Versetul zilei

15 februarie 2014

Lupta sufletului

                    

Se aude sus pe cer.....O, vino slugă bună-n casa mea !

      Se aude sus pe cer un cânt de glorii
Mai e puţin să nu te laşi răpus
Să nu-ţi pierzi frate premiul alergării
Curând e întâlnirea cu Isus
Când negura ameninţă în zare
Şi cerul e mereu întunecat
Chiar dacă umblă marea cu turbare
Destinul tău e binecuvântat.

  Mă lupt cu fiecare ceas ce trece
Să-nalţ pe culme al dragostei stindard
În clocot doar nu căldicel, nici rece
Ci-n Duhul Tău mereu, mereu să ard
Când se vor termina acestea toate
Şi Mirele cât va mai zăbovi
Eu nu ştiu dacă nu va fi la noapte
Dar ştiu că Cel ce vine va veni.

  Cum se înalţă-n zboruri ciocârlia
În albe stoluri vom pleca şi noi
Vom părăsi pe-ntotdeauna glia
Purtând pe cap cunună de erou
Tânjesc în aşteptarea Ţării mele
E năzuinţa mea de căpătâi

Să las în urmă mii şi mii de stele
Pe frunte drag Isus să mă mângâi.

Vreau să mă strângi la pieptul Tău o, Tată
Să uit tot greul ce l-am dus cândva
Să-mi spui cu vocea-Ţi binecuvântată
O, vino slugă bună-n casa mea !
                           

Am ales sa slujim unui Dumnezeu maret!

E februarie...luna de iarna, luna moarta in toate domeniile de activitate, de vina este si mizeria din guvern, balacareala in care se scalda guvernantii nostri, de vina este si criza economica la nivel national si chiar mondial., de vina sunt toate, si toate adunate la un loc...inseamna multe probleme care se rasfrang asupra bietului om de rand, numai ca aceasta lipsa de activitate si aceste probleme au repercusiuni si asupra buzunarului  nostru din pacate, insa daca tot nu am activitate la munca, de doua zile m-am apucat sa citesc cartea lui Daniel.
Draga imi este aceasta carte, asa cum imi este draga si cartea lui Iov, dar sa ramanem la Daniel.
Oridecate ori o citesc  ma simt atat de mica si atat de rusinata inaintea lui Dumnezeu in comparatie cu acesti oameni viteji care au aratat o credinta extraordinara.
Citind  acest verset astazi, Daniel 3:17-18
"Iată, Dumnezeul nostru căruia Îi slujim poate să ne scoată din cuptorul aprins, şi ne va scoate din mâna ta, împărate. Şi chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi şi nici nu ne vom închina chipului de aur pe care l-ai înălţat!", mi-am pus urmatoarea intrebare,
"ce as fi facut eu in locul lor...?" 
Cand  crainicul pus de Nebucadnetar a anuntat ce trebuie sa faca poporul la auzirea trambitei si a celorlate instrumente, adica sa se inchine chipului din aur facut de Nebucadnetar, el a anuntat si pedeapsa care ii asteapta pe cei care nu vor face acest lucru, ori in acest caz Daniel si prietenii lui au stiut ce ii asteapta daca nu se vor inchina. Si asa cum se intampla si azi cu asa-zisi  "prieteni binevoitori", iata- i pe acesti oameni care s-au hotarat sa ii "toarne" la imparat. Si cum nici unui "sef " nu ii place sa nu i se indeplineasca cerinta, tot asa si lui Nebucadnetar nu I-a placut fapta lor, asa ca i-a chemat la el si le-a repetat dorinta, dar in acelasi timp le-a spus si pedeapsa care ii asteapta.
Vers. 15 "Acum fiţi gata, şi în clipa când veţi auzi sunetul trâmbiţei, cavalului, chitarei, lăutei, psaltirei, cimpoiului şi a tot felul de instrumente, să vă aruncaţi cu faţa la pământ şi să vă închinaţi chipului pe care l-am făcut; dacă nu vă veţi închina lui, veţi fi aruncaţi îndată în mijlocul unui cuptor aprins! Şi care este Dumnezeul acela care vă va scoate din mâna mea?”
 Sa stii ca te asteapta chiar moartea, si totusi sa alegi sa nu te inchini!
Doamne, ce as fi facut eu in locul lor???
Sadrac, Mesac si Abed-Nego au ales sa se increada in Domnul!
"Iată, Dumnezeul nostru căruia Îi slujim poate să ne scoată din cuptorul aprins, şi ne va scoate din mâna ta, împărate. Şi chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi şi nici nu ne vom închina chipului de aur pe care l-ai înălţat!"
 Cat de hotarati au fost !!!!

