Versetul zilei

6 februarie 2016

Hrana ta zilnica!

6 FEBRUARIE
Psalmul 119.137-160
Dreptatea lui Dumnezeu, nota dominantă a versetelor 137-144, nu este nicidecum un subiect de spaimă pentru cel care se teme de Domnul, care umblă în lumina Sa şi care, de asemenea, cunoaşte bunătatea Sa (v. 149, 159). Intr-o lume nedreaptă, credinciosul îşi găseşte plăcerea să celebreze această dreptate a lui Dumnezeu care, ca şi bunătatea Sa, rămâne pentru totdeauna (v. 142,144).
„Cuvântul Tău este foarte încercat" (v. 140). «Cu cât îl puneţi mai mult la probă», a spus cineva (precum aurul în cuptor), «cu atât el îşi arată mai mult puritatea».
Versetul 145 şi cele care urmează exprimă totala dependenţă a celui credincios. ,fă-mă să trăiesc...", cere el aici în patru rânduri (v. 149, 154, 156, 159; vezi şi v. 25,40, 88, 107).
Dumnezeu este Acela care dă viaţa şi tot El este şi Cel care o păstrează şi o întreţine.
Această rugăciune priveşte însă în primul rând sufletul celui răscumpărat. „Fă-mă să trăiesc după Cuvântul Tău". Pentru că „omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu" (Matei 4.4; Deuteronom 8.3).
Să reţinem bine versetul 160: „Tot Cuvântul Tău (sau Suma Cuvântului Tău) este adevăr..."!
 Biblia nu se constituie ca un ansamblu de adevăruri din care fiecare alege ce îi convine. Ea formează un tot inseparabil pe care îl primim sau îl respingem; este în întregime Adevărul (loan 17.17).

5 februarie 2016

Seara politistilor!

Aseara am avut un timp binecuvantat la adunare. Au fost invitati  fratii care fac parte din Asociatia Politistilor Crestini, dar pentru ca era o zi de lucru a saptamanii, doar o mica parte din ei au putut onora invitatia.
Au cantat si au avut marturii, iar prin marturiile lor sunt convinsa ca au cercetat multe inimi.
Fiecare ar fi a avut multe de spus, ar fi avut multe de marturisit, insa timpul nu le-a permis acest lucru, dar cei care au facut-o au aratat cum Dumnezeu i-a schimbat si i-a transformat datorita Cuvantului Sau.
Daca doriti, in zilele urmatoare puteti cauta in arhiva bisericii http://www.elim.ro/media/
programul de joi seara, 04.02.2016 si veti vedea marturia acestor oameni deosebiti. 
Unul dintre  fratii politisti declara cu ceva timp in urma:
“Am fost prezentator de discotecă, după aceea am fost şi instructor de dansuri. Întrucât aveam şi prieteni sârbi, am încercat să fac comerţ cu blugi. În cele din urmă, am reuşit să devin subofiţer de miliţie. În anul 1992, pe când mă adânceam în tot felul de păcate, am primit o invitaţie să particip la programul de evanghelizare a Bisericii Elim din Timişoara. În toată această perioadă, Dumnezeu m-a trecut prin fel şi fel de încercări. Mai întâi, primul meu şef, căruia îi plăcea ţuica, era indignat de faptul că nu mai avea companie la pahar. Atunci, sub pretextul unei informări, a semnalat conducerii Poliţiei Judeţene Timiş că nu vreau să-mi îndeplinesc îndatoririle. Atunci l-am pus pe Dumnezeu la încercare pentru prima dată, rugându-mă: “Doamne, Tu ştii că nu acesta este adevărul, şefii de la judeţ îl vor crede numai pe el. Te rog să intervii Tu, Doamne, şi Te rog să-1 faci să mă lase în pace”. La mai puţin de o săptămână, am primit vestea că vine un alt şef de post”, declară Briciu Marin, şeful de post de la Pietroasa.
Poliştiştii credincioşi, cu arma din dotare într-o mână şi cu Biblia în cealaltă, pioşi şi cu vorba dulce, ies în mijlocul comunităţii şi înalţă rugăciuni pentru răufăcătorii dispuşi să se căiască. “Doamne Iisuse Hristoase, ne rugăm Ţie pentru infractori, Doamne din ceruri, ca să îi faci să nu mai fure”.

Sa continuam sa ne rugam ca prin marturia lor, la servici, pe strada si oriunde sunt, Dumnezeu sa intoarca tot mai multi colegi de ai lor. 

