Versetul zilei

31 decembrie 2016

La multi ani!!!

Va doresc tuturor, un an binecuvantat in care sa cautam sa-l cunoastem mai mult pe Domnul, iar zilele si anii care le ingaduie Dumnezeu sa le traim, sa le traim pentru Domnul!

Un an binecuvantat!


Am mai trecut o cotitură şi-am mai legat în vremi un nod,
Am mai închis 'napoi o poartă şi-am mai trecut peste un pod.
Iar Timpul, scotocind desaga, o nouă haină iar îşi scoate.
Un an s-a dus şi altul vine, şi toate-s noi şi vechi sunt toate.

S-a-ntors clepsidra vremii iarăşi, stăm la un prag de vremuri noi,
Dar cine ştie-n calendare dacă mai sunt şi alte foi?
În sacul vremii pe golite, câte surprize ne aşteaptă?
Şi nu cumva pe scara vremii, aceasta e ultima treaptă?

Când Anul Vechi a dat salutul, avea o teamă la apel,
Căci Anul Nou stătea în faţă, dar nu vedea ce-i după el.
S-a dat onor la schimbul gărzii, dar mai solemn ca altădată,
De parcă anii, pe la vamă, nu vor mai trece niciodată.

Ne vin răvaşe din Scriptură, că-n vremurile de apoi,
Vor fi războaie, boli şi ură, şi Anticristul printre noi;
Că-n mulţi iubirea şi credinţa se vor răci în sloi de gheaţă,
Iar strâmbătatea şi desfrâul vor umple legile din viaţă.

Dar iar ne mai sosesc răvaşe că Dumnezeu e-Atotstăpân,
Că-n mâna Lui stă Universul, şi toate doar prin El rămân.
Într-o clipită hotărâtă, El va striga timpului: GATA!
Şi timpul va preda ştafeta, ca să înceapă judecata!

Eşti pregătit de întâlnirea cu Marele Judecător?
El vrea să-ţi dea prin har iertarea, să-ţi fie azi Mântuitor.
Al veşniciilor Părinte, ce-a înnoit un an pe cale,
Vrea şi pe noi să ne-nnoiască, pentru ospăţul slavei Sale!


Hrana ta zilnica!

31 DECEMBRIE

Cu acest studiu, am incheiat ”Biblia in 5 ani”.
Multumesc Domnului pentru tot si cred ca fiecaruia ne-au fost de folos.
Apocalipsa 22.10-21
Pentru Daniel şi pentru poporul iudeu, profeţia era pecetluită, până la împlinirea ei viitoare (Daniel 12.9). Pentru creştin, ea nu mai este ascunsă (v. 10). Toată Biblia îi este dată pentru a fi înţeleasă şi crezută. Domnul să ne ajute să o cercetăm mereu mai profund (loan 5.39)! Fie ca, la întoarcerea Lui, să ne găsească printre aceia care păzesc Cuvântul Lui şi care nu neagă Numele Lui (cap. 3.8)! Acest nume fără seamăn, Isus, numele umanităţii Sale, ne este amintit încă o dată de El însuşi: „Eu, Isus", sunt „Steaua strălucitoare de dimineaţă", Cel care vine (v. 16). Noi nu aşteptăm un eveniment, ci pe Cineva pe care-L cunoaştem şi II iubim.
„Vino!" Acestei dorinţe trezite de Duhul îi răspunde promisiunea Sa: „Eu vin curând"' (v. 12, 17, 20); apoi din nou ecoul afecţiunilor Miresei: „Amin! vino, Doamne Isuse".
Am fost convertiţi pentru a-I sluji - pentru a-i invita pe cei cărora le este sete, pe cei care vor (v. 17)... - şi pentru a-L aştepta. Domnul însă ştie că, şi pentru una şi pentru alta, avem nevoie de întreg harul Său (v. 21). De aceea Duhul lui Dumnezeu încheie această carte a judecăţii, şi a Cuvântului lui Dumnezeu în întregime, cu această promisiune a harului.
Harul este resursa perfectă şi suficientă care ne va păzi ,până va veni El" (1 Corinteni 11.26b).

30 decembrie 2016

Seara marturiilor!

Maine seara, fiind ultima zi din an, la Biserica Penticostala Elim va fi o seara a marturiilor, ca in fiecare an.
De-a lungul anului Dumnezeu ne-a facut mult bine!
Am vazut vindecari, eliberari, am vazut oameni salvati si reabilitati dintr-o stare din care nici ei nu credeau ca mai au vreo sansa. 
Dumnezeu e bun, de-aceea venim sa-i multumim!!!
Vino si tu cu noi, iar daca nu poti uita-te live pe http://www.elim.ro/

17.368 de zile!

Cred ca Psalmul 90 este foarte potrivit pentru a-l citi astazi, dat fiind momentul in care ne gasim. Suntem constienti ca anii nostri trec ca un sunet, dar parca la final de ani constientizam mai mult ca niciodata. Incercati sa faceti un exercitiu de memorie si veti vedea ca parca ieri am sarbatorit intrarea  in anul 2015...si astazi iata-ne la final de an 2016.
Am putea spune...parca a trecut o secunda.  Stim de-altfel ca inaintea Domnului o zi este ca o mie de ani, si o mie de ani ca o zi, asta insemnand ca viata noastra se compune din ore.
Daca fac un calcul mai precis, realizez ca viata mea pana in prezent este de 17.368 de zile, adica 423.312 ore. E mult? Putin? La Dumnezeu viata mea de pana acum se rezuma la cateva ore doar...
O mie de ani...ca o zi!!!
Porneste un cronometru si vei vedea ce repede trec secundele din viata ta. Eu am facut-o...si m-am cam speriat. Ganditi-va ca fiecare secunda conteaza, fiecare secunda zboara cu repeziciune si inapoi nu primesti nici macar o milisecunda. Ceea ce ai facut, e bine facut, ce nu....n-ai cum sa mai faci. Fiecare lucru facut, fiecare vorba rostita, fiecare ajutor dat isi are momentul lui. N-o faci la momentul potrivit....in zadar o faci dupa.
Ce am putea oare sa rostim acum in prag de final....?
Oare nu ar trebui sa avem pe buze doar cuvinte de multumire inaintea Domnului?
Multumire pentru ca exist, multumire ca pana in prezent a ingaduit sa ma bucur de viata, multumire pentru tot ce mi-a daruit, multumire pentru tot ce mi-a luat, multumire pentru ceea ce n-am primit, multumire pentru ca m-a ascultat, multumire pentru ca nu mi-a raspuns. multumire si iar multumire vreau sa-i aduc.
Pe parcursul anilor am constat ca Dumnezeu nu greseste NICIODATA. Uneori noua ni se pare ca am fost nedreptatiti, insa DUMNEZEU ESTE INTOTDEAUNA CORECT!
Suntem la final de an si o analiza a vietii cred ca e benefica fiecaruia, iar daca stau sa-mi numar binecuvantarile... sunt insutit mai mult ca orele de viata, asa ca pentru toate acestea,
DOAMNE-TI MULTUMESC!

                             Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost din neam în neam.
 Înainte ca să se fi născut munţii şi înainte ca să se fi făcut pământul şi lumea, din veşnicie în veşnicie, Tu eşti Dumnezeu!
Tu întorci pe oameni în ţărână şi zici: „Întoarceţi-vă, fiii oamenilor!”
 Căci înaintea Ta, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.
 Îi mături ca un vis: dimineaţa sunt ca iarba, care încolţeşte iarăşi:
 înfloreşte dimineaţa şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă.
 Noi suntem mistuiţi de mânia Ta şi îngroziţi de urgia Ta.
 Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre şi scoţi la lumina Feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.
 Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.
 Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar pentru cei mai tari, la optzeci de ani, şi lucrul cu care se mândreşte omul în timpul lor nu este decât trudă şi durere, căci trece iute, şi noi zburăm.
 Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine?
 Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!
 Întoarce-te, Doamne! Până când zăboveşti? Ai milă de robii Tăi!
 Satură-ne în fiecare dimineaţă de bunătatea Ta, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom veseli.
 Înveseleşte-ne tot atâtea zile câte ne-ai smerit, tot atâţia ani cât am văzut nenorocirea!
 Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta şi slava Ta fiilor lor!
 Fie peste noi bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru! Şi întăreşte lucrarea mâinilor noastre, da, întăreşte lucrarea mâinilor noastre!

Hrana ta zilnica!

30 DECEMBRIE
Apocalipsa 22.1-9
Versetele 1-5 completează viziunea cetăţii sfinte în timpul mileniului. Şi remarcăm cât de mult se aseamănă prima pagină a Bibliei cu ultima. Scriptura începe şi se încheie cu un paradis, un râu, un pom al vieţii... Sfârşitul însă este mai frumos decât începutul, „omega" mai grandios decât „alfa", paradisul viitor nu este regăsirea celui trecut, ci este „paradisul lui Dumnezeu" (cap. 2.7), în prezenţa veşnică a Mielului care a murit pentru noi. Acolo vor avea acces numai păcătoşii mântuiţi prin har, oameni precum tâlharul întors la Dumnezeu (Luca 23.43).
Şi care va fi îndeletnicirea acestor locuitori? Ei vor sluji Domnului lor (v. 3; cap. 7.15); vor împăraţi împreună cu El (v. 5b; Daniel 7.27). Ceea ce va avea însă cel mai mare preţ pentru ei, dincolo de toate aceste împărăţii, este că „vor vedea faţa Lui..." (v. 4; Psalmul 17.15).
De obicei un rob „nu ştie ce face stăpânul său" (loan 15.15). Isus însă nu le ascunde nimic robilor Săi, deveniţi prietenii Săi, cu privire la „cele care trebuie să aibă loc în curând" (v. 6).
 Nu este oare ciudat că deseori pătrundem atât de puţin în minunile care ne privesc pe noi? 
(1 Corinteni 2.9).
 Şi, peste toate, nu este trist că nu dovedim mai mult interes pentru ceea ce Tatăl a pregătit pentru gloria şi bucuria Fiului Său? (loan 14.28b).

29 decembrie 2016

Interviu Florin Ianovici!

De ce ei...si nu eu?