Azi am primit o veste nu chiar imbucuratoare si bineinteles ca  in urma acestei vesti a venit peste mine cel rau cu un duh de ingrijorare. Mi-am amintit de acesti tineri si de Daniel, mi-am amintit ce mare a fost credinta lor, si m-am simtit incurajata. Nu intamplator am inceput de ieri sa recitesc cartea Daniel, cred ca a vrut Dumnezeu sa ma pregateasca pentru ceea ce avea sa se intample azi. Dar in toate incercarile vin si spun, 
"SLAVIT SA FIE DOMNUL".
Stiu ca nici un fir de par nu cade fara stirea Lui, de-aceea sunt increzatoare ca si problemea mea si problema ta este in mana LUI.
„Binecuvântat să fie Numele lui Dumnezeu, din veşnicie în veşnicie! A Lui este înţelepciunea şi puterea. El schimbă vremurile şi împrejurările; El răstoarnă şi pune pe împăraţi; El dă înţelepciune înţelepţilor şi pricepere, celor pricepuţi!
Cred ca de multe ori nu constientizam ce poate Dumnezeu sa faca.
Sa ne amintim versetul din  Iosua 10:13
"Şi soarele s-a oprit, şi luna şi-a întrerupt mersul, până ce poporul şi-a răzbunat pe vrăjmaşii lui. Lucrul acesta nu este scris oare în Cartea Dreptului? Soarele s-a oprit în mijlocul cerului şi nu s-a grăbit să apună, aproape o zi întreagă", sa ne amintim versetul din Iov 9:7,
"Porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele sub pecetea Lui"
Sa ne amintim cuvintele spuse de prorocul Ioel,  2:10
"Înaintea lor se cutremură pământul, se zguduie cerurile, soarele şi luna se întunecă, şi stelele îşi pierd lumina" 
O cat de multe si cat de mari sunt minunile lui Dumnezeu!
La Cuvantul Sau marea s-a despartit in doua, stanca s-a despicat si a dat apa, furtuna si valurile s-au oprit. Toate ii supuse ! Cui Ii sunt supuse? Tatalui nostru care este in ceruri, Dumnezeului caruia i-am jurat credinta!
Dumnezeul nostru face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr, de-aceea noi am ales sa-L slujim.

Hrana ta zilnica!

Incepand de azi trecem la una dintre cele mai citite carti, cartea Psalmilor.
 
15 Februarie
Psalmul 1

Psalmii (sau „laudele") sunt supranumiţi şi „inima Scripturilor", deoarece, sub forma lor poetică, ei exprimă în special sentimente. Vom găsi astfel redate, pe paginile psalmilor, suferinţa, neliniştea, teama, ... dar şi încrederea, bucuria, mulţumirea. Sunt sentimentele israeliţilor credincioşi (pe care aceştia le vor cunoaşte în timpul şi după domnia lui Antihrist); sunt sentimentele şi afecţiunile Domnului Isus (pe care-L putem observa încărcându-Se mai dinainte, din compasiune pentru rămăşiţa credincioasă a iudeilor, cu mâhnirile pe care aceasta le va avea de suportat); sunt şi sentimentele care-i pot încerca, în împrejurările lor, pe credincioşii din toate timpurile.
Psalmul 1 se deschide cu trei versete care definesc trăsăturile celor care pot cânta aceşti psalmi (ale fericiţilor, despre care poetic se spune: „ferice de cei..."). Mai presus de toate, Dumnezeu o cere pe cea de pus deoparte, de separat de rău. Câtă aplicabilitate are v. 1 în viaţa de toate zilele! Este condiţia indispensabilă pentru a ne putea apoi bucura de Cuvânt (v. 2) şi pentru a aduce rod (v. 3; Ieremia 17.7,8; Ioan 15.5). Pomul sădit lângă „pâraie de apă" îl reprezintă pe credinciosul înrădăcinat în Hristos, care-şi primeşte puterea de viaţă din EI. Isus, ca Om, a împlinit perfect şi punerea deoparte şi desfătarea în legea Domnului şi plinătatea în rodire, toate spre gloria lui Dumnezeu.

14 februarie 2014

Chiar daca ar fi.....

Cand vin incercarile peste tine, tu ce faci...?
Eu, spun Psalmul 23

Domnul este pastorul meu: nu voi duce lipsa de nimic.
 El ma paste in pasuni verzi si ma duce la ape de odihna; imi invioreaza sufletul si ma povatuieste pe carari drepte, din pricina Numelui Sau.
Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii, nu ma tem de niciun rau, caci Tu esti cu mine. Toiagul si nuiaua Ta ma mangaie.
Tu imi intinzi masa in fata potrivnicilor mei; imi ungi capul cu untdelemn, si paharul meu este plin de da peste Da, fericirea si indurarea ma vor insoti in toate zilele vietii mele, si voi locui in Casa Domnului pana la sfarsitul zilelor mele.

Esti si tu...?

Psalmi 47:8
Dumnezeu împărăţeşte peste neamuri, Dumnezeu şade pe scaunul Lui de domnie cel sfânt.


DUMNEZEU SE AFLA INCA PE TRONUL SAU SI VEGHEAZA ASUPRA COPIILOR SAI !

ESTI SI TU UN COPIL DE-A LUI DUMNEZEU?

Hrana ta zilnica!

14 Februarie
Iov 42.1-17

Am ajuns la deznodământul cărţii. Iov, în sfârşit, a înţeles lecţia cea mare: se numeşte eliberare! - este descătuşarea de eul vrednic de dispreţ. In timp ce Domnul îi vorbea, lui Iov i se spulberau rând pe rând toate părerile înalte pe care le avusese despre sine. Încetul cu încetul, şi-a descoperit cu scârbă răutatea inimii. Cel care promisese că nu avea nimic de adăugat a capitulat, în sfârşit, strigând: „Mi-e scârbă de mine şi mă pocăiesc..." (v. 6; vezi şi 40.5). Aceasta era tot ce a mai putut spune, în prezenţa lui Dumnezeu, un om care până acum se considerase drept, fără pată, temător de Dumnezeu şi departe de rău.
Iov fusese cernut precum grâul (Luca 22.31). A fost un proces dureros, dar care, ca şi în cazul lui Petru mai târziu, i-a risipit toată încrederea în sine. El a putut de atunci să-şi întărească fraţii şi să se roage pentru prietenii săi (v. 10). In patru rânduri, Domnul 1-a numit: „robul Meu Iov" (v. 7,8); şi i-a condamnat pe cei trei jalnici mângâietori. I-a trimis pe alţii la Iov, care i-au adus o mângâiere adevărată. Şi nu S-a mărginit numai să-1 readucă pe Iov în starea de dinainte, ci i-a dat de două ori mai mult decât tot ceea ce avusese înainte. Totuşi, Iov a căpătat ceva mult mai de preţ decât toate acestea: a învăţat să-L cunoască pe Dumnezeu şi, în acelaşi timp, să se cunoască pe sine.

13 februarie 2014

Ganduri bune, ganduri rele!

In fiecare zi urmaresc ce modificari apar in legea fiscalitatii, si slava Domnului ca zi de zi sunt noi reglementari. Se modifica tot felul de legi, apar tot felul de taxe si de impozite ca bietul om nu stie pe unde sa-si mai scoata camasa.
Drept este ca la ora actuala, a mai ramas doar sa puna taxa pe aerul care-l respiram, ca in rest...s-a cam pus pe tot.Dar ramane un lucru pentru care nu avem taxa, GANDUL NOSTRU
Putem gandi oricat, oricand si oriunde!
Care om nu are ganduri....? Vorbeam de dimineata la telefon cu cineva si intreband-o daca nu cumva am trezit-o sunand asa matinal.....mi-a raspuns ca nu...."m-am trezit de la ora 2 azi noapte, nu am putut dormi de ganduri"
Gandurile sunt cele care pot zdruncina sufletul omului sau il pot ridica din starea in care se gaseste.Totul depinde de noi si ce fel de ganduri lasam sa stapaneasca inima noastra, pentru ca adeseori gandurile ne pot fi cel mai mare vrajmas. Dar ca sa nu ma departez de ideea pe care vroiam de fapt sa o scriu, am sa revin la ceea ce spuneam in randurile de mai sus, singurul lucru pentru care nu avem taxa este GANDUL.
Traim cu aceasta idee si de multe ori chiar aud aceasta afirmatie, 
"suntem liberi sa gandim ce vrem". Asa este, suntem liberi sa gandim si indiferent de ceea ce gandim nu suntem supusi taxelor, impozitelor sau mai mult, nu putem fi condamnati de nici un tribunal pentru ceea ce am gandit.
Insa vreau sa imi spun mie, dar si dumneavoastra ca exista un tribunal in fata caruia vom da socoteala pentru ceea ce gandim - TRIBUNALUL SUPREM, iar Judecatorul va fi - DOMNUL ISUS.

Domnul este în templul Lui cel sfânt, Domnul Îşi are scaunul de domnie în ceruri. Ochii Lui privesc, şi pleoapele Lui cercetează pe fiii oamenilor.
Psalmii 11:4 
 
Dragul meu....ce fel de ganduri ai in mintea ta, 
ganduri bune sau ganduri rele? 
 

Hrana ta zilnica !

13 Februarie
Iov 41.9-34

Sub imaginea înfricoşătoare a leviatanului, Dumnezeu îi descoperea lui Iov cine era, de fapt, acuzatorul şi vrăjmaşul său (cel din cap. 1 şi 2). După cum un luptător trebuie să-şi cunoască adversarul, pentru a nu-1 subestima, tot astfel, cel credincios trebuie să cunoască puterea lui Satan (v. 12), pentru a nu fi „necunoscător al planurilor (sau: gândurilor) lui" (2 Corinteni 2.11 şi notă). Satan este înfrânt! - este adevărul măreţ care a triumfat la cruce - dar Satan este şi întotdeauna activ!
Să observăm cu atenţie ce îl caracterizează: Fălcile sale sunt duble (v. 13, comp. cu 1 Petru 5.8). Inima îi este tare ca piatra (v. 24), fiind complet străin de dragostea lui Dumnezeu. Este invulnerabil la orice atac omenesc (v. 26-29). Cu arma sa, moartea, răspândeşte groaza, doborându-i chiar pe cei mai viteji oameni (v. 25). În plus, Satan este şi mincinosul şi înşelătorul: să ne păzim de amăgirile lui (v. 18; Ioan 8.44; 2 Corinteni 11.14)! El atrage sufletele în lume, în această mare clocotind de patimi omeneşti, prezentându-şi resursele ca pe o hrană adevărată (oala) sau ca pe un leac împotriva relelor (vasul de unsoare). Sub înfăţişarea înţelepciunii şi a experienţei {pletele unui bătrân), el atrage în adânc, pentru a-i înghiţi acolo pe cei fără minte care îi urmează „cărarea luminoasă" (v. 31,32). Să reţinem şi titlul înfricoşător care îi este dat, „împărat peste toţi fiii măndriei (v. 34 notă; vezi şi 1 Timotei 3.6).

12 februarie 2014

Nevoie de rugaciune!

As dori sa aduc o cerere de rugaciune inaintea Domnului pentru care va rog sa mijlociti si dumneavoastra.
Pentru ca se apropie sarbatoarea Invierii, s-a hotarat ca repetitiile de cor sa fie de doua ori pe saptamana, marti si miercuri. 
Fiind miercuri azi am mers din nou la repetitii, dar am aflat cu tristete ca aseara, dupa ce am iesit de la aceste repetitii, doua dintre tinerele care slujesc alaturi de mine in cor au fost spulberate de o masina chiar pe trecerea de pietoni. Sunt doua fete tinere de 16-17 ani, amandoua sunt internate in spital in urma loviturilor cauzate. Una are umarul rupt iar cealalta este lovita la cap, insa  slava Domnului ca nu a ramas cu urmari grave. 
Iata ca cel rau nu doarme si este pe urmele noastre in permanenta, dar slava Domnului ca Mana Lui ne protejeaza.
Daca nu va cer prea mult, in rugaciunile voastre amintitile si pe ele. Dumnezeu sa le aduca vindecare in trup  iar ele sa se poata reintoarce la scoala mai repede.
 Matei 18:19
Vă mai spun iarăşi că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri.
Dumnezeu sa va rasplateasca !

Hrana ta zilnica !

12 Februarie
Iov 40.6-24 şi 41.1-8

Tabloul creaţiei nu ar fi fost complet fără descrierea celor două animale misterioase şi totodată cumplite.
Primul este behemotul, probabil hipopotamul, un animal sălbatic impresionant, a cărui putere o aminteşte pe cea a morţii. Este solemn faptul pe care el îl ilustrează, şi anume că cea dintâi cale pe care Dumnezeu a trebuit să Se îndrepte spre omul vinovat a fost cea a morţii. Ca urmare a căderii, moartea a fost înarmată cu o sabie invincibilă, necesară pentru a pedepsi păcatul (v. 19; vezi Geneza 3.24); şi nu numai că îi cade pradă orice om, dar şi toate fiarele pământului îi sunt date ca hrană (v. 20). Iordanul, fluviul morţii (v. 23), vorbeşte tot despre aceasta.
Iată însă un monstru şi mai de temut: Satan! In timp ce moartea nu are putere decât asupra vieţii prezente, acest împărat al spaimelor, care este reprezentat de leviatan, îşi târăşte victimele cu el în moartea a doua (Isaia 27.1). In faţa unui asemenea duşman suntem tot atât de dezarmaţi ca şi un copil care pretinde să prindă un crocodil cu o undiţă derizorie (41.1). Cu siguranţă, nu ne putem juca cu puterea răului, fără a fi pedepsiţi. Atunci, suntem noi la bunul ei plac?
 Nu, prin harul lui Dumnezeu! Hristos a triumfat la cruce asupra înfricoşătorului Adversar. Trebuie să ne amintim de această bătălie definitivă şi să rămânem alipiţi de Cel care a câştigat-o (41.8; Coloseni 2.15)!

11 februarie 2014

Nu esti inteles de nimeni...? Isus te intelege perfect.

Nu generalizez insa marea majoritate a generatiei din ziua de azi, au aceasta  tendinta de razvratire impotriva parintilor, reprosandu-le ca ei nu sunt intelesi. Cunoaste-ti expresia, "pe mine, nimeni nu ma intelege...", "nu ma asculta", "nu ma iubeste", etc....
Nu va sunt cunoscute aceste cuvinte...?
Poate ca nu auzi chiar din gura copiilor tai, dar cu siguranta auzi plangandu-se cei din jurul tau, fie un prieten de-al tau iti povesteste, fie o ruda sau altcineva. Exista un conflict intre copii si parinti si oricat am vrea sa il negam....nu se poate. Uitandu-ma in Scriptura, Pavel  ne spune ca in vremurile din urma vom intalni tot mai des asemenea cazuri, Romani 1:29-31
Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sunt şoptitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi, fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă.
Desi traiesc in mediul ambient al  familiei, au binecuvantarea de a avea parinti si frati, ei se izoleaza si se simt tot mai singuri.
Isus a fost un strain pe acest pamant. In Ioan 8:23 scrie,
" „Voi sunteţi de jos”, le-a zis El, „Eu sunt de sus: voi sunteţi din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta".  
Pe langa ca nu era de-aici, din lume noastra, lumea nici nu L-a primit, ba mai mult L-a respins.
Copiii nostri au un adapost...si tot mai nemultumiti sunt.
 Isus nu a fost bine primit inca de cand S-a nascut. Tineti minte cand  Maria cauta un adapost ca sa Il aduca pe lume pe Isus? Cine s-a oferit sa o primeasca? Nimeni, nimeni nu  a primit-o! 
Nimeni nu L-a primit nici atunci si nici mai tarziu.
Luca 9:58
Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini, şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Şi odihni capul.”
 
In ciuda neascultarii lor, tot ii iubim si nu ii izgonim din casa.
Isus insa a fost respins, alungat, abandonat si chiar condamnat la moarte.
Luca 8:37
Tot norodul din ţinutul gherghesenilor a rugat pe Isus să plece de la ei, pentru că îi apucase o mare frică. Isus S-a suit într-o corabie şi S-a întors. 
Facem sacrificii multe pentru copii. Muncim de cu zori si pana seara ca sa le oferim tot ceea ce le trebuie, insa cu toate acestea nu sunt multumiti. Sunt nemultumiti ca le oferim doar ceea ce le trebuie si nu le oferim tot ceea ce vor.
Isus nu a avut acest prilej. Desi era Fiul Celui mai bogat Imparat , cu toate acestea era cel mai sarac.
 Matei 17:24-27
Când au ajuns în Capernaum, cei ce strângeau darea pentru Templu au venit la Petru şi i-au zis: „Învăţătorul vostru nu plăteşte darea?”
  „Ba da”, a zis Petru. Şi, când a intrat în casă, Isus i-a luat înainte şi i-a zis: „Ce crezi, Simone? Împăraţii pământului de la cine iau dări sau biruri? De la fiii lor sau de la străini?”
Petru I-a răspuns: „De la străini.” Şi Isus i-a zis: „Aşadar, fiii sunt scutiţi.
  Dar, ca să nu-i facem să păcătuiască, du-te la mare, aruncă undiţa şi trage afară peştele care va veni întâi; deschide-i gura şi vei găsi în ea o rublă pe care ia-o şi dă-le-o lor, pentru Mine şi pentru tine.”
Daca avea bani, oare ii mai trimitea sa arunce undita? 
Le oferim copiilor tot, casa, masa, dragoste, dar cu toate aceste ne reproseaza ca nu ii intelegem.
Isus a fost neinteles de chiar ucenicii Sai.
Marcu 9:32
Căci învăţa pe ucenicii Săi şi zicea: „Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor; ei Îl vor omorî, şi a treia zi după ce-L vor omorî, va învia.” Dar ucenicii nu înţelegeau cuvintele acestea şi se temeau să-L întrebe.

Iata ca Isus a trait si a simtit pe deplin toate aceste stari si sentimente pe care si voi dragi tineri le traiti.
Nu esti inteles de nimeni...? Isus te intelege perfect.
El nu te va izgoni nicicand si El nu iti intoarce fata atunci cand tu Il cauti dintr-o inima sincera.
ISUS este prietenul tau!

Hrana ta zilnica!

11 Februarie
Iov 39.19-30 si 40.1-5

Iov crezuse că pe Domnul nu-L interesa bunăstarea sa. Dar a existat vreodată vreo creatură - de la puiul de corb până la cal sau până la vultur - de care să nu fi avut grijă Dumnezeu? Iar dacă Se îngrijeşte de tot ce este viu, cu cât mai mult veghează El asupra omului, culmea creaţiei Sale, a cărui existenţă se prelungeşte şi dincolo de mormânt!
In evanghelii, Domnul Isus le dă alor Săi exact aceeaşi învăţătură (compară Iov 38.41 cu Luca 12.24). El ne îndeamnă să nu ne îngrijorăm din cauza nevoilor noastre de zi cu zi: Dumnezeu le cunoaşte. Un singur lucru însă ne lipseşte de cele mai multe ori: credinţa în acest Dumnezeu credincios.
Domnul vine să-i vorbească lui Iov despre creaţia Sa şi patriarhul rosteşte o concluzie dreaptă: „Iată, eu nu sunt nimic" (40.4). Mai mult el nu poate spune. Cel care-şi propusese să discute cu Dumnezeu de la egal la egal (10.2; 13.3; 23.3,4), acum, când i se oferă ocazia, înţelege în faţa măreţiei Creatorului său că acest lucru nu este cu putinţă: este o primă lecţie. Îi mai rămâne una de învăţat: Domnul urmează să-i vorbească pentru a doua oară, cu scopul de a-1 aduce pe Iov la o reală şi deplină convingere cu privire la păcat.

10 februarie 2014

La multi ani, iubita mama!

Mi-am propus inca de dimineata sa scriu ceva deosebit, nu am reusit sa intru pe blog la servici, deoarece  toata lumea a fost nervoasa....(ma refer la sefii mei), poate pentru ca azi este luni.
Apoi mi-am propus sa scriu ceva deosebit cand ajung acasa, nu am reusit, pentru ca Biblia spune:
"bucurati-va cu cei ce se bucura si plange-ti cu cei ce plang", asa ca am ales sa las scrisul pe mai tarziu, ducandu-ma sa plang cu cei care plang. In cazul acesta am plans alaturi de fratele pastor Achim Coriolan pentru ca in aceste momente trece printr-o suferinta grea, sotia lui, sora NUTI a plecat sa se intalneasca cu Mirele ei drag, deci am amanat scrisul.
In sfarsit am reusit sa intru pe blog sa ma apuc sa scriu, dar mama mea cu siguranta se odihneste acum, pentru ca este o ora destul de tarzie pentru ea. As vrea sