
Au trecut ani buni de atunci si am avut harul si poate ca Dumnezeu va ingadui sa-l mai avem, HARUL de a ne auzi.
Ani si ani la rand ne-am facut un obicei sa ne spunem in zori buna dimineata, la pranz sa ne intrebam...cum ne simtim, iar seara sa ne spunem noapte buna si Domnul sa fie cu noi.
Am pastrat acest obicei si face parte din viata mea asa cum respir aerul.
Stiu ca va veni o zi cand poate nu-i voi mai auzi vocea, insa am sa-i simt mereu prezenta ei, povetele ei si tot ceea ce m-a invatat.
Cred cu tarie, ca asa cum lui Dumnezeu nu vom putea sa-i rasplatim vreodata pentru toate binefacerile Lui pe care le revarsa peste noi, tot asa MAMA este a doua fiinta caruia nu-i voi putea multumi indeajuns pentru tot ceea ce a facut pentru mine.
...de-aceea incerc sa cuprind totul intr-un singur cuvant:
”TE IUBESC, MAICUTA MEA”

4 martie 2016

Cutremurul care te cutremura!

Ascultand aceasta inregistrare este imposibil sa nu te treca fiorii.
Eram copil, aveam in jur de 9 anisori, insa cu toate acestea si acum imi aduc aminte cu oarecare emotii de clipele acelea.
Nu stiu cat am invatat eu, noi, autoritatile si ceilalti care sunt in masura sa faca ceva pentru "asa-zisa"  siguranta a oamenilor. Si astazi sunt cladiri cu un risc seismic foarte ridicat, nu doar in Bucuresti ci in intreaga tara. Asta din punct de vedere omenesc, noi insa stim ca atunci cand Domnul te protejeaza, ESTI PROTEJAT.
Asa ca in ciuda zvonurilor ca in curand va veni un mare cutremur, STATI LINISTITI, la umbra aripilor Sale suntem protejati, si chiar daca fizic vom avea de suferit, sufletul nu il poate omori nici un cutremur.

23 februarie 2016

Amintiri dupa 36 de ani!


Cam asa mi-am trait eu copilaria....
Aseara rasfoind un caiet al mamei mele cu cantari, am dat intamplator in el de o scrisoare pe care am primit-o eu de la o prietena de-a mea, o fata din biserica in care am crescut, ea fiind plecata la liceul sanitar in Arad. Scrisoarea dupa cum vedeti era datata in anul 1980....!!!
Sincer am ramas uimita sa gasesc asa ceva dupa exact 36 de ani, (21.02.1980)
Am stat si m-am gandit...cat de mult ne-am schimbat, cat de mult a evoluat lumea, noi, copiii nostri, totul.
Cine mai sta astazi sa-si scrie scrisori???
Copiii nostri nici macar nu stiu de asa ceva. Din pacate generatia de azi e generatia "butoanelor".
Cu toata tehnica, cu toate cunostintele dezvoltate pe care le au, din pacate pentru ei......si ma abtin ca nu vreau sa-i judec, de-altfel am si eu copii. Insa trebuie sa recunoastem ca tehnica nu i-a ajutat prea mult, nu ca nu ar fi avut ce sa invete, insa atractia spre alte lucruri a fost mai mare decat dorinta de a invata lucrurile folositoare si bune.
Zilele trecute ma uitam la un elev de liceu care scria o declaratie. Habar n-avea....nici formularea, dar nici asezarea in pagina...
E trist ca in loc lumea sa evolueze, ea merge spre regres
Pacat....

10 februarie 2016

Cea mai scumpa mama!

Inca un an....si il consider o mare binecuvantare. Binecuvantare, nu financiara si nici de alt gen, ci binecuvantare ca imi traieste MAMA!
Astazi mama mea implineste 74 de ani!
De fiecare data in aceasta zi, in mod special vin sa-i multumesc Domnului pentru MAMA MEA, si Il rog ca sa-i mai ingaduie in indurarea Lui  inca un an...si iata ca a facut-o. Si a facut-o minunat!
Un an fara boala, fara suferinta, fara dureri!
 Un an in care am beneficiat de sute de sfaturi intelepte, un an de povete, as putea sa spun chiar 365 de povete, pentru ca in fiecare zi indiferent de situatia prin care am trecut, fie buna, fie rea, m-a invatat cum sa trec biruitoare si cum sa vin sa-I multumesc Domnului pentru biruinta. 
In mod special am beneficiat inca un an de rugaciuni, atat pentru mine cat si pentru fratii mei.
Stiu ca nu exista rugaciune in care sa nu fiu amintita personal. De-aceea vreau sa-i multumesc Domnului pentru MAMA mea, si sa Il rog pe Dumnezeu, daca va ingadui inca un an in viata ei, sa fie inca un an fara suferinta, iar de va fi, sa-i dea putere sa treaca peste ele, dar mai ales sa fie inca un an in care sa-L proslaveasca doar pe EL.


 
Nu stiu cand, cum s-a-nceput, 
Nici nu pot sa imi dau seama,
Când gângurind făr-să fi vrut,
Am exclamat serafic: ,,Mama!"


Eram prea mic, să pot să ştiu 
Ce va însemna, acest cuvânt,
Dar peste ani pot ca să scriu:
Cel mai sfânt de pe pământ!


Nici-unul nu mi-e aşa de drag
Ca mama, când eu strig la ea
Când m-aşteaptă seara-n prag,
S-o îmbrăţişez, cu dor aş vrea.


S-o strâng la piept şi să-i sărut
Mâinele-i dragi, ce-au legănat,
Prin dragostea-i de neîntrecut
Când ,,nani! nani!’’mi-a cântat.


Nu ţin să ştiu, dar mult’nainte
Făr-a gândi, şi a-mi da seama,
Mi-a încolţit în mica-mi minte,
Şi-a răsărit cuvântul: ,,Mama!"


De-ar fi necazu-oricât de mare
Prin încercări, de multe de ori,
Cuvantul ,,Mama,’’ mi-e-alinare
Ca un balsam, din mii de flori.
 

4 ianuarie 2016

De-ale mele

Sunt inca in vacanta...eu si copiii de scoala. Si daca tot sunt in vacanta mi-am pus ”traista in bat” cum spune o vorba a noastra si am plecat sa-i mai sorcovesc pe cei dragi. Nu de alta, dar m-am gandit ca nu toti cei care am intrat in 2016 vom si iesi din el, asa ca daca tot am avut ocazia sa o fac...am facut-o. Am facut o mica halta pe malul Dunarii inainte de a ajunge ”la mama si la tati”, dar a fost un ger si vantul a batut atat de tare, incat nu am putut sta mai mult de cinci minute afara sa fac poze, asa ca doar cateva am reusit sa fac.
Dunarea, la intrarea in tara-Bazias
Desi afara era -10 grade, am avut un viteaz cu mine
Iar dupa un ger naprasnic care a venit la noi, spun ger naprasnic pentru ca in zona noastra ne-am obisnuit sa avem doar toamna mai rece...nu iarna, iata ca azi ninge ca-n povesti.
O poza surprinsa de cei de la ”opinia Timisoarei”


31 decembrie 2015

Azi m-au sunat ”prietenii anuali”, pana ieri m-au sunat prietenii adevarati!

Am trecut si in ultima zi a anului....
Ei...si ce....? Nu este tot o zi, ca cea de ieri, ca cea de alaltaieri?
Nu...nu e la fel, si stiti de ce...
Astazi mi-a sunat telefonul poate mai mult ca alatadata, astazi mi-au scris ”oameni”, ”prieteni” mesaje cu acelasi continut ca si acum 3-4-5 ani. Le-o fi ramas in memoria telefonului? Nu stiu, dar prea seamana cu cele din anii anteriori, asta din cate imi amintesc eu, cu toate ca memoria  mai joaca feste.
Astazi nu e la fel ca si ieri, astazi mi-au scris oameni carora un an intreg nu le-a pasat de mine, poate au si uitat ca exist. Nu m-au sunat o data sa ma intrebe cum sunt, nu mi-au scris o data sa imi ureze sanatate sau pace, bucurie sau belsug. De ce si-au amintit tocmai azi....?
Poate pentru ca e ultima zi din an. Poate....!
Astazi mi-au scris si m-au sunat ”prietenii” (cu ghilimelele de rigoare) anuali. Adevaratii prieteni, cei de zi cu zi, m-au cautat si m-au sunat pana ieri.

Apropo...fiindca e ultima zi din an, n-am sa dau copy-paste la nimic din toate urarile primite, dar vreau sa va binecuvintez in Numele Domnului. 
Pe voi cei care a-ti poposit o data sau de mai multe ori pe acest blog, pe voi cei care urmariti postarile mele de cinci ani de zile...pe voi cei care-L iubiti pe Domnul din toata inima, pe voi cei care doriti si-L  cautati pe Dumnezeu, pe voi cei de-aproape sau de departe, pe voi cei din tara sau din diaspora.
Voua va scriu aceste randuri si doresc ca binecuvantarea Domnului sa fie cu voi azi, maine si in veci.
 
Preaiubitule, doresc ca toate lucrurile tale să-ţi meargă bine şi sănătatea ta să sporească tot aşa cum sporeşte sufletul tău.  
3 Ioan 1:2
FITI BINECUVANTATI!

26 decembrie 2015

Ce va urma?

Zilele trecute ma gaseam in Bruxelles si intalnindu-ma cu un frate din Timisoara la plecare ne-am urat ” ”Craciun binecuvantat”. N-am stiut nici o clipa ca ma aflu pe un teritoriu ”minat”, de fapt stiam ca sunt in tara in care se pune lumea la cale, insa n-am stiut ca Bruxelles-ul readuce in inimi fiorii acelor vremuri de comunism in care ti-era frica sa te saluti pe strada cu salutul” Hristos a inviat”. N-a adus comunismul, ci acceptand asa ceva va aduce islamul. 
Targul frumos de Craciun s-a transformat brusc in ”Placerile iernii” si ”Craciun fericit” in ”Felicitari de sezon”.
Ma intreb care va fi urmatoarea interdictie, pentru ca imi este tot mai limpede....
”multe vor urma”
Nu te teme de ei, căci Domnul, Dumnezeul vostru, va lupta El Însuşi pentru voi!
Deut. 3: 22

19 decembrie 2015

O zi binecuvantata!

Vacanta am luat-o...de-acum astept zapada!
Un weekend binecuvantat alaturi de familie va doresc si lasati deschisa poarta sufletului doar pentru a patrunde lucrurile bune
 BUCURIA, PACEA SI DRAGOSTEA

16 decembrie 2015

Meditatie....!

Uneori se intampla sa avem un sentiment mai aparte pentru cineva, fie din familie, din rude apropiate ori departe sau chiar prieteni. Asa am avut si eu pe cineva drag sufletului meu si sentimentul a fost reciproc, m-a iubit si ea...am iubit-o si eu.
Era o matusa a mamei, dar pentru mine a fost mult mai  mult. Desi am avut un vis cu ea in urma cu trei saptamani, iar in urma acelui vis...stiam ca va pleca ACASA si datorita varstei eram intr-un fel pregatita sufleteste sa primesc vestea. Si am primit-o....
Astazi am fost sa o conduc pe ultimul drum. Ultimul drum aici pe pamant, dar stiu ca drumul ei va continua de-acum pe alte strazi, si nu orice strazi....ci de aur.
Ne intristam cand pierdem pe cineva...dar astazi am sesizat ceva, ceea ce alta data nu am observat. Cand cei dragi tie se duc spre CASA, cand credinta lor ti-a fost model, cand iti cunosti identitatea si stii  incotr-o te indrepti si tu, cand stii ca despartirea este doar temporara si de scurta durata...parca durerea nu este asa mare. 
Asta am simtit eu...azi.
 Dar trecand peste acest eveniment la care am participat, ma intorceam spre casa cu masina si fiind singura in masina am avut un timp de mediatie...chiar daca eram la volan.
Meditatie...la ce oare, daca nu la viata aceasta trecatoare. Si parca meditatia sa-mi fie desavarsita, la numai cativa km de Timisoara inaintea mea se intamplase un accident.Brusc m-am trezit din gandurile mele si am privit cumva socata. Socata pentru ca desi veneam din directii diferite, prin telefon am potrivit cumva ca la intrare in Timisoara sa ma intalnesc cu sotul care venea dintr-o locatie diferita de mine si trebuia sa-si continue calatoria asta seara pana in Austria. 
Stiam ca este in fata mea cu 1-2 km, ca atare cu cateva minute inainte de accident, trecea el prin acel loc, dar n-a fost el. La numai cateva minute veneam eu....dar n-am fost eu. Intre mine si el era altcineva, altcineva pentru care Dumnezeu a zis in dreptul sau....STOP.
Oare cu ce a gresit aceea persoana mai mult?
Oare cu ce am fost eu mai buna decat el?
Oare ...?
Sunt multe intrebari la care nu stim sa dam raspunsul. Dar iata ca la fiecare pas suntem expusi si pericolul de a ne pierde viata este la tot pasul. Tinem mult la viata aceasta care, desi stim ca este de scurta durata si este trecatoare am face orice sa o pastram, dar oare pentru viata vesnica care, chiar este VESNICA, ce facem?
 Ce facem ca sa o castigam?
Suntem atat de nesiguri pe viata, plecam de acasa, dar nu stim daca ne mai intoarcem. Puteam fi eu in locul celui din fata mea, putea fi sotul meu sau putea-i fi chiar tu?
Suntem noi pregatiti pentru a ne sfarsi alergarea?
..............................
Mi-am continuat drumul, dar am continuat sa ma adancesc mai mult in meditatia mea.....




14 decembrie 2015

Un timp binecuvantat, ca pe vremuri...!

Cu toate ca au  fost zile libere, am avut  cateva zile obositoare de pregatiri si alergare, dar cu toate acestea  am avut un weekend binecuvantat si asta pentru ca am avut totii copiii in jurul mesei...ca pe vremuri.
Ne-am adunat cu totii sa-l sarbatorim pe mezinul nostru, care a implinit 13 ani.

 Cu mic cu mare ne-am bucurat impreuna si mai ales am depanat amintiri, am glumit, am ras cu o pofta  cum demult n-am mai facut-o, am si plans...ca deh...bucuria nu-i completa daca nu este si o lacrima...si uite asa ne-am bucurat impreuna.
Iubesc aceste momente si de fiecare data imi doresc sa nu se mai termine ba mai mult gandesc si eu ca Petru...."Doamne, ce bine ar fi sa pot face trei colibi..."
Ce-as putea mai mult sa-mi doresc mai mult de-atat...?
Cum as putea sa nu-i multumesc lui Dumnezeu pentru tot ceea ce mi-a dat?
II multumesc din suflet pentru toate binecuvantarile si-L rog in continuare, sa nu ne uite. Mana Sa de Tata Ocrotitor sa vegheze asupra noastra, a lor si  sa-i binecuvinteze cu sanatate pe toti,  de la copiii la ginere, nora,  nepotei...pe toti Domnul sa-i aibe in paza Lui.

6 decembrie 2015

As vrea sa opresc timpul in loc, dar sunt neputincioasa!

Daca n-as avea in jurul meu nepoteii, chiar asa crede ca am  oprit timpul in loc, multumita doar lui Dumnezeu pentru sanatatea care mi-o da. 
Insa de la o saptamana la alta atunci cand merg la ei sa-i vad, observ cum cresc, se schimba, ii vad cum se maturizeaza pe zi ce trece tot mai mult si realizez de fiecare data ca oricat de mult as vrea sa opresc timpul pe loc, sunt neputincioasa. 

”Pe masura ce inaintam in varsta dobandim un simt mai acut al valorii timpului. Se pare ca nimic altceva nu are importanta si in aceasta privinta  devenim avari” William Hazlitt


Timisoara a imbracat haina de sarbatoare!

Daca n-ati ajuns inca in Timisoara sau poate nici nu veti ajunge de sarbatori in oras, am postat cateva imagini cu zona centrala a Timisoarei. 
Este superb!
Fiecare oras impodobit arata deosebit, la fel si orasul in care locuiesc de aproape 30 de ani.

16 noiembrie 2015

Invitate de onoare la summit-ul G20!

Sa fii fost spioane?

16 noiembrie!

Dupa zilele de weekend, de fiecare data cand ajung la birou ma uit in calendar si imi fixex fila pentru saptamana care imi sta in fata. Suntem in 16 noiembrie..."deja", si ma uit cu o oarecare ingrijorare cand vad ritmul alert cu care trece timpul. 
 Privesc in urma si vad ce intorsatura au luat toate lucrurile, nu in viata mea, ma refer la nivel national, in tara noastra,  si in special la nivel mondial. As putea spune chiar, de la o zi la alta...este altceva. Se intampla lucruri care altadata le priveam din fotoliu pe ecranul tv sau la cinema rontaind pop-corn. 
Astazi sunt reale...chiar FOARTE REALE!
Suntem preocupati de ce se intampla si incercam sa deslusim, dar fara succes.
Oare, ce va aduce ziua de maine....?

Da, mi-am pus inima în căutarea tuturor acestor lucruri, am cercetat toate aceste lucruri şi am văzut că cei neprihăniţi şi înţelepţi şi faptele lor sunt în mâna lui Dumnezeu: atât dragostea, cât şi ura. Oamenii nu ştiu nimic mai dinainte; totul este înaintea lor în viitor.
Tuturor li se întâmplă toate deopotrivă: aceeaşi soartă are cel neprihănit şi cel rău, cel bun şi curat, ca şi cel necurat, cel ce aduce jertfă, ca şi cel ce n-aduce jertfă; cel bun ca şi cel păcătos, cel ce jură ca şi cel ce se teme să jure!
Iată cel mai mare rău în tot ce se face sub soare, anume că aceeaşi soartă au toţi. De aceea şi este plină inima oamenilor de răutate şi de aceea este atâta nebunie în inima lor tot timpul cât trăiesc. Şi după aceea?...
 Eclesiastul 9:1-3


11 noiembrie 2015

Speranta moare ultima....

Am citit un raport referitor la sistemul corupt din tara. Cred ca imaginea spune totul..
Cam asa au mers lucrurile la noi. Ma intreb si eu ca tot omul, pe viitor se va schimba ceva...?
Traim cu speranta si speranta moare ultima!

10 noiembrie 2015

Doi ardeleni in fruntea natiunii!

Daca pana azi se faceau tot felul de speculatii si ipoteze in ceea ce priveste viitorul tarii, acum in prag de sarbatori si prag de iarna, iata ca nu este asa in momentul de fata.
In urma cu cateva ore presedintele tarii KLAUS IOHANNIS a desemnat noul prim ministru care-l va succede pe Victoras Ponta, numele lui este DACIAN CIOLOS.
Cu acesti oameni, care nu au facut parte din acest sistem ticalosit care ne-au condus  pana acum, imi place sa cred ca tara noastra intra pe fagasul normal.
M-am uitat sa vad cine este acest  DACIAN CIOLOS...
 Intr-adevar am gasit un CV impresionant, gratie Wikipediei.

Dacian Cioloș s-a născut la data de 27 iulie 1969, în orașul Zalau. O parte a copilăriei a petrecut-o la Pericei, comuna din care este originară mama sa. După absolvirea în 1987 a studiilor medii la Liceul agroindustrial din Simleul Silvaniei, specializarea Horticultură și Viticultură, a urmat cursurile Facultății de Horticultură din cadrulUniversitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj (1989-1994), obținând diploma de inginer horticultor.
A urmat apoi studii de agronomie aprofundată, specializarea "Sisteme de producție și Dezvoltare rurală" la École Nationale Supérieure Agronomique (ENSAR) din Rennes, Franța, beneficiind de o bursă guvernamentală franceză (1995-1996) și un master științific (DEA) în "Economia dezvoltării agricole, agro-alimentare și rurale" la École Nationale Supérieure Agronomique (ENSAM) și Université Montpellier I (1996-1997). Începând din anul 2000, este doctorand în economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale la Institutul Național de Cercetări Agronomice (INRA) din cadrul École Nationale Supérieure Agronomique Montpellier (ENSAM).
În perioada studenției a fost reprezentant al studenților în senatul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară și în consiliul de administrație al Facultății de Horticultură din Cluj (1990-1995), coordonator al programului de stagii pentru studenții USAMV Cluj în ferme agricole din Franța (1992-1995) și inițiator și membru fondator al asociației profesionale AGROECOLOGIA (1995). În anul 2000 a devenit membru al Grupului din Bruges, grup european independent de analize și propuneri privind politica agricolă comună a Uniunii Europene.
A urmat stagii practice totalizând 13 luni în ferme de agricultură ecologică sub egida Federației Regionale a Agricultorilor Ecologici din Bretagne - Franța (1991-1996), studiind administrarea fermelor agricole familiale, principiile agriculturii durabile, organizarea interprofesională a agriculturii ecologice în Franța. A activat la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă - CICDA Paris - Montreuil, Franța (august - septembrie 1995) ocupându-se de pregătirea unui proiect de cooperare descentralizată Savoia – Arges pentru dezvoltare rurală, proiect de a carui implementare s-a si ocupat timp de doi ani. A activat in calitate de inginer stagiar la Camera Județeană de Agricultură Aveyron - Franța (februarie - septembrie 1997), ocupându-se cu elaborarea lucrării de diplomă DAA "Analiza și evaluarea experienței de dezvoltare agricolă și rurală în Nord Aveyron"
 
De mentionat ca nu face parte din nici un partid si este privit ca un tehnocrat.
Pentru a-l cunoaste mai bine recomand un articol interesant despre  noul prim ministru ardelean. 
Speram si ne rugam Domnului pentru acesti doi oameni care sunt acum in fruntea tarii, Dumnezeu sa le dea multa intelepciune ca tare mult este de munca in tara aceasta.

Si pentru ca-si cunosc graiul amandoi, 
”no amu dragii mei...la treaba!!!”
Dacian Cioloş s-a născut la Zalău, în 27 iulie 1969. Studiile liceale şi le-a făcut la Liceul Agricol din Şimleu Silvaniei (actualul iceu Tehnologic ”Ioan Ossian”), după care a fost admis la Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, pe care a absolvit-o în 1994, devenind inginer horticultor. După absolvirea facultăţii a făcut studii de agronomie aprofundată, specializarea „Sisteme de producţie şi Dezvoltare rurală” la École Nationale Supérieure Agronomique (ENSAR) din Rennes, Franţa, iar apoi a făcut şi un master ştiinţific în „Economia dezvoltării agricole, agro-alimentare şi rurale” la École Nationale Supérieure Agronomique (ENSAM) şi Université Montpellier I. După absolvirea masteratului, a lucrat ca agroeconomist stagiar la Comisia Europeană de la Bruxelles, în cadrul Diviziei de Dezvoltare rurală a Direcţiei Generale de Agricultură, iar apoi devine coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă şi rurală la Centrul Internaţional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă – CICDA în cooperare cu Asociaţia Naţionala de Dezvoltare Agricolă – ANDA, Franţa. În administraţia centrală din România intră în ianuarie 2005, când este angajat pe postul de consilier al ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Fluture. În 2007 este numit subsecretar de stat pentru Afaceri Europene pentru ca, după câteva luni, să devină ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În februarie 2010, intră în echipa Comisiei Europene conduse de Jose Manuel Baroso în calitatea de comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Şi-a încheiat mandatul în noiembrie 2014, de atunci fiind consilier special al preşedintelui Comisiei Europene pe probleme de siguranţă alimentară.

Citeste mai mult: adev.ro/nxlxi3
Dacian Cioloş s-a născut la Zalău, în 27 iulie 1969. Studiile liceale şi le-a făcut la Liceul Agricol din Şimleu Silvaniei (actualul iceu Tehnologic ”Ioan Ossian”), după care a fost admis la Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, pe care a absolvit-o în 1994, devenind inginer horticultor. După absolvirea facultăţii a făcut studii de agronomie aprofundată, specializarea „Sisteme de producţie şi Dezvoltare rurală” la École Nationale Supérieure Agronomique (ENSAR) din Rennes, Franţa, iar apoi a făcut şi un master ştiinţific în „Economia dezvoltării agricole, agro-alimentare şi rurale” la École Nationale Supérieure Agronomique (ENSAM) şi Université Montpellier I. După absolvirea masteratului, a lucrat ca agroeconomist stagiar la Comisia Europeană de la Bruxelles, în cadrul Diviziei de Dezvoltare rurală a Direcţiei Generale de Agricultură, iar apoi devine coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă şi rurală la Centrul Internaţional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă – CICDA în cooperare cu Asociaţia Naţionala de Dezvoltare Agricolă – ANDA, Franţa. În administraţia centrală din România intră în ianuarie 2005, când este angajat pe postul de consilier al ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Fluture. În 2007 este numit subsecretar de stat pentru Afaceri Europene pentru ca, după câteva luni, să devină ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În februarie 2010, intră în echipa Comisiei Europene conduse de Jose Manuel Baroso în calitatea de comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Şi-a încheiat mandatul în noiembrie 2014, de atunci fiind consilier special al preşedintelui Comisiei Europene pe probleme de siguranţă alimentară.

Citeste mai mult: adev.ro/nxlxi3
Dacian Cioloş s-a născut la Zalău, în 27 iulie 1969. Studiile liceale şi le-a făcut la Liceul Agricol din Şimleu Silvaniei (actualul iceu Tehnologic ”Ioan Ossian”), după care a fost admis la Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, pe care a absolvit-o în 1994, devenind inginer horticultor. După absolvirea facultăţii a făcut studii de agronomie aprofundată, specializarea „Sisteme de producţie şi Dezvoltare rurală” la École Nationale Supérieure Agronomique (ENSAR) din Rennes, Franţa, iar apoi a făcut şi un master ştiinţific în „Economia dezvoltării agricole, agro-alimentare şi rurale” la École Nationale Supérieure Agronomique (ENSAM) şi Université Montpellier I. După absolvirea masteratului, a lucrat ca agroeconomist stagiar la Comisia Europeană de la Bruxelles, în cadrul Diviziei de Dezvoltare rurală a Direcţiei Generale de Agricultură, iar apoi devine coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă şi rurală la Centrul Internaţional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă – CICDA în cooperare cu Asociaţia Naţionala de Dezvoltare Agricolă – ANDA, Franţa. În administraţia centrală din România intră în ianuarie 2005, când este angajat pe postul de consilier al ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Gheorghe Fluture. În 2007 este numit subsecretar de stat pentru Afaceri Europene pentru ca, după câteva luni, să devină ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În februarie 2010, intră în echipa Comisiei Europene conduse de Jose Manuel Baroso în calitatea de comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Şi-a încheiat mandatul în noiembrie 2014, de atunci fiind consilier special al preşedintelui Comisiei Europene pe probleme de siguranţă alimentară.

Citeste mai mult: adev.ro/nxlxi3