In timp ce noi ne pregatim sa intampinam noul an, iata ca pentru unii, finalul de an a adus cu el multe lacrimi si multa durere pe obrajii multor oameni, frati de-ai nostri de credinta si asta doar in cateva zile. Prima data, in seara de ajun SAMUEL CHIRIAC 17 ani decedat si ceilalti tineri din masina in stare grava la spital, apoi GEORGE si LIDIA Balog, ambii 25 de ani din Satu Mare impreuna cu cei doi copii NATANAEL de 1 an si 9 luni si celalalt LUCA-TIMOTHY nici 2 luni, parintii in stare grava iar ambii copii decedati. Apoi alt necaz in familia aceasta din Sebis, LARISA si FELIX, doi tineri de 23 si 21 de ani, recent logoditi la fel au plecat dintre noi.
Ne intrebam...DE CE?
Dumnezeu are raspunsul la aceasta intrebare, dar ceea ce ar trebui sa ne intrebam fiecare este: DE CE EI...SI NU EU?
Toti din acesti tineri...au fost mantuiti, si asta este cel mai bun lucru. 
Ai siguranta zilei de maine? Garantat NU!
Dar, daca vei pleca...UNDE VEI MERGE?

\hrana ta zilnica!

29 DECEMBRIE
Apocalipsa 21.9-27
După ce a întredeschis perdeaua din faţa stării veşnice (v. 1 -8), Duhul face un pas în urmă, revenind la perioada domniei lui Hristos. Ne prezintă o cetate care nu este nicidecum Roma sau Babilonul, ci Ierusalimul sfânt, „Mireasa, soţia Mielului". Toată această descriere este simbolică. Simţurile noastre de acum nu pot percepe, nici minţile noastre nu pot concepe cele care aparţin noii creaţii (1 Corinteni 13.12). De exemplu, cum să-i explici unui orb din naştere ce sunt culorile?
 Dumnezeu ia lucrurile cele mai frumoase şi mai rare de pe pământ: aurul, pietrele preţioase, pentru a ne face o idee despre ceea ce ne este pregătit în cer. Lumina ei şi zidurile de iaspis (v. 11,18) ne spun despre manifestarea gloriilor lui Hristos în şi prin Biserică (cap. 4.3).
Aceasta este iluminată de lumina care străluceşte în lampă: gloria lui Dumnezeu «concentrată» în Miel (v. 23). La rândul ei, cetatea sfântă răspândeşte această lumină divină spre folosul pământului milenial (v. 24). Este ceea ce sugerează loan 17.22: „Eu le-am dat gloria pe care Mi-ai dat-o Tu ... Eu în ei şi Tu în Mine; ca... lumea să cunoască...".
Şi cum ar putea intra vreun lucru „întinat" în locul unde locuieşte Domnul?
(v. 27; citiţi 2 Corinteni 7.1).

28 decembrie 2016

Momente de aducere aminte!

Ne apropiem cu pasi repezi de finalul acestui an. Mai sunt doar cateva zile, cateva ore am putea spune si intram, daca ingaduie Domnul, in 2017. Poate ca nu vom intra toti, poate ca pentru unii ultimele zile din an vor fi si ultimele din viata de pe acest pamant, insa indiferent de ceea ce va hotari Domnul in dreptul nostru, noi nu putem schimba nimic.
Inainte de a trece in noul an, ca de fiecare data este momentul de a ne face fiecare un bilant.
Citeam in Psalmul  105 un verset:
”Aduceti-va aminte, de semnele minunate pe care le-a facut, de minunile si judecatile rostite de gura Lui...”
Este momentul aducerii aminte!

Imi amintesc ca undeva la inceputul lunii ianuarie 2012 am facut o promisiune inaintea lui Dumnezeu si-I multumesc ca m-a ajutat sa o duc la capat. Pe-atunci parea ceva...foarte departe (5 ani), in care sa postez un studiu al Scripturii pe fiecare capitol. Primisem de la o sora din SUA aceste meditatii, si asa cum spunea si sora, in dar le primesti, in dar sa le dai....asa am facut. 
Pe-atunci mi se parea mult...5 ani in care sa fiu atenta sa le postez, zi de zi, indiferent daca sunt acasa sau nu, indiferent daca am timp sau nu, indiferent daca sunt bolnava sau nu, cu alte cuvinte indiferent de circumstantele in care ma voi afla...imi doream sa pot face acest lucru pana la capat si Dumnezeu m-a ajutat. Ultima zi de studiu al Scripturii este in 31.12.2016.
 Mai mult de-atat imi doream ca tot ceea ce postez sa ne fie de folos fiecaruia. 
Nadajduiesc ca au fost...!
De-altfel au fost de cateva ori intarzieri(nu multe ce-i drept) in care mi-a scapat o zi, dar am recuperat-o imediat, si cred ca e momentul sa imi cer iertare.

Momentul aducerii aminte...?
Da, pot spune ca pe parcursul intregului an Dumnezeu m-a purtat pe bratele Lui puternice. Au fost nenumarate momente in care ...daca nu era Domnul, astazi n-as fi putut sa am aceste momente de aducere aminte. A fost un an cu binecuvantari, un an si cu incercari, dar in toate Dumnezeu mi-a dat izbanda. Binecuvantarile au fost insutit mai multe decat incercarile, desi nu meritam.
Nu mai departe, in seara de ajun am avut un incident cu masina, desi nevinovata...asteptam la un ”cedeaza trecerea” eu si inca o masina, iar din partea stanga a venit o alta masina care vira la dreapta pe strada pe care stateam noi si asteptam, dar din cauza vitezei si ”altor motive”, nu a reusit sa se incadreze si a intrat direct in masina de langa mine, si cel de langa mine...a intrat in masina mea.
Am vazut mana lui Dumnezeu protectoare, ambele masini avariate, dar a mea...nimic, desi izbitura a fost puternica si m-am asteptat la ceva groaznic. Nu mica i-a fost mirarea si soferului din masina care a intrat in mine...ca eu nu am nimic, iar a lui este avariata.
Inca o data Dumnezeu mi-a aratat ca atunci cand ceri protectia Lui, indiferent unde mergi, ca mergi o calatorie de 2000 de km sau iesi doar in oras 3 km, este bine si necesar sa apelam la ajutorul lui Dumnezeu. Nimic nu as putea face fara El!
Motive de aducere aminte...sunt multe si cred ca fiecare avem motive doar de multumire si de recunostinta.

”Multumiri fie aduse lui Dumnezeu care ne poarta totdeauna cu carul lui de biruinta in Hristos si care raspandeste prin noi in orice loc mireasma  cunostintei Lui”
2 Corinteni 2:14

Hrana ta zilnica!

28 DECEMBRIE
Apocalipsa 21.1-8
Pagina este întoarsă. Istoria primei creaţii a luat sfârşit, începe veşnicia gloriei, în care Dumnezeu va fi «înconjurat de făpturi binecuvântate, aduse în stare să-L cunoască şi să-L înţeleagă... în bucuria propriei fericiri, când timpul nu va mai fi» .
 Atunci marea (simbol al încurcăturii şi al separării popoarelor) va înceta să existe. Toţi răscumpăraţii vor fi ajuns în port, adică în cer. Dumnezeu însă nu ne descoperă câtuşi de puţin ce vom găsi acolo; ne spune mai degrabă, pentru mângâierea noastră, ce nu vom găsi deloc acolo: In această lume nouă, moartea va fi desfiinţată (1 Corinteni 15.26,54); nu va mai fi noapte, nici blestem (v. 25; cap 22.3,5); nici doliu, nici strigăt de durere, toate aceste consecinţe ale păcatului vor fi luat sfârşit, pentru că locuinţa lui Dumnezeu va fi pentru totdeauna cu oamenii (v. 4). Şi cei care vor fi rămas afară? 
Partea lor va fi moartea a doua, întuneric, plânsetele remuşcărilor într-o eternă depărtare de faţa Dumnezeului sfânt. Acolo vor fi necredincioşii, dar de asemenea fricoşii: cei care niciodată nu vor fi vrut să se hotărască din toată inima pentru Hristos. Şi deopotrivă mincinoşii şi ipocriţii. 
Prietene, îngăduiţi-ne pentru ultima oară să vă punem această întrebare: Unde vei fi în eternitate?

27 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

27 DECEMBRIE
Apocalipsa 20.7-15
O mie de ani de binecuvântări nu vor schimba inima omului. Satan dezlegat va reuşi să stârnească o ultimă şi gigantică revoltă a naţiunilor, căreia Dumnezeu îi va răspunde printr-o judecată scurtă şi fulgerătoare. Acum sună ceasul solemn în toate: se împlineşte Evrei 9.27 - dar şi loan 5.24.
Toţi morţii vor apărea înaintea marelui Judecător. Intre ei au fost multe diferenţe în timpul vieţii lor pământeşti: unii au fost mari, onoraţi de semenii lor (Luca 16.19), alţii mici sau chiar de la periferia societăţii (Luca 23.39). Iată-i însă pe toţi strânşi, fără vreun plus de distincţie, pentru că „toţi au păcătuit. .." (Romani 3.23). Pentru a dovedi aceasta, sunt deschise cărţi în care fiecare îşi regăseşte cu groază toate faptele consemnate una după alta (Psalmul 28.4). 
Şi cine-ar putea suferi citirea fie şi numai a unei singure pagini din cartea faptelor lui? 
De asemenea este deschisă şi cartea vieţii. Numai pentru a constata însă că numele lor nu se găsesc în ea! Aruncaţi-i în întunericul de afară - este sentinţa Judecătorului suprem (Matei 22.12,13). Acolo ei se vor alătura lui Satan, devenind tovarăşii lui în mizerie, pentru un chin fără speranţă şi fără sfârşit...
Credinciosul nu va fi judecat după faptele lui, ci după lucrarea desăvârşită a Domnului Isus.