Biblia are raspuns si pentru nebuni!

Citeam cu cateva zile faimoasa analiza a d-nei Pippidi si nedumerirea ei cea mai mare,
 ”cum de s-au mobilizat atatia oameni, in atatea tari sa sustina familia Bodnariu?
 Cu siguranta Putin orchestreaza totul”
Bineinteles analiza nu este nici pe departe corecta si pertinenta, din contra cuvintele domniei sale sunt de-a dreptul aberante si jignitoare, iar pentru a sesiza acest lucru, nu trebuie sa fii nici jurnalist, nici mare politolog. Este indeajuns sa fii un om de rand, ca si mine si ca multi ani.
Ca sa imi spui mie d-na Pippidi ca am fost manipulata de oarecare ”forte din exterior”, mi se pare ca ai avut un vis noaptea si te-ai grabit sa-l asterni pe pagina dumitale. Ori eu iti spun d-na draga....”TREZESTE-TE” ca s-a facut dimineata si in curand rasar zori. M-am dus si am protestat in semn de solidaritate pentru aceasta familie pentru ca asa am simtit si simt in continuare. Li s-a facut o mare nedreptate si continua sa li se faca. M-am dus ca ma doare ceea ce li se intampla, m-am dus ca pentru ca si ei, ca si mine de altfel facem parte din acelasi trup, "TRUPUL LUI HRISTOS",  si ca orice madular simtim unii pentru altii. Dar ma voi opri aici si nu voi continua cu argumentele mele, deoarece am convingerea stimata doamna, ca ceea ce eu va vorbesc sunt lucruri pe care mintea dumneavoastra nu le poate intelege, cu toate studiile dumneavoastra. Sunt lucruri pe care Dumnezeu le descopera oamenilor care sunt sinceri si Il cauta pe Dumnezeu, ori dumneavoastra se pare ca nu aveti nici o tangenta cu Acest Dumnezeu Atotputernic si maret...deocamdata. Ma rog si nadajduiesc ca intr-o zi si mintea dumneavoastra "(i)luminata", sa fie intr-adevar luminata de lumina lui Hristos, si-atunci poate ca nu va veti  grabi sa faceti acuzatii gratuite"

Dar sa revin la ideea mea....
In urma editorialului scris de aceasta doamna, bineinteles si cum era de asteptat, articolul ei a starnit multe valuri si a produs reactii mari. Fiecare s-a grabit sa-i raspunda intr-un fel, unii mai dur, altii mai cu ”bun simt”, insa toti cei care au citit editorialul ei  de prost gust s-au revoltat, pentru ca a lasat un gust amar.
Faptul ca i s-a dat replica domniei sale, din nou a starnit discutii  pe diverse retele de socializare. Ca este bine sau nu...? Fiecare decide!
 Eu insa azi de dimineata am gasit un verset in cartea Proverbe si imediat mi s-a dus gandul la acest subiect.
”Nu raspunde nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu semeni si tu cu el. Raspunde insa nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu se creada intelept”
Am zice ca este un joc de cuvinte...”nu raspunde”...”raspunde-i”
Stim ca nebunii actioneaza - nebuneste, de-aceea cred ca acel cuvant  "nu raspunde" ne cere noua, ca si crestini sa nu raspundem la fel ca si nebunul. Sa nu ne pripim sa dam replici acide sau sa luam decizii pripite si nebunesti. Si aici nu ma refer doar la cazul ”d-nei cu pricina”, ci la toti cei care au avut de-a face cu ”nebuni”, si slava Domnului...”gradina e cam mare”.  
”Raspunde-i ...sa nu se creada intelept”, spune versetul mai departe.
Da, cred ca este nevoie de un raspuns dat si nebunului, tocmai pentru a nu se crede ”inteleptul care stie tot”
Insa aici intervine aceea intelepciune duhovniceasca de care ne vorbeste ap. Pavel in 1 Corinteni 2:13
  ” Si vorbim despre ele nu cu vorbiri invatate de la intelepciunea omeneasca ci cu vorbiri invatate de la Duhul Sfant, intrebuintand o vorbire duhovniceasca pentru lucrurile duhovnicesti”
Cred ca este foarte important sa avem aceea intelepciune de la Dumnezeu care ne invata, ca si in dialogul cu nebunii sa stim sa avem cuvinte potrivite.

Hrana ta zilnica!

5 FEBRUARIE
Psalmul 119.113-136
Cuvântul, care este lumină pe cărarea mea, îmi arată, de asemeni, şi cât de gros este întunericul din jurul meu. El mă face să-mi fie groază de răutate şi de ipocrizie. Cu siguranţă, fără această măsură divină aş putea să mă înşel şi astfel să numesc bine ceea ce este rău, iar adevăr ceea ce este minciună, în schimb, Cartea gândurilor lui Dumnezeu mă învaţă să privesc lumea şi tot ce este în ea exact aşa cum o priveşte El însuşi.
„Dă-mi pricepere", repetă cel credincios (v. 34,125,144, 169). Priceperea este considerată de obicei ca fiind un dar natural. Această rugăciune însă ne arată că ea poate fi dobândită - pentru că numai Cuvântul dă adevărata pricepere (v. 130)! „Eu sunt slujitorul Tău...", declară psalmistul, hotărât să cunoască voia lui Dumnezeu (v. 125). Şi această voie se exprimă sub diferite forme în Cuvântul Său: lege, porunci, rânduieli, învăţături, mărturii, hotărâri, judecăţi,... - cuvinte care nu sunt sinonime. Cât despre creştin, Cuvântul nu i se impune sub o formă legală. Ascultarea sa decurge din dragostea pe care o arată nu numai pentru mărturiile minunate ale Domnului (v. 113, 127), ci pentru însuşi Numele Său (v. 132).

4 februarie 2016

Hrana ta zilnica!

4 FEBRUARIE
Psalmul 119.89-112
Oricât de tare să fi fost întemeiat pământul (v. 90), Cuvântul lui Dumnezeu a fost şi mai tare. Ce fericire că, într-o lume în care totul este nesigur, unde «febrila activitate a omului decăzut se etalează în gânduri care vor pieri în totalitate, putem cunoaşte gândurile eterne ale lui Dumnezeu şi ne putem încrede în promisiunile Sale de neclintiţi» Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Sale nicidecum nu vor trece (Matei 24.35). De altfel, întreaga creaţia nu are decât un singur scop: „toate Iţi sunt slujitori..." (v. 91). Acesta este şi privilegiul nostru, de a-L sluji pe Domnul, dar să o facem cu înţelepciune şi din toată inima.
Hristos singur a împlinit cu adevărat versetele 97-112. El înţelegea „mai mult decât bătrânii", pentru că respecta rânduielile divine, în timp ce bătrânii se limitau numai la a-i învăţa pe alţii (v. 100). Era mai înţelept decât toţi vrăjmaşii care-I întindeau curse (v. 110; Matei 22.15-34).
Cine s-ar aventura să se deplaseze noaptea, fără lampă, pe un teren presărat cu obstacole?
 In întunericul acestei lumi, printre cursele întinse de cei răi pregătiţi de atac (v. 110,95), Cuvântul este această lumină absolut necesară pe cărarea noastră (v. 105).
 Să nu ne temem să facem uz din plin de el, pentru a privi unde ne vom aşeza picioarele!

3 februarie 2016

Hrana ta zilnica!

3 FEBRUARIE
Psalmul 119.65-88
Cererea din versetul 17 a fost împlinită. „Tu i-ai făcut bine slujitorului Tău" (v. 65) - însă într-un fel la care psalmistul nu se aştepta: prin smerire. „Este bine pentru mine că am fost smerit", recunoaşte el (v. 71). De ce? Pentru că, „mai înainte de a fi umilit, rătăceam" (v. 67). Păstorul cel Bun S-a văzut nevoit să recurgă la acest mijloc dureros, pentru a-Şi aduce înapoi pe cale oaia rătăcită. Sufletul însă a făcut totodată o experienţă şi mai importantă: a învăţat să-L cunoască pe Dumnezeu; de acum nu mai are nevoie să înţeleagă, pentru că ştie că dragostea Lui este statornică. „Ştiu — spune el - că din credincioşie m-ai smerit" (v. 75).
Pentru nomazii din deşert, confecţionarea unui „burduf "din piele impune o pregătire meticuloasă. Burduful este expus la fum, pentru ca pielea lui să-şi piardă gustul acru şi mirosul de provenienţă, care ar denatura puritatea apei. Tot aşa este şi cu creştinul (v. 83).
Focul încercării trebuie să treacă peste el cu scopul de a-i îndepărta acreala sau rigiditatea naturală şi pentru a-1 face bun pentru slujbă. „Mâinile Tale m-au făcut şi m-au întocmit; dămi pricepere..." (v. 73). Ce fericită rugăciune a celui răscumpărat! «Da, Doamne, modelează-mi şi duhul, prin mijloacele pe care Tu le-ai ales, şi fă-mă flexibil şi supus voii Tale!»

Sistemul n-a functionat si a dat o mare EROARE!

De multe ori am ascultat analizele politice facute de aceasta doamna Pippidi.Trebuie sa recunosc ca uneori a avut analize pertinente, insa nu intotdeauna a fost la nivelul asteptarilor. Astazi insa citind inca de dimineata la servici acest editorial scris de dansa...nu pot decat sa regret timpul pierdut in nenumaratele nopti tarzii in care am stat sa-i ascult analizele. Nu stiu ce s-a intamplat in mintea ei  in  ziua de ieri, dar cu siguranta afirm ca...ceva n-a functionat bine sistemul dansei de gandire a dat o mare EROARE.

Am sa redau o farama din editorialul dansei si va rog sa cititi si continuarea articolului.

”Jos labele de pe copiii noștri” și ”Copiii mei sunt în pericol” proclamau pancardele afișate în fața cancelariei Reichului weekend-ul trecut, însoțite de obișnuitele hămăituri rituale ale demonstranților din țări unde s-a trecut cam repede sau deloc de la strigatul la ordin la demonstrații libere. Mulțimea – câteva mii de persoane – nu făcea decât să repete ceea ce văzuse la televiziune sau citise pe tablete și smartphone-uri din media de la ei acasă, anume din Rusia. Pentru că manifestanții erau ruși, protestând contra pericolului la care se expun copiii lor pentru că trăiesc în Germania, unde poliția e proastă și ineficientă, iar infractorii migranți umblă în cete înarmate pe stradă mai ceva ca în Congo. Trei zile mai devreme, un judecător britanic anunțase public că există în sfârșit dovezi că asasinii opozantului rus Litvinenko, asasinat cu material radioactiv turnat în ceai de doi agenți semioficiali ai regimului Putin avuseseră ordin de sus. Nici două zile mai târziu și ministrul de externe Serghei Lavrov umplea știrile cu acuzații față de Angela Merkel și incapacitatea ei de a apăra copiii ruși din Germania. Între timp, scandalul a luat amploare, deși Lisa F, fetița de 13 ani cu probleme cu școala (și familia ei) se întorsese demult acasă de la prietenul de familie care o adăpostise pentru o zi. Dar povestea unui viol imaginar perpetuat de migranți la adresa ei, pornită de la jurnalistul Ivan Blagoy (rus, desigur) și care a făcut mare audiență pe canalul rusesc 1 deja nu mai avea nevoie de un pretext și căpătase viața ei proprie, complet desprinsă de realitate.

Realitate!!!

Istoricul american Charles Beard a rezumat istoria în patru faze:
-          Când zeii vor să distrugă pe cineva, îl îmbată cu puterea
-          Moara lui Dumnezeu macină încet dar mărunt
-          Albina fertilizează floarea ce o pradă
-          Când e suficient de întuneric se zăresc stelele…
Suntem în ultima fază a istoriei… E suficient de întuneric…
Mamele își aruncă pruncii la pubelele de gunoi, dacă se nasc totuși ei devin copiii statului de drept iar mama doar o eprubetă trecătoare, familiile se pot alcătui din doi tați sau două mame, căsătoria e un moft burghez, bătrânii sunt eutanasiați de medici cu ochii pe indicatorii economici ai spitalului.
Marile puteri provoacă războaie din care se nasc refugiați ce trebuie împărțiți frățește la țările ce au PIB-ul pe cap de locuitor cam cât lasă un bogat bacșiș la restaurant.
Biserica ortodoxă greacă a fost îngenuncheata în 5 minute, cu muntele Athos cu tot, cu miile de relicve și icoane pupate și răspupate.
E suficient de întuneric…

2 februarie 2016

Elibereaza-ti umeri de poveri!

Mai demult, si cred ca anul de pe acest verset confirma(2009), m-am dus la libraria crestina cautand o carte. Mi-a atras atentia niste versete deosebite. M-am tot gandit...ce verset sa-mi cumpar si sa-l pun undeva la vedere, unde sa ma izbesc de el, zi de zi? Si unde as fi putut sa-l pun daca nu in....bucatarie. Acolo e locul unde imi petrec cel mai mult timpul atunci cand sunt acasa. 
Zis si facut! L-am luat si l-am pus la loc de cinste si la loc de vedere, nu de alta dar si cei care vin la mine si sunt  impovarati, sa faca ce scrie in acest verset.
Zilnic il citesc, dar de cateva zile nu fac altceva decat il citesc, si-l recitesc. De ce...? Poate ca si poverile se inmultesc pe zi ce trece. Insa stiti ce am descoperit...? Pe masura ce poverile se-aduna, povara de pe umeri...e tot mai usoara!
Doamne, cat de bun e Dumnezeu!
Nu stiu care ar putea sa spuna in ziua de azi..ca n-are ingrijorari sau probleme...?
Eu cred ca nu poate spune nimeni. Iar cel care spune ca n-are....face el ceva ca sa aibe, iar daca n-are el, macar sa creeze altuia probleme. Numai ca astazi mi-am amintit un verset tare adevarat in ceea ce
 priveste  acest tip de oameni. Inteleptul Solomon spunea:
”Cine sapa groapa altuia cade el in ea si piatra se intoarce peste cel ce o pravaleste”

Ingrijorand-ne nu putem schimba absolut cu nimic viata sau situatia in care ne gasim, dar absolut cu nimic. Nu putem prelungi  viata nici macar cu o zi in plus, nu putem adauga nici o zi de sanatate in plus, nu putem pune in cont nici un cent in plus, nu putem adauga nimic, nimic. 
Prin ingrijorare nu inlaturam problemele, din contra daca ne lasam coplesiti de ele, afectam stare spirituala, dar si sanatatea trupeasca.
Un strop de ingrijorare, deschide o usa diavolului in viata ta!
Asa ca...daca esti ingrijorat si poate n-ai avut ocazia sa dai cu ochii de acest verset in casa mea...iti reamintesc ca Dumnezeu ni l-a lasat scris in Cuvant:
”Si aruncati asupra Lui toate ingrijorarile voastre, caci El Insusi va ingriji de voi”
1 Petru 5:7

Hrana ta zilnica!

2 FEBRUARIE
Psalmul 119.41-64
Cuvântul lui Dumnezeu reglementează întreaga viaţă a celui credincios. Astfel, Cuvântul îi permite acestuia să răspundă, când este nedreptăţit, nu neapărat prin vorbe, ci prin răbdarea şi prin încrederea pe care le-a învăţat din el (v. 42). Deoarece este „Cuvântul adevărului"1 (v. 43), el dă omului lui Dumnezeu siguranţă şi autoritate, când vorbeşte, şi o sfântă libertate în umblare. De ce suntem deseori atât de timizi în mărturia pe care o dăm în jur? 
Tocmai pentru că ne lipseşte mult din forţa şi din convingerea lăuntrică pe care le transmite Cuvântul adevărului crezut, iubit şi cercetat, hotărârile Tale mi-au fost cântări..." (v. 54). Ce Domn avem noi! Despre ce şef de stat, fie el cât de bun, s-ar putea spune că dispoziţiile lui sunt motiv de bucurie pentru cel care trebuie să se supună?
Versetele 57-64 îl dezvăluie pe cel credincios preocupat să-şi conformeze umblarea după voia Domnului: „M-am gândit la căile mele..." (v. 59) - spune cel credincios - şi după aceea „mi-am întors paşii". De câte ori însă, în mod trist, facem tocmai opusul!
Să reţinem, de asemenea, versetul 63: „Sunt tovarăşul tuturor celor... care păzesc rânduielile Tale" (vezi v. 79 şi v. 115)! Noi pe cine avem în tovărăşia noastră? (Proverbe 13.20).

1 februarie 2016

Hrana ta zilnica!

1 FEBRUARIE
Psalmul 119.17-40
De fiecare dată când ne deschidem Biblia, să-I cerem mai întâi Domnului să ne deschidă ochii, pentru a putea discerne în Scripturi lucrurile Sale minunate (v. 18). In acelaşi timp însă, să-I cerem să ne abată privirile de la deşertăciune (v. 37) - şi cât de multe lucruri acoperă acest cuvânt!
 Pentru că este cu neputinţă să-ţi găseşti plăcerea în acelaşi timp şi în Cuvânt şi în lucrurile acestei lumi, de exemplu, dragostea pentru bogăţii (v. 36; citiţi Luca 16.13). Un alt obstacol care prea adesea ne închide Scripturile este o conştiinţă rea. Şi cum ne-ar putea bucura ceva care ne mustră? 
Trebuie mai întâi să ne mărturisim vina sau starea.
„Ţi-am istorisit căile mele" - spune psalmistul. Şi abia după aceea el poate adăuga: „învaţă-mă... (v. 26,33; Psalmul 32.5,8), fă-mă să înţeleg... (v. 27), dă-mi pricepere... (v. 34)" - toate rugăciuni plăcute Domnului. Mărturiile Lui sunt sfătuitorii mei' (v. 24). 
Din nou trebuie să mă las sfătuit de acestea!
De remarcat, de asemenea, evoluţia din versetele 30, 32 şi 35. Credinciosul a ales calea credincioşiei; şi-a propus să alerge pe ea, iar pentru aceasta Ii cere lui Dumnezeu să-i lărgească nu calea, ci inima, astfel încât Obiectul afecţiunilor sale să-1 atragă cu mai multă putere (Filipeni 3.14); în sfârşit, el contează pe Dumnezeu pentru umblarea pe această cale.

31 ianuarie 2016

O mama mea, nu te-oi uita!

Este asa frumos sa putem spune aceste cuvinte din inima, mamei noastre.
Celei care ne dat viata, dar nu numai atat, ci acelei mame care atat cat traieste isi poarta copiii pe brate de rugaciuni, ii binecuvinteaza si ii ocroteste. Eu am parte de o asemenea mama, si-I multumesc Domnului pentru ea si ma rog ca El sa ii dea sanatate si sa o rasplateasca cu viata vesnica, dar nu toti au parte de aceasta binecuvantare. 
Ma rog pentru cei care nu asemenea mame, Dumnezeu sa le fie si mama si tata! 
Nimeni nu poate inlocui o mama!!

1. Imi amintesc si-acum cu drag,
De chipul ce-l priveam, adesea-n prag
Si fericit eu ii zambeam,
La sanul ei, cu drag, ades m-adaposteam,
Cand ma strangea, ma alinta,
Caldura dragostei din piept mi-o daruia,
De ea uita, cand ma privea,
Din mii si mii oricand pe ea o cunosteam.

Refren:

 O mama mea, nu te-oi uita,
Caci tu ai fost aceea ce mi-ai dat viata,
Oriunde-as fi, mi-o aminti,
De-a ta iubire, de-al tau chip, ce l-am iubit.


2. In zilele, care-au trecut,
De Dumnezeu m-a invatat cum sa ascult,
Cum sa-L cinstesc, cum sa-L iubesc,
Cuvantul Sfant in inima sa il primesc,
De-aceea vreau ca-n tara Ta,
Isus sa fiu cu tot cu mama mea,
Sa pot si-atunci sa-I multumesc 
Ca tot ce am si voi avea ii datorez.

Hrana ta zilnica!

Incepem studiul asupra celui mai lung psalm, Psalmul 119

31 IANUARIE
Psalmul 119.1-16
Ferice de cei care aud Cuvântul lui Dumnezeu şi-1 păzesc", le spunea mulţimilor Domnul Isus (Luca 11.28). Despre această fericire şi despre acest privilegiu ne va întreţine pe tot parcursul său acest măreţ psalm. Fericiţi, în adevăr, aceia care sunt integri (cu inima curată, Matei 5.8), care-şi găsesc plăcerea în mărturiile Domnului şi pentru care hotărârile Lui sunt o desfătare (v. 16)! 
Dar de două ori mai fericiţi sunt aceia care păzesc cu grijă aceste porunci (v. 2,4,5,8) şi care umblă în ele (v. 1)!
Versetul 9 pune o întrebare profundă. Ea nu are niciun sens pentru tinerii din lume, care dispreţuiesc pe faţă «scrupulele» tânărului credincios; pentru aceia însă care nu mai aparţin lumii, întrebarea este capitală: „Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea?"
 Răspunsul vine imediat: ,Păzindu-se după Cuvântul Tău". Să reţinem şi noi acest secret al unei umblări  curăţie, la adăpost de păcat împotriva lui Dumnezeu (v. 11), ca şi împotriva propriului trup (1 Corinteni 6.18)! Strângând Cuvântul în inimă, gravând acolo pasajele esenţiale, precum acest verset 9, vom fi înarmaţi pentru „ziua cea rea", în care se va ivi ispita (Efeseni 6.13,17). Pentru că, dacă noi păzim cu grijă învăţăturile Lui, Dumnezeul cel credincios ne va păzi cu aceeaşi grijă.
 Fie ca acest Cuvânt să locuiască din belşug în noi! (Coloseni 3.16).