26 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

26 DECEMBRIE
Apocalipsa 19.17-21; 20.1-6
Spre deosebire de „ospăţul nunţii Mielului" (v. 9), aici vedem ceea ce în mod ironic este numit „marea cină a lui Dumnezeu" (v. 17b; Psalmul 2.4,5; Ţefania 1.7). 
Confruntarea finală dintre ostile Fiului lui Dumnezeu şi cele ale conducătorului roman se va încheia cu nimicirea totală a acestora din urmă. Fără altă judecată, fiara şi profetul mincinos vor fi aruncaţi de vii în infern (comp. cu Numeri 16.33; Psalmul SS.1S). Apoi Dumnezeu Se ocupă de stăpânul lor, Satan. Capitolul 12 ni 1-a arătat pe Satan aruncat din cer. Aici un lanţ şi o cheie simbolice îl pun pe marele ucigaş în imposibilitatea de a fi vătămător. În sfârşit, versetul 10 ni-1 prezintă, după o mie de ani, alăturându-se celor doi complici ai săi în iazul de foc (Matei 25.41). Înţelegem deci că nu există în Biblie carte de care diavolul să se teamă mai mult decât de Apocalipsa. Pentru a face ca ea să nu fie citită, îi convinge până şi pe credincioşi de opacitatea ei.
Satan fiind legat, nimic nu se mai opune de atunci înainte domniei glorioase a Domnului. Am putut constata că această împărăţie, contrar gândurilor multora, nu va lua fiinţă prin îmbunătăţirea treptată a lumii, ci prin judecăţi. Dragi copii ai lui Dumnezeu, Hristos doreşte să împartă cu noi autoritatea Lui (Daniel 7.18)! Să nu fraternizăm astăzi cu lumea pe care mâine o vom judeca (1 Corinteni 6.2).

25 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

25 DECEMBRIE
Apocalipsa 19.1-16
Şarlatania Babilonului, pretenţia lui de a fi Biserica, a fost demascată în public. Acum
 o prezintă pe adevărata Lui Mireasă celor invitaţi la ospăţul ceresc. Cerul răsună de laude, pentru că în ea poate fi privită întinderea harului şi a gloriei lui Dumnezeu. La bucuria Mirelui va răspunde cea a Miresei! Ea şi-a pregătit podoabele ce constau în faptele drepte ale sfinţilor, pe care Dumnezeu le-a dat să le împlinească atunci când se aflau pe pământ.
„Cei chemaţi" vor fi de asemenea plini de bucurie. Pentru că „cine are mireasa este mire; iar prietenul Mirelui, care stă şi-1 ascultă, se bucură foarte mult de glasul mirelui" (loan 3.29)!
In aşteptarea acestei zile, să nu uităm că am fost „logodiţi cu un singur bărbat", pentru a fi înfăţişaţi lui Hristos „ca o fecioară curată" (2 Corinteni 11.2). Să păstrăm pentru El toată afecţiunilor noastre.
Dacă, pentru Biserică, El este Preaiubitul, pentru lume însă devine Marele Judecător.
Sub numele luat cândva pentru a manifesta harul şi adevărul, cel de „Cuvântul lui Dumnezeu", El înaintează pentru a împlini „lucruri teribile" (Psalmul 45; vezi Isaia 59.18; 63.1-6).
Prietene, când şi cum vrei tu să-L întâlneşti pe Isus? Acum, ca Mântuitor, sau, în curând, ca Judecător?

24 decembrie 2016

Sarbatori binecuvantate!

Sarbatoarea Nasterii Domnului o sarbatorim intr-unul dintre cele mai frumoase anotimpuri, cel putin pentru mine. Foarte multe discutii au fost pe seama acestei date calendaristici si dupa cum stim, nu 25 decembrie este data nasterii, dar asta cred ca prea putin conteaza pentru noi crestinii. 
Importanta acestei sarbatori nu tine de data, nu tine de anotimp ci tine de evenimentul in sine, ”nasterea Mantuitorului nostru Isus Hristos”.
Imi amintesc ca, pe masura ce se apropia timpul sa aduc pe lume cel de-al treilea copil al meu, noi ca parinti am creat toate conditiile posibile sa vina micutul intr-un cadru cat mai placut, cat mai frumos, cat mai optim pentru a creste sanatos. Am investit bani, timp si tot ce ne-a stat in putere pentru a-l face cat mai fericit. Astazi, cand stau si ma gandesc la nasterea Mantuitorului si la conditiile subrede in care Maria i-a dat viata...nu pot sa nu ma intreb:
”oare nu putea Dumnezeu sa-i pregateasca cel mai frumos palat a lui Irod ca sa se nasca Fiul Lui?”
Cu siguranta...DA!
Insa umilinta si smerenia cu care a venit in lume dovedeste cat de mult ne-a iubit Dumnezeu!
ISUS, REGELE REGILOR, IMPARATUL IMPARATILOR, DOMNUL DOMNILOR s-a nascut pe paie umil printre vite si fân, 
El ne-a adus pacea, El este puntea dintre cer si pamant, El ne-a pus in legatura cu Tatal, El a restabilit toate legaturile rupte, EL FIUL ISUS HRISTOS.
Astazi noi pe El il sarbatorim, El este motivul bucuriei noastre.
LAUDATI PE DOMNUL!

Hrana ta zilnica!

24 DECEMBRIE
Apocalipsa 18.14-24
Plângerile negustorilor (v. 11, 15...) ne amintesc de nemulţumirile lui Dimitrie şi ale artizanilor din Efes care se temeau să nu cumva să piardă „un mare câştig" şi „bunăstarea" pe care le-o procura cultul idolului (Fapte 19). In fond, care este diferenţa dintre marea „Diană a efesenilor" şi „Babilonul cel mare", între idolatria păgână şi corupţia creştinismului?
 Nu poate să nu aibă succes religia care-i dă omului toate roadele dorite de sufletul său (v. 14), care-i încântă simţirile, adormindu-i conştiinţa (muzica joacă în aceasta un rol important: v. 22; Daniel 3.7), care-i favorizează comerţul, pretextând tot felul de bucurii. Este îndeajuns să vedem, la sfârşitul anului, în ce mod păgân este celebrată de mulţi naşterea Domnului Isus.
„In ea s-a găsit sângele... sfinţilor" (v. 24). Deja în cetatea lui Cain, la începutul Bibliei, se găseau nenumărate lucruri plăcute, ... în timp ce sângele lui Abel striga... (comp. cu Geneza 4.10,17...). Astăzi, lumea religioasă se bucură, în timp ce adevăratul credincios suferă şi se întristează (loan 16.20). Mâine vor răsuna vaietele pe pământ, dar la acestea va răspunde bucuria cerului (v. 20).
Să ne ajute Dumnezeu ca, prin credinţă, să vedem toate lucrurile aşa cum le vede El!

23 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

23 DECEMBRIE
Apocalipsa 18.1-13
Aceste viziuni pot fi comparate cu o serie de diapozitive care prezintă aceleaşi tablouri sau evenimente din perspective şi iluminări diferite. Prăbuşirea Babilonului este privită aici ca fiind împlinită direct de „Domnul Dumnezeu" (v. 8, 20). Dar, înainte de aceasta, a răsunat o poruncă: „Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu" (v. 4; comp. cu profeţia lui Ieremia împotriva Babilonului istoric: cap. 51.7,8,37,45...). Această chemare se face auzită chiar astăzi: „Ieşiţi din mijlocul lor şi fiţi despărţiţi, spune Domnul..." (2 Corinteni 6.17). Fiecare copil al lui Dumnezeu este invitat să se despartă în întregime de lumea religioasă cu principii amestecate, a cărei stare finală ne este prezentată aici (comp. cu Numeri 16.26). Unii ne vor acuza de lipsă de dragoste, că suntem înguşti şi sub imboldul unui spirit de superioritate.
Esenţialul este însă să ascultăm de Domnul.
Versetele 12 şi 13 întocmesc lunga listă a tot ce se află în lume, studiate pentru satisfacerea multiplelor pofte ale oamenilor (1 loan 2.16,17). Lista se deschide cu ceea ce este cel mai preţuit: aurul, şi se încheie cu ceea ce are valoarea cea mai mică în ochii acestei false Biserici, ... dar care are atâta preţ pentru Dumnezeu: sufletele oamenilor.

22 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

22 DECEMBRIE
Apocalipsa 17.1-I8
Ultima cupă conţine judecata Babilonului (cap. 16.19), subiect detaliat în capitolele 17 şi 18.
Este vorba despre Biserica apostată, de marea creştinătate de nume, din care toţi adevăraţii copii ai lui Dumnezeu vor fi fost luaţi la venirea Domnului. Necredincioasă lui Hristos, ea sa stricat prin alianţe necurate cu lumea şi cu idolii ei. «Stricăciunea celor mai bune este cea mai rea stricăciune.» 
Această „prostituată" este aşezată pe fiară, puterea ei întemeindu-se pe puterea politică (v. 3). Cu toate că Isus a declarat: ,Jmpărăţia Mea nu este din lumea aceasta" (loan 18.36), ea totuşi revendică stăpânirea asupra pământului. Pe deasupra, ea persecută şi omoară pe adevăraţii sfinţi (v. 6). In faţa acestui spectacol, apostolul este cuprins de o adâncă uimire. 
Chiar aşa să ajungă Biserica responsabilă? Da, istoria ei de-a lungul secolelor a confirmat cu prisosinţă aceasta, aşteptând forma finală, care este descrisă aici. Versetele 16 şi 17 ne învaţă însă cum va pieri această „mamă a spurcăciunilor". Va avea soarta pe care ea însăşi le-a pricinuit-o martorilor lui Isus", expresie în care se poate discerne întreaga
tandreţe a inimii lui Dumnezeu (v. 6; vezi şi cap. 2.13).

21 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

21 DECEMBRIE
Apocalipsa 16.1-21
Cele şapte cupe vărsate asupra pământului amintesc de urgiile venite peste Egipt: bube, ape transformate în sânge, întuneric, broaşte, tunete, piatră şi foc (vezi Exod 9.23). Insă, în loc să-i aducă la pocăinţă, dezastrele îi fac pe oameni să blesteme (v. 9, 11, 21). O triplă mărturie este însă adusă Dumnezeului celui drept: de la învingători (cap. 15.3,4), de la îngerul apelor (v. 5) şi prin altarul însuşi (v. 7).
Primele patru urgii lovesc, respectiv, aceleaşi sfere ca şi primele patru trâmbiţe (cap. 8.7-12). Cea de-a cincea atinge tronul conducătorului roman. A şasea pregăteşte „lupta din ziua cea mare". In sfârşit, după ultima cupă răsună vocea puternică venind de pe tron: „S-a isprăvit”. Cât de diferită este ea de strigătul anunţând pentru noi sfârşitul mâniei lui Dumnezeu împotriva păcatului, după ce Fiul lui Dumnezeu a băut pe cruce cupa pe care noi o meritam: „S-a împlinit' (loan 19.30)!
Aceste evenimente solemne sunt mai apropiate decât credem. «Fie ca niciodată să nu privim lumea în alt fel decât ca o scenă judecată, fiind conştienţi de mânia înspăimântătoare de care ea nu va putea scăpa... Aceasta ne va păzi să nu fim indiferenţi nici faţă de răul care este în lume, nici faţă de judecata divină care o aşteaptă.» (W. K.).

20 decembrie 2016

In mainile Olarului!

Admiram in vitrina deseori vase extraordinar de frumoase, adevarate bijuterii.Insa putini am fost fost in atelierul olarului sa vedem procesul intreg de prelucrare.
Sunt multe etape si procesul de prelucrare nu este tocmai unul placut, insa dacă vrei să ajungi un vas frumos si desăvârșit, trebuie să accepți să rămâi în mâinile Olarului!
Fericirea te face dulce, încercările te fac mai puternic, regretele te fac mai uman, eşecurile te învață ce este umilinta, succesul te face să străluceşti, dar Dumnezeu te face să continui.
 Nu stiu in ce faza de prelucrare te gasesti in mainile Olarului, insa stiu un lucru...
in mainile Lui suntem in siguranta.
Chiar daca suntem framantati, chiar daca suntem in cuptor, noi suntem sub supravegherea Lui, de-altfel nici un olar nu-si pune obiectul in cuptor si uita de el. Exista un timp de sedere ingaduit de El, dar la final...
caracterul tau va intrece orice frumusete.

Hrana ta zilnica!

20 DECEMBRIE
Apocalipsa 14.14-20; 15.1-8
Odinioară Domnul îi anunţase pe acuzatorii Lui: „De acum încolo veţi vedea pe Fiul Omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului" (cap. 1.7; Matei 26.64 şi 24.30). Iată-L aici pe acest Fiu al Omului aşezat pe un nor alb! Odinioară încununat cu spini, El poartă o coroană de aur; în loc de trestie, El are în mână o seceră ascuţită. Cel pe care oamenii II judecau a devenit Judecătorul oamenilor. Şi, în calitatea aceasta, El porunceşte marele seceriş al pământului, urmat de un impunător cules al viei, şi unul şi altul
anunţate de foarte mult timp (de exemplu, Ioel 3.13; Matei 13.30,39).
Odată cu capitolul 15 se deschide o nouă serie de judecăţi (cupele). Şi de astă dată însă, sfinţii care vor avea să treacă prin ele sunt mai întâi văzuţi în siguranţă (v. 2-4); numai după aceea, cei şapte îngeri împuterniciţi cu executarea urgiilor ies din Templu şi primesc cele şapte cupe pline de mânia lui Dumnezeu 
(comp. cu Ieremia 25.15). 
Dragi prieteni creştini, această lume, care va fi lovită, este cea pe care Dumnezeu a iubit-o atât de mult, încât a dat pentru ea pe singurul Lui Fiu. Şi îngerii nimicitori încă nu şi-au primit misiunea cumplită.
Misiunea noastră, cât timp aşteptăm, este cu totul alta: să proclamăm în ea harul divin (2 Corinteni 5.20).

19 decembrie 2016

Traieste cu folos!

Vin sarbatorile...!
Atata agitatie in jurul nostru, incat uitam sa mai traim.
Nu uita, viata continua si dupa aceste sarbatori, asa ca nu-ti epuiza energia si timpul pe lucruri trecatoare.
Investe timpul in oameni!!!
Traieste cu folos!
 

Sanatate in trup, dar mai ales in suflet!

Citeam de dimineata un verset care m-a pus pe ganduri.
”Prea iubitule doresc ca toate lucrurile tale sa-ti mearga bine, si sanatatea ta sa sporeasca tot asa cum sporeste sufletul tau” 3 Ioan 1:2

Care dintre noi nu-si doreste sa fie sanatos? 
Sa te trezesti dimineata fara nici un fel de dureri, iar seara sa te asezi in pat si sa adormi linistit, este mai mult decat ce-si poate dori un om. Este un har, un dar si o binecuvantare de la Domnul.
Dar sanatatea sufletului, cum este?
Ap. Ioan ii scrie o scrisoare lui Gaiu un frate de credinta pe care el il iubea mult, si ii facea urmatoarea urare:
”Prea iubitule doresc ca toate lucrurile tale sa-ti mearga bine, si sanatatea ta sa sporeasca tot asa cum sporeste sufletul tau”
Ne-am gandit la starea de sanatate a sufletului nostru?
Daca nu...ar trebui s-o facem!
E sufletul nostru curat, fara nici o boala netratata? Sunt atatea sentimente care zac poate in suflet si nu le luam in seama, insa o boala netratata, avanseaza. Poate este rautate, invidie, egoism, neiertare, ura si lista poate continua.
Am dori noi oare sa sporeasa sanatatea trupului nostru, precum este starea sufletului?

Doamne ajuta-ma sa-mi fac curatenie in sufletul meu, si orice urma de sentimente care nu sunt dupa voia Ta, sa fiu vindecata, pentru ca doresc si sufletul meu sa fie sanatos ca si trupul.

O zi in cabinetul Celui mai bun medic, ne poate vindeca sufletul!
Citeste Biblia pentru ca acolo vei gasi retetele vindecatoare pentru suflet.
Un suflet sanatos este mai important decat un trup sanatos!

Hrana ta zilnica!

19 DECEMBRIE
Apocalipsa 14.1-13
După o paranteză care ne prezintă trinitatea răului - anume balaurul (cap. 12), prima şi a doua fiară (cap. 13) - cele şapte viziuni din capitolul 14 se racordează la cea de-a şaptea trâmbiţă care încă nu s-a împlinit (cap. 11.15). Dar, înainte de a interveni asupra răului, Dumnezeu recunoaşte şi pune deoparte o nouă rămăşiţă a poporului Său. Aceşti martori au rezistat corupţiei generale. Spre deosebire de masele care poartă pe frunte semnul fiarei (cap. 13.16), pe frunţile lor este scris numele Mielului (v. 1). Purtăm noi, fără să ne ruşinăm, numele Mântuitorului nostru?
Poate vedea fiecare din jurul nostru cui aparţinem noi?
Aceşti credincioşi „urmează Mielul oriunde ar merge El" (v. 4; comp. cu loan 1.36,37).
Urmându-L în ocară şi în suferinţă, ei vor fi, de asemeni, însoţitorii Săi în împărăţie. Faptele lor îi urmează (de remarcat că ele nu merg înaintea lor; niciodată faptele cuiva nu-i deschid accesul în cer). Dragi prieteni, privilegiile noastre creştine sunt şi mai înalte.
Vom dori noi să fim mai puţin credincioşi decât aceşti martori ai zilelor din urmă?

18 decembrie 2016

Isus e rege!

Dincolo de frumusetea sarbatorilor de iarna, care intr-adevar este cea mai frumoasa perioada din an, 
ce sarbatoresti tu?
Ne pregatim atat de mult, ne ostenim si trudim pentru aceste sarbatori, dar care este motivul real? 
Intreaba-te si cerceteaza-ti inima cu-adevarat, ”este Isus motivul acestei sarbatori?”
Daca nu este ISUS, REGELE acestei sarbatori, dragul meu...te ostenesti si trudesti degeaba.


Hrana ta zilnica!

18 DECEMBRIE
Apocalipsa  13.1-18
Aruncat pe pământ, diavolul profită de timpul scurt pe care-1 are. Se foloseşte de două instrumente, două ,fiare", termen care implică absenţa relaţiei cu Dumnezeu. Prima dintre acestea (v. 1), corespunde imperiului roman reconstituit. El va reuni trăsăturile celor trei imperii precedente: rapiditatea leopardului (Grecia), tenacitatea ursului (Persia) şi ferocitatea leului (Babilonul; vezi Daniel 7.4-6). In pustie, Isus refuzase împărăţiile lumii. Satan le dăruieşte împăratului roman, obţinând astfel închinarea întregului pământ (v. 4; Luca 4.5-8).
Cât despre cea de-a doua fiară, ea este o contrafacere a Mielului, însă limbajul o trădează.
Este Antihristul, care va avea putere religioasă, va face minuni şi va susţine prima fiară.
Mulţimile de oameni pe care îi va ademeni vor fi marcate precum vitele, cu numele „fiarei romane". Aceşti oameni vor fi numiţi: „cei care locuiesc pe pământ (v. 8, 14; cap. 3.10; 6.10; 8.13; 11.10), pentru că toate interesele şi aspiraţiile lor ţin de pământ.
 Cât de numeroasă este încă de astăzi această categorie de persoane!
 In contrast cu aceştia, versetul 6 vorbeşte despre „cei care locuiesc în cer" (Filipeni 3.19,20). Creştini, să arătăm clar, fără îndoială, unde se află locuinţa noastră (Evrei 11.14).

17 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

17 DECEMBRIE
Apocalipsa 12.1-17
Această nouă diviziune este introdusă prin versetul 19 din capitolul 11. Chivotull legământului apare acolo în semn de har înaintea judecăţilor asupra lui Israel. Acest popor(pus în scenă prin imaginea simbolică a femeii însărcinate învăluite în soare), fiind cel care trebuia să dea naştere lui Mesia, atrage prin aceasta împotrivirea furioasă a lui Satan, marele balaur roşu. Această vrăjmăşie dintre sămânţa femeii şi „şarpele cel vechi" (v. 9), anunţată de la cădere, s-a continuat pe tot parcursul Bibliei (Geneza 3.15; Exod 1.22; 2 împăraţi 11.1; Matei 2.16...). Zadarnic a încercat diavolul să-şi concentreze eforturile pentru a împiedica împlinirea, prin naşterea şi înălţarea Domnului Isus, a planurilor lui Dumnezeu. Hristos şi sfinţii Lui cereşti - copilul înălţat la Dumnezeu - nu mai pot fi atinşi acum. In plus, Satan va fi curând aruncat din cer pe pământ (citiţi Luca 10.18 şi Romani 16.20), unde furia lui neputincioasă se va dezlănţui împotriva rămăşiţei lui Israel. Această rămăşiţă va fi
caracterizată prin aceea că va păzi poruncile lui Dumnezeu (v. 17b). Care a fost pentru Hristos şi care este astăzi pentru noi secretul forţei şi victoriei asupra celui Rău! 
Este Cuvântul lui Dumnezeu locuind în inimă (Psalmul 17.4; Matei 4.4; 1 loan 2.14b).

16 decembrie 2016

Esti gata sa accepti oferta LUI?

 
In mod special in aceasta perioada a sarbatorilor se face reclama la tot felul de produse si oferte, si peste tot in reviste, pe vitrinele magazinelor gasim tot felul de indemnuri de acest gen:
reducere 50% sau 2+1 gratis si oamenii captati de oferte, alearga dupa ele si cheltuiesc si ultimele resurse, fie ca le trebuie sau nu.
 
Si-n viata spirituala unii oameni alearga dupa beneficii si binecuvantari.
Dar in mintea mea s-a nascut o intrebare:
"cati alearga sau cati alergam dupa Cel care DA binecuvantarea?"
Vrem sa ne fie bine, vrem sa fim binecuvantati, dar fara CEL care ne da binecuvantarea, ori fara EL n-are cum sa ne fie bine.
Hristos a venit sa ne aduca pacea si mantuirea in dar, insa oferta Lui este la pachet:
ai pace daca Il ai pe El, ai mantuire daca Il accepti pe El in inima ta.
Esti gata sa accepti oferta LUI?
 
 
 

O zi binecuvantata!

Oamenii isi spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri lingusitoare, vorbesc cu inima prefacuta, asa spune psalmistul (Ps. 12:2)
Oare n-am experimentat niciodata si n-am cazut in mreaja acestor oameni vicleni?
Avem insa un refugiu si un loc unde gasim doar Adevarul si cel mai mare adevar nu-l putem gasi decat pe paginile sfintei Scripturi!
O zi binecuvantata!

Hrana ta zilnica!

16 DECEMBRIE
Apocalipsa 11.4-19
Cei doi martori simbolizează mărturia suficientă şi completă dată de rămăşiţa credincioasă în timpul necazului final. Ei se prezintă cu trăsăturile lui Ilie şi ale lui Moise, care, amândoi, în timpuri întunecate din istoria lui Israel, îşi asumă de asemenea o mărturie potrivită lui Dumnezeu. 
La rugăciunea primului, cerul rămâne închis timp de trei ani şi jumătate (v. 6; Iacov 5.17; comp. v. 5 cu 2 împăraţi 1.10,12). Cel de-al doilea primeşte puterea să transforme apa în sânge (viaţa în moarte: Exod 7.19) şi să lovească pământul cu tot felul de plăgi. Aceşti credincioşi vor fi daţi la moarte la Ierusalim prin „fiara romană" din capitolul 13, mângâiaţi de gândul că, în chiar acest loc, înaintea lor, „Domnul lor a fost răstignit" (Luca 13.33,34). Martiriul lor va fi urmat de o înviere strălucită şi publică, spre consternarea prigonitorilor lor.
In sfârşit, sună nenorocirea finală. Odată cu ea sunt aduse două lucruri: împărăţia Domnului (v. 15b) şi, de asemeni, mânia Lui (v. 18; Psalmul 110.5). In capitolul 6.17, oamenii înspăimântaţi credeau că a venit mânia Mielului. Ea însă a fost stăpânită până în momentul când Hristos preia guvernarea lumii. Atunci cerul izbucneşte în cântări de triumf, sfinţii se prosternează în adorare: Cel care a fost răstignit (v. 8) domneşte de acum în veci de veci (Luca 1.33).

15 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

15 DECEMBRIE
Apocalipsa 10.1-11; 11.1-3
Capitolele 10 şi 11.1-13 se intercalează între a şasea şi a şaptea trâmbiţă, aşa cum capitolul 7 forma o paranteză între a şasea şi a şaptea pecete. Din nou Hristos apare sub înfăţişarea unui „alt înger", aici de asemenea însoţit de semne de har. Norul în care este învăluit şi stâlpii de foc pe care stă amintesc de grija pe care i-a purtat-o Dumnezeu lui Israel în pustie (Exod 13.21,22).
 Curcubeul (comp. cu cap. 4.3) vorbeşte despre legământul lui Dumnezeu cu pământul (Geneza 9.13). Promisiunile Sale sunt în felul acesta amintite indirect. Dar Hristos posedă şi atributele autorităţii: faţa Lui este asemănătoare cu soarele şi El îşi revendică drepturile de a stăpâni lumea. Intr-o mână El are „o carte mică deschisă” (v. 2), reprezentând o scurtă profeţie descoperită deja în Vechiul Testament. Este vorba despre cea de-a doua Jumătate a săptămânii" necazului celui mare (Daniel 9.27), în timpul căreia Dumnezeu mai recunoaşte încă templul, altarul şi pe „cei care se închină acolo". Un detaliu remarcabil, aceşti trei ani şi jumătate sunt evaluaţi în luni (42), pentru a vorbi despre asuprire (cap. 11.2), dar de asemenea în zile (1260), pentru a măsura mărturia rămăşiţei credincioase. Dumnezeu a socotit fiecare din aceste zile şi ştie ce reprezintă, ce curaj şi ce suferinţe implică (Psalmul 56.8).

14 decembrie 2016

Mai exista o sansa!

Citind Psalmul 80, unul din psalmii scrisi de Asaf, vad in el o rugaciune catre Dumnezeu adusa de Asaf. Nu stiu daca doar Asaf a trecut prin momente in care viata lui a parut fara sens, dar cu siguranta si noi am trecut sau poate trecem asemenea lui. De-aceea este bine sa-l citim si sa-l recitim, pentru ca as putea sa-l numesc un ”psalm busola” pentru fiecare din noi atunci cand trecem printr-o perioada nu tocmai placuta, poate chiar o viata fara sens.
Prima actiune a noastra trebuie sa fie ca cea lui Asaf, o recunoastere a puterii lui Dumnezeu!
Arata-te in stralucirea Ta...” vers 1
”Trezeste-ti puterea...si vino in ajutorul nostru...” vers 2
”Ridica-ne Dumnezeul si fa sa straluceasca fata Ta si vom fi scapati” vers 3
Asaf recunoaste cine este Dumnezeu si ii recunoaste puterea!
Dumnezeu este Acelasi si astazi, insa in ochii nostri uneori e diferit.
 Cand suntem in necaz, il privim cu teama, dar in bucurie il privim altfel, parca mai ”lejeri”, mai ”prieteneste”, uneori poate prea prieteneste, incercand  ”sa ne tragem de siret” cu El. 
Dumnezeu este suveran peste toate lucrurile si peste toate situatiile, de-aceea este bine sa-i recunoastem si sa-i proclamam suveranitatea Sa in orice vreme.
A doua actiune pe care trebuie sa o facem si noi, este staruinta in rugaciune!
Uneori obosim sa ne tot spunem ”off-ul”, si ca Asaf intrebam si noi, ”pana cand Doamne?”
Timpul lui nu este si timpul nostru, iar cand vom invata acest lucru atunci si Dumnezeu va inceta sa ne tina in camera de asteptare.
O alta actiune pe care trebuie sa o avem este reimprospatarea memoriei, daca as putea spune asa.
Trebuie sa ne reamintim de credinciosia Lui pana in acest moment in care ne aflam!
Oare nu am mai trecut prin probleme? Cine ne-a ajutat si ne-a scos la mal?
Ce l-ar putea impiedica sa intervina si acum?
Ia-ti un timp de meditatie si aminteste-ti de cate ori te-a ajutat Dumnezeu in acest an, mai ales ca suntem la finalul acestui an si am putea chiar sa ne numaram binecuvantarile.
Asa-i ca a fost credincios cu tine?
Ce altceva asteapta Dumnezeu de la noi acum?
Cred ca dupa toate aceste actiuni sau cum vreti sa le numiti, cred ca trebuie sa ne reinnoim  legamantul cu El.
Dumnezeu are un plan cu fiecare din  noi si cu cat intarzie in a ne fi descoperit, cu atat noi trebuie sa ne rugam mai mult pentru a ne fi descoperit si noua planul pe care il are cu noi.
Cu cat staruim mai mult, cu-atat descoperirea va fi mai mare, slava Lui.
De-aceea, daca te afli intr-o vale in care ti se pare ca nici rugaciunea nu ti-e auzita, nu dispera. Dumnezeu este prezent peste tot si atunci cand crezi ca viata ta nu mai are sens, El iti poate da un nou sens vietii tale. Iti poate da o noua sansa.
La urma, urmei pentru toti ”mai exista o sansa”

Hrana ta zilnica!

14 DECEMBRIE
Apocalipsa 9.1-21
Unii comentatori au dat acestor capitole interpretările cele mai fanteziste, străduindu-se în special să facă o corespondenţă între profeţii şi evenimentele contemporane. Dar să ne amintim că toată această a treia parte a profeţiei lui loan este cu privire la viitor. Ea cuprinde numai intervalul de câţiva ani dintre venirea Domnului pentru a-Şi lua Biserica şi începutul domniei Lui mileniale.
A cincea trâmbiţă, sau prima nenorocire, dă drumul din adânc unui roi înspăimântător de lăcuste, instrumente directe ale lui Satan, care le produc iudeilor necredincioşi o suferinţă morală mai rea decât moartea. La a şasea trâmbiţă apar cai nemaipomeniţi, scuipând foc, fum şi pucioasă, semănând moartea pe unde trec. Călăreţii lor poartă platoşe (v. 9, 17), imagine a conştiinţelor împietrite (1 Timotei 4.2). In acelaşi timp, acele şi cozile lor, asemănătoare cu cele ale scorpionilor (v. 10) sau cu cele ale şerpilor (v. 19), reprezintă învăţăturile mincinoase şi otrăvitoare, armele perfide de care Satan se va folosi mai mult ca oricând (comp. cu Isaia 9.15).
Folosirea trâmbiţelor pentru a anunţa aceste judecăţi le dă caracterul de avertismente pentru oameni. Inimile lor sunt însă atât de împietrite, încât chiar şi aceste dezastre nemaivăzute nu-i vor conduce la pocăinţă (v. 20,21).

13 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

13 DECEMBRIE
Apocalipsa 8.1-17
Cea de-a şaptea pecete se deschide cu un scurt răgaz. In timp ce unii îngeri se pregătesc să execute judecăţile, un alt înger (Hristos în Persoană) îndeplineşte funcţia de Mijlocitor (v. 3). Prin ceea ce El însuşi a suferit, Domnul Isus simpatizează cu credincioşii aflaţi în
încercare (Evrei 2.18; 4.15). In aceste vremuri apocaliptice, El va interveni în favoarea credincioşilor din necazul cel mare (cei din cap. 7). La rândul lor, toţi sfinţii, deja strânşi în glorie, după ce vor fi cunoscut şi ei pe pământ oboseala şi durerea, vor fi interesaţi cu atât mai mult de situaţia credincioşilor care trec prin această perioadă groaznică Ei vor fi astfel preoţi împreună cu Hristos, prezentându-I lui Dumnezeu aceste cădelniţe de aur pline cu parfumuri care sunt rugăciunile sfinţilor (cap. 5.8b).
Devansaţi prin mijlocire, fiecare din cei şapte îngeri îşi duce la gură trâmbiţa de temut.
Şi primul dă semnalul judecăţii neaşteptate asupra puternicilor din vest (copacii) şi a prosperităţii universale. Cel de-al doilea corespunde dezlănţuirii în imperiul pământesc a unei mari anarhii. Al treilea şi al patrulea provoacă prăbuşirea şi apostazia autorităţilor responsabile, cufundându-i pe oameni în cel mai adânc întuneric moral.

12 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

12 DECEMBRIE
Apocalipsa 7.1-17
Acest capitol apare ca o paranteză între a şasea şi a şaptea pecete. înainte de a merge mai departe în căile judecăţii Sale, Dumnezeu îi pune deoparte şi îi «ştampilează» pe cei care Ii aparţin. O primă grupă (v. 4-8) este formată din evrei din seminţii diferite. Ei alcătuiesc această rămăşiţă credincioasă, ale cărei sentimente ne-au fost dezvăluite de Psalmi. Cea de-a doua categorie de persoane este alcătuită dintr-o mulţime dintre naţiuni care vor fi crezut evanghelia împărăţiei (v. 9...). Infaţişându-ni-i de acum pe aceşti credincioşi, Dumnezeu parcă ne-ar spune: «aceste pedepse nu sunt pentru ei; ei vor traversa încercarea sub protecţia Mea». 
In acelaşi fel, în noaptea de Paşti, israeliţii erau diferenţiaţi şi puşi la adăpost de lovitura îngerului nimicitor prin sângele Mielului (Exod 12.13). Şi tocmai în acest sânge îşi vor fi spălat şi albit hainele credincioşii veniţi din „necazul cel mare" (v.14). 
Mântuirea lor nu va fi asigurată prin alt mijloc decât cel al nostru: sângele preţios al lui Hristos. Apoi, acelaşi Miel care îi va fi curăţit îi va paşte, îi va proteja şi îi va adăpa din fântânile vieţii (Isaia 49.10). Însuşi Dumnezeu le va şterge lacrimile. 
Ce promisiuni! Ele vin mai dinainte, ca să-i mângâie în vederea unui necaz fără precedent!

11 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

11 DECEMBRIE
Apocalipsa 6.1-17
Dacă uneori suntem uimiţi de severitatea judecăţilor lui Dumnezeu, aceasta este pentru că nu ştim să ne suim prin credinţă în cer. Aşteptând să glorificăm sfinţenia desăvârşită a lui Dumnezeu (cap. 4.8), contemplând în Mielul înjunghiat dragostea divină şi, în acelaşi timp, dispreţul omului răzvrătit faţă de această dragoste, putem înţelege cât de dreaptă, de meritată şi de necesară este judecata. Şi putem verifica astfel că nimic nu este făcut la întâmplare.
Dumnezeu are sub control tot ceea ce se petrece pe pământ. Căile Lui în judecată sunt nu numai descrise anticipat în această carte simbolică (cap. 5.1), ci şi desfăşurate exact la momentul hotărât, când Mielul rupe pecetea. Deschiderea primelor patru peceţi este însoţită de apariţia a tot atâţia cavaleri. Ei reprezintă, respectiv, cucerirea teritorială, războiul civil, foametea şi calamităţile ucigătoare care se vor succeda pe pământ (comp. v. 8 cu Ezechiel 14.21). După ruperea celei de-a cincea peceţi apar o mulţime de martiri, care-L imploră pe Dumnezeul suveran să le facă dreptate. Iar ruperea celei de-a şasea peceţi este ca un răspuns la strigătul lor, sugerând o revoluţie cumplită; toate autorităţile sunt răsturnate.
Cât de străin sună alăturarea acestor cuvinte: „mânia Mielului” (v. 16; Psalmul 2.12)!

10 decembrie 2016

O noapte binecuvantata!

E-atat de multa galagie pe pamant si-n jurul nostru, incat nu mai auzim nimic din cer.
Uneori, e nevoie sa facem liniste in suflet ca sa putem auzi vocea lui Dumnezeu si care ar fi momentul cel mai potrivit, daca nu....NOAPTEA.
Va doresc o noapte binecuvantata din frumosul oras, 
TIMISOARA!

Hrana ta zilnica!

10 DECEMBRIE
Apocalipsa 5.1-14
O întrebare ţine universul în suspensie: „Cine este vrednic să deschidă cartea şi să-i rupă peceţile?" (v. 2). Altfel spus, cine va exercita judecata? Numai Unul poate s-o facă: Acela care este fără păcat (comp. cu loan 8.7), învingând prin însăşi perfecţiunea Sa pe Satan şi lumea. Hristos este „Leul din seminţia lui Iuda" (v. 5), desemnat deja în Geneza 49.9, dar imediat după aceea El este văzut ca un Miel care pare înjunghiat. Pentru a triumfa asupra lui Satan şi a umple cerul de o mulţime de făpturi fericite şi recunoscătoare, a fost nevoie de crucea lui Isus. Şi sacrificiul Său este amintit inimilor tuturor sfinţilor în modul cel mai emoţionant. În acest cer, unde totul vorbeşte despre putere şi despre măreţie, amintirea permanentă a umilinţei scumpului nostru Mântuitor este cel mai izbitor contrast.
Smerenia Lui, blândeţea Lui, dependenţa Lui, răbdarea Lui... toate aceste perfecţiuni morale pe care le-a manifestat aici Isus nu vor înceta niciodată să fie vizibile, dându-ne pentru veşnicie măsura dragostei Lui.
Atunci, cântării celei noi intonate de sfinţii glorificaţi îi va răspunde ecoul universal al tuturor sferelor creaţiei. Vrednic este Mielul să primească puterea şi bogăţii şi înţelepciune şi tărie şi onoare şi glorie şi binecuvântare!

9 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

9 DECEMBRIE
Apocalipsa 4.1-11
Aici începe cea de-a treia parte a cărţii, anunţată în capitolul 1.19. Bineînţeles, toate detaliile viziunii sunt de înţeles într-un sens simbolic. In mod sigur, în cer nu vom vedea niciun tron material; acesta este, simplu, marca guvernării imperiale. Totuşi, interpretarea acestor simboluri nu este nicidecum lăsată în seama imaginaţiei noastre; ne este dată chiar în Biblie, în alte pasaje.
Pentru a contempla aceste lucruri care „trebuie să aibă loc" curând (după ce Biserica va fi răpită), apostolul este invitat să se suie în cer. Şi creştinul trebuie întotdeauna să privească evenimentele de pe pământ dintr-o poziţie cerească, pentru a le vedea în adevărata lor perspectivă, avându-L pe Hristos în centru.
Potrivit promisiunii făcute Filadelfiei, răscumpăraţii Domnului vor fi feriţi de ceasul încercării. Atunci când încercarea vine peste lume (cap. 6), pe răscumpăraţi îi vedem deja strânşi în glorie. Ei sunt reprezentaţi prin cei douăzeci şi patru de bătrâni care se prosternează aruncându-şi cununile înaintea tronului. Ei îl celebrează pe Dumnezeul Creator, iar în capitolul 5 îl vor adora pe Dumnezeul Răscumpărător.

8 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

8 DECEMBRIE
Apocalipsa 3.14-22
Un ultim stadiu caracterizează creştinătatea. Trăsăturile sale pot fi recunoscute astăzi: mulţumirea de sine, lipsă de ardoare, indiferenţă, pretenţii religioase de a poseda tot, de a cunoaşte tot (Deuteronom 8.17; Osea 12.9). „N-am nevoie de nimic" (v. 17): este ceea ce par a spune şi creştinii care neglijează rugăciunea.
 In Laodiceea lipsesc trei lucruri esenţiale:
* aurul - dreptatea adevărată, după gândul lui Dumnezeu;
 *veşmintele albe - mărturia practică decurgând din cea dinainte; 
*„alifie pentru ochi" (v. 18) - discernământul pe care-1 dă Duhul Sfânt. 
Nu este însă prea târziu pentru cel care are urechi de auzit! Domnul dă succesiv: un sfat - ca fiecare să se grăbească să cumpere de la El tot ce-i lipseşte (comp. cu Matei 25.3); o încurajare - cei iubiţi de Hristos sunt mustraţi şi pedepsiţi; un îndemn - să fie cu râvnă, să se pocăiască; şi o promisiune de nepreţuit, cea din versetul 20. Pe aceia care II vor primi în inima lor, Isus, la rândul Lui, îi va primi în cer, pe tronul Său (v. 21).
Dragi prieteni, acesta este sfârşitul istoriei Bisericii pe pământ. Oricât de mare ar fi însă căderea, prezenţa Domnului încă mai poate fi experimentată. Ea face inima să ardă de o bucurie inexprimabilă, cum au încercat-o doi dintre ucenici într-o seară de neuitat, atunci când Isus intrase să rămână cu ei (Luca 24.29).

7 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

7 DECEMBRIE
Apocalipsa 3.1-13
Secolele au trecut. Din mijlocul Tiatirei, Dumnezeu trezeşte reforma, o puternică mişcare animată de Duhul Lui. Apoi declinul îşi face din nou lucrarea. Moartea spirituală invadează Biserica din Sardes. „Aminteşte-ţi,... pocăieşte-te!" este ea îndemnată (v. 3; comp. cu cap. 2.5,16; 3.19). Cine este aici învingătorul? Cel care nu şi-a murdărit veşmintele.
Cunoaştem noi acest fel de victorie pentru a rămâne curaţi? învingătorul din Sardes va fi îmbrăcat în veşminte albe şi, spre deosebire de biserica lui, căreia îi mergea „numele că trăieşte", numele său nu va fi niciodată şters din cartea vieţii.
Filadelfia (dragoste frăţească) este fiica „Trezirii" din secolul anterior (secolul 19). Ea este caracterizată de:
1. Puţina putere Domnul însă tine deschisă pentru ea uşa evangheliei.
2. Credinţă în Cuvântul Lui El va fi credincios promisiunii „Eu vin curând".
3. Ataşament pentru Numele Lui Numele Lui cel nou va fi partea ei.
Dispreţul lumii? El va răspunde la aceasta prin aprobarea Sa publică: „Vor cunoaşte că Eu te-am iubit" (v. 9).
Noi suntem moştenitorii responsabili de mărturia Filadelfiei. Fie ca Domnul să ne ajute să manifestăm trăsăturile ei şi să nu pierdem cununa!
 Pentru că El va dovedi mai multă bucurie să dea această recompensă, decât învingătorul să o primească.

6 decembrie 2016

Avem mai multi sfinti morti decat sfinti vii....

Ieri si astazi a fost o zi foarte agitata (pentru cine a fost, pentru mine nu).
Inca de ieri am vazut magazinele luate cu asalt, traficul in oras la fel si asta datorita ”sfantului” care a venit azi noapte(se spune ca doar la cei cuminti).
Sincer sunt dezgustata de toate aceste traditii si obiceiuri. Trist este ca nu doar lumea e cuprinsa de aceste sarbatori, ci asa zisi”sfinti” crestini, sfintii de duminica, care si-au curatat cizmele murdare si le-au pus langa usa sa vina mosul.
 Bine era daca si-ar fi curatat inima si sufletul de pacatele acestei lumi....
Am ajuns sa avem mai multi sfinti morti decat sfinti vii!!!
Trist, trist si dezamagitor!

Hrana ta zilnica!

6 DECEMBRIE
Apocalipsa 2.11-29
In perioada Smirna, zece mari persecuţii colective nu reuşesc să pună capăt credinţei creştine. Dimpotrivă, «sângele martirilor a devenit sămânţa Bisericii». Atunci Satan dă curs unei alte tactici - urmează Pergam (v. 13). Ceea ce n-a putut face violenţa va face favoarea autorităţilor. Sub domnia împăratului Constantin, în anul 312, adoptarea creştinismului ca religie de stat, eveniment pe care mulţi l-au considerat ca un mare succes al adevărului, a favorizat delăsarea, mondenitatea (alunecarea spre lumesc) şi introducerea învăţăturilor străine (v. 14, 15).
In Tiatira însă, biserică care ţine până la sfârşit, răul mai înaintează un pas. Sunt întunecimile evului mediu, comparat aici cu domnia sinistră a lui Ahab, pe care soţia lui,
Izabela 1-a împins să facă rău (1 împăraţi 21.25). Biserica încetase să mai fie străină pe pământ. A vrut să domnească. Şi cunoaştem rolul politic pe care a dorit mereu să-1 joace. Ei bine, dominaţia pe care această Biserică din Tiatira a căutat-o cu atâta aroganţă le este promisă acelora pe care ea i-a asuprit, i-a torturat, i-a ars pe ruguri, ... dar care sunt adevăraţii biruitori. 
Ei vor domni împreună cu Acela care vine ca Steaua de dimineaţă.

5 decembrie 2016

Daniel s-a hotarat....hotaraste-te si tu !

Daniel s-a hotarat sa nu se spurce cu bucatele alese ale imparatului sicu vinul pe care-l bea imparatul si arugat pe capetenia famenilor dregatori sa nu-l sileasca sa se spurce.
Daniel 1:9

Toata Scriptura are invataturi minunate si pentru fiecare situatie prin care trecem, Cuvantul Sau ne invata cum sa depasim momentul si sa trecem biruitori, ori asta imi confirma ca nici un om nu ar fi putut scrie o asa carte, decat daca era insuflata de Duhul Sfant, ori Biblia este o carte scrisa de oameni, dar insuflata de Duhul Sfant.
Cartea Daniel este o carte foarte frumoasa si plina de invatatura. In ciuda vremurilor pe care le traia Daniel si a regulilor impuse de imparat, Daniel a ramas ferm pe pozitia lui si hotarat sa nu incalce legamantul lui cu Dumnezeu. Stim ca in Babilon in timpul domniei lui Nebucadnetar era un mediu foarte pagan si printre tinerii adusi de imparat in Babilon s-a numarat si acesti tineri credinciosi cu niste principii integre. Interesant este ca niciunul din ei n-au incalcat principiile crestine de frica lui ”mama si a lui tata”. Parintii lor nu erau cu ei, ei erau niste adolescenti frumosi la chip, talentati si asta se observa din vers.4 din Daniel 1, dar cu toate aceste calitati pe care le aveau...ei au ramas credinciosi Dumnezeului despre care li s-a spus cand erau inca la parinti.
Daniel s-a hotarat...!

Astazi traim si noi o vreme in care suntem tare ”îmbiati” sa ne spurcam cu bucatele lumii acesteia si cand spun bucate nu ma refer la vin si mancare ci la tot ceea ce ofera lumea cu poftele ei. 
Nu stiu cati ne-am hotarat sa nu ne spurcam din ”bucatele lumii”, insa hotarat lucru este ca, fiind consumatori ai acestor bucate nu putem fi pe placul Domnului.
Atunci cand aratam Domnului vointa, nu inseamna ca noi avem si puterea. 
Puterea este la El, la noi trebuia sa fie vointa!
Niciodata n-am reusit in viata sa am biruinta prin puterile mele, ci intotdeauna am spus Domnului ca am vointa, dar n-am putere, de-aceea Il rog ca El sa ma ajute sa infaptuiesc.
Daca esti convins ca ”bucatele lumii” nu fac parte din ospatul Lui Dumnezeu...nu lua.
Daniel s-a hotarat, hotaraste-te si tu!
Dumnezeu va da putere fiecarui suflet care vrea sa-I ramana credincios.
”EL da tarie celui obosit si putere celui ce cade in lesin” Isaia 40:29

Vrei sa te pocaiesti de pacatele tale si ti-e teama ca n-ai sa poti sa duci aceasta juruinta in fata lui Dumnezeu? 
E adevarat...singur n-ai sa o poti duce la indeplinire, insa stiu pe Unul care iti poate veni in ajutor, 
este Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
El a luat deja povara pacatelor tale, si-a dat viata la Golgota pentru tine, pentru mine si pentru toti cei care cred in El. De-aceea nu ezita, spune-i Lui neputinta ta si El iti va da puterea.
Marturiseste-i cat esti de slab si El te va intari prin Duhul lui cel Sfant
Daniel s-a hotarat....hotaraste-te si tu !

Hrana ta zilnica!

5 DECEMBRIE
Apocalipsa 2.1-10
Aceste scrisori către cele şapte adunări din Asia descriu, în tot atâtea tablouri succesive, istoria creştinătăţii responsabile. Domnul Se prezintă fiecăreia dintre aceste biserici, face un inventar exact a ceea ce găseşte ... şi a ceea ce nu găseşte, dă îndemnuri şi promite răsplătirea Sa celui care învinge.
La Efes, aparent totul mergea cât se poate de bine (v. 2,3). Domnul însă priveşte la inimă (Ieremia 2.2). Din nefericire, nu vede acolo răspunsul la propria Sa dragoste; El a încetat să mai ocupe acolo primul loc. Ori, dacă un râu este «tăiat» de la izvorul său, oamenii situaţi pe malurile râului la vărsare nu vor remarca imediat. Cât timp apa se scurge, malurile rămân tot verzi; şi, pentru câtva timp, se va putea vedea acolo aceeaşi animaţie... 
Dragi prieteni, să ne întrebăm ce este nu cu zelul nostru, ci cu afecţiunile noastre faţă de Hristos.
Pentru a frâna acest declin, Domnul cel credincios va recurge la un remediu ciudat: încercarea. Lasă frâu fiber puterii lui Satan.
După Efes (binevoitor) urmează Smirna, care semnifică „amărăciune". Aceasta a fost perioada martirilor sub cruzii împăraţi romani (în secolele 2 şi 3), când, în arene, înaintea fiarelor sălbatice, creştinii „Smirnei" au avut ocazia să-şi arate dragostea pentru Mântuitorul lor printr-o credincioşie până la moarte.

4 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

4 DECEMBRIE
Apocalipsa 1.12-20
Fiul Omului, care aici apare în atributele dreptăţii sfinte şi neînduplecate, să fie oare Isus cel umil din evanghelii, Mântuitorul nostru blând şi bun? Odinioară loan s-a plecat la pieptul Lui cu încredere (loan 13.25). Aici cade la picioarele Sale ca mort. Ce contrast!
Nu trebuie să uităm de această latură a gloriei lui Hristos: Tatăl I-a dat toată judecata Fiului (loan 5.22); şi această judecată trebuie să se exercite în viitor asupra celor care nu vor fi crezut (cap. 19 şi 20). Însă de acum, cât timp Biserica este pe pământ, El ia cunoştinţă de starea fiecăreia dintre adunările Lui de pe pământ (cele şapte sfeşnice de aur care trebuie să strălucească în absenţa Lui). Da, Domnul poate ierta totul. El a murit şi a înviat pentru a ne da iertarea şi viaţa (v. 18). Insă El nu poate trece nimic cu vederea. Ochii Lui sunt ca o flacără de foc; nimic nu-I scapă (cap. 2.18; 19.12).
Versetul 19 ne oferă planul general al cărţii:
1. lucrurile pe care le-ai văzut - această apariţie solemnă a Domnului în glorie (cap. 1.12...);
2. lucrurile care sunt - istoria actuală a Bisericii în responsabilitate (capitolele 2 şi 3);
3. lucrurile care vor fi după acestea - evenimentele profetice care se vor împlini după răpirea Bisericii (capitolele 4-22).

3 decembrie 2016

O zi binecuvântată!

În orice împrejurare te-ai afla de bucurie, de întristare, lipsă ori bunăstare, înalță gândul smerit și inima curată către Dumnezeu, aducându-i laudă și mulțumire!

 Vă doresc o zi binecuvântată de Domnul Isus!

Hrana ta zilnica!

3 DECEMBRIE
Apocalipsa 1.1-11
Apocalipsa este o carte dificilă. Şi totuşi, câte motive avem să nu neglijăm lectura ei!
1. Este „descoperirea lui Isus Hristos", a scumpului nostru Mântuitor.
2. Această descoperire este făcută de El robilor Săi, printre care este fericit să se numere şi loan evanghelistul, exilat în insula Patmos.
3. Ne vorbeşte nu despre un viitor vag şi îndepărtat, ci despre lucruri care trebuie să aibă loc „în curând"
.4. De asemenea, să nu uităm că lectura serioasă a unei părţi din Scriptură este îndeajuns pentru a aduce binecuvântare sufletului nostru (v. 3), pentru că ea este Cuvântul lui
Dumnezeu. Nu ni se cere să-1 înţelegem complet, ci să-1 păzim (Luca 11.28). De vreme ce este vorba despre gloriile lui Isus, adorarea izbucneşte spontan. „A Aceluia care ne iubeşte şi ne-a spălat. .." (v. 5). Să remarcăm timpurile verbelor: El ne iubeşte (prezent) - dragostea Lui este mereu prezentă şi neschimbată. Dar ne-a spălat (trecut) - este o lucrare împlinită, încheiată, desăvârşită. Să mai remarcăm şi ordinea acestor verbe: pentru că ne iubeşte, Hristos ne-a spălat de păcatele noastre. Din contră, trebuia să fim spălaţi, pentru a fi făcuţi de acum „o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru" (v. 6; cap. 5.10; 20.6b). Ceea ce a făcut din noi depăşeşte ce a făcut pentru noi.

2 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

2 Decembrie
Iuda 14-25
Trebuia să ajungem la penultima carte a Bibliei pentru a înţelege ce a descoperit Dumnezeu cu ocazia potopului. Profeţia lui Enoh II contemplă pe Domnul venind cu sfinţii Săi pentru judecata celor necredincioşi. Toţi păcătoşii vor da atunci socoteală de toate lucrările lor şi de toate cuvintele lor provocatoare, inclusiv de cârtirile lor. „Ei sunt cârtitori, nemulţumiţi (de soarta lor)..." (v. 16; 1 Corinteni 10.10), dovadă că necredinţa şi satisfacerea poftelor nu aduc fericire!
 In ce ne priveşte, să veghem să nu fim nerecunoscători şi nemulţumiţi cu privire la partea pe care ne-a dat-o Domnul., iar voi, preaiubiţilor...!".
 In mijlocul celor mai grave desfăşurări ale răului, credinciosul are mereu o linie de comportament: zidire reciprocă, rugăciune, aşteptarea Domnului, grijă de fraţi. Duhul Sfânt, Dumnezeu Tatăl şi Domnul nostru Isus Hristos sunt numiţi împreună, ca o asigurare că, din partea divină, nu ne va lipsi nimic (v. 20,21). Dacă ne poticnim (v. 24), numai noi suntem responsabili, în vreme ce, fiind păstraţi în Isus Hristos" (v. 1; loan 6.39), noi înşine trebuie să ne păstrăm în bucuria dragostei lui Dumnezeu (v. 21). Da, să gustăm de acum acest „belşug de bucurie" şi să-I dăm Dumnezeului nostru Mântuitor închinare şi adorare.

1 decembrie 2016

Hrana ta zilnica!

1 DECEMBRIE
Iuda 1-13
O trâmbiţă poate suna şi numai pentru plăcerea celor ce o ascultă, dar ea trebuie să răsune pentru a-i stimula pe luptători. Iuda ar fi dorit să-i întreţină pe fraţii săi cu subiecte dintre cele mai edificatoare. Insă, în faţa progresului răului care se strecurase deja „printre credincioşi", slujba lui, un adevărat strigăt de alarmă, s-a mărginit să-i îndemne să lupte cu orice preţ pentru adevăr. Câţi copii ai lui Dumnezeu au nevoie să le fie amintit mereu ABCul adevărului creştin, când Duhul ar dori ca ei să se ocupe cu binecuvântări mai înalte (Evrei 5.12)! ,Aţi cunoscut toate odată pentru totdeauna..." (v. 5). Am făcut noi vreun progres sau, dimpotrivă, am dat înapoi, după întoarcerea la Dumnezeu?
Ca şi a doua epistolă a lui Petru, şi epistola lui Iuda foloseşte exemple solemne din Vechiul Testament pentru a ne zugrăvi apostazia morală din zilele din urmă.
 Aceasta este caracterizată de două trăsături: abandonarea norului, schimbat în desfrănare, şi dispreţul faţă de autorităţi, sub toate formele (2 Petru 2.10,11).
Această ultimă tendinţă se afirmă deja în familii, în şcoli şi în viaţa socială şi profesională. Cum ar putea un copil care nu se supune părinţilor să accepte mai târziu autoritatea Domnului?

30 noiembrie 2016

Romania! Bunatatea Lui Dumnezeu te indeamna la pocainta!

Uneori este nevoie de o drama ca omul sa se pocaiasca!
Dat fiind ziua de maine 1 Decembrie as putea spune:
Uneori este nevoie de o drama ca natiunea sa se intoarca cu fata spre Dumnezeu!?

De-atatea ori m-am intrebat...
de ce nu poate veni omul la Hristos atunci cand inca este chemat, in bunatate?
Ani la rand putem spune ca fiecaruia dintre noi Dumnezeu ne-a vorbit in diferite moduri. Unii am fost receptivi, altii n-am fost. Cu unii Dumnezeu a fost ingaduitor mai multi ani, cu altii nu. Unii ne-am intors in bunatate, altii ne-am intors dupa o experienta grea, poate un deces, poate o boala sau cine stie ce alt necaz. Unii ne-am intors indragostiti fiind de Hristos, altora ne-au trebuit ani si ani sa vedem cat de mult ne-a iubit Hristos.
Ca natiune, fiind binecuvantati si traind intr-o tara in care este libertate, este pace, este belsug de hrana, avem tot ceea ce trebuie incat sa nu putem sa spunem ca ducem lipsa de nimic...si totusi inca sunt, si sunt intr-un procent foarte mare, oameni care i-au intors spatele lui Dumnezeu.
L-au uitat pentru ca altceva mai drag a luat locul Hristosului care ne iubeste.
Privesc cu ingrijorare spre alte tari si realizez ca indiferent de traiul imbelsugat pe care il ofera tarile occidentatale, totusi...e mai bine in Romania. Cel putin pana acum putem spune....mai bine.
Daca Romania ii intoarce spatele lui Dumnezeu? Daca ii tagaduieste puterea...va fi oare tot asa de bine in tara noastra?
De ce trebuie sa asteptam o drama peste tara ca sa cautam fata lui Dumnezeu?
N-am avut parte nici de cutremure, nici de tunami, nici de prigoana, nici de foamete, nici de razboi. N-am avut pana acum nici inundatii, nici calamitati...Dumnezeu ne-a iubit si inca ne mai iubeste, dar oare nu vedem ca bunatatea Lui ne indeamna la pocainta?
2 Cronici 7:14
Dacă poporul Meu (ROMANIA), peste care este chemat Numele Meu, se va smeri, se va ruga şi va căuta Faţa Mea, şi se va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul şi-i voi tămădui ţara
Ma rog Domnului sa ne dea intelepciune la fiecare, ca intreaga natiune sa ne smerim, sa ne rugam, sa cautam fata lui Dumnezeu, sa ne abatem de la rau si-atunci zagazurile cerului vor fi deschise cu cele mai alese binecuvantari.
LA MULTI ANI, ROMANIA!

Hrana ta zilnica!

30 NOIEMBRIE
3 loan 1-14
Cea de-a doua epistolă interzicea să-i primim pe aceia care nu aduc „învăţătura lui Hristos". Cea de-a treia îi îndeamnă pe credincioşi să-i primească şi să-i ajute pe aceia care o învaţă (comp. cu loan 13.20). Veghind la binele slujitorilor Domnului, luăm parte la evanghelie (v. 8).
In această scurtă epistolă ne sunt prezentate mai multe persoane. Gaius, destinatarul ei, era un preaiubit al cărui suflet prospera, care lucra cu credincioşie şi a cărui dragoste era recunoscută public. Dimitrie, numit mai apoi, avea de asemenea o mărturie bună (1 Timotei 3.7). Din contră, în aceeaşi adunare, Diotref iubea să fie cel dintâi (1 Petru 5.3), spunea vorbe rele pe seama apostolului, nu primea pe fraţi şi alunga pe unii din adunare. loan menţionează de asemenea fraţi evanghelişti care „pentru Numele Său au plecat" (v. 7; vezi Fapte 5.41). Numele prin excelenţă este Cel al lui Isus; El le este de ajuns ca mesaj şi ordin de misiune (Fapte 8.35).
„Nu imita răul, ci binele", recomandă apostolul (v. 11; 1 Tesaloniceni 5.15). Exemple de bine, ca şi de rău, găsim şi în această epistolă, cum găsim şi în jurul nostru. Pe care le vom urma? Să-L urmăm înainte de toate pe Domnul Isus, în care niciodată n-a fost altceva decât binele (Marcu 7.37).

29 noiembrie 2016

Hrana ta zilnica!

29 NOIEMBRIE
2 loan 1-13
După ce, în prima lui epistolă, a prezentat trăsăturile adevărului, apostolul ne înfăţişează în două scurte scrisori acest adevăr „în umblare". Şi aici el nu alege ca exemplu un părinte în credinţă (1 loan 2.13), ci o doamnă creştină, împreună cu copiii ei, dintre care unii, spre marea lui bucurie, umblau în adevăr. Tineri creştini, să ştiţi că nimic nu-i bucură mai mult pe aceia care vă iubesc decât să vadă că voi nu numai că cunoaşteţi, ci şi că umblaţi în învăţăturile Cuvântului (v. 4; 3 loan 4). Purtarea copiilor este proba care arată dacă o casă creştină este condusă după adevăr. Într-o epocă în care totul este corupt, căminul este ultima celulă în care copilul poate să se dezvolte la adăpost de întinăciune. Dar adevărul trebuie apărat împotriva vrăjmaşilor de afară (v. 10; Fapte 20.30). Adevărata dragoste ne obligă să nu primim nimic de la asemenea persoane.
 Am suporta noi ca un vizitator să ne spună minciuni despre cineva care ne este foarte drag?
Şi cine ne este mai drag decât Domnul Isus? O creştină, un copil întors la Dumnezeu au competenţa nu să discute cu asemenea persoane, ci... să le închidă uşa. Adevărul este comoara noastră cea mai mare.
Să nu facem vânzare cu el! (Proverbe 23.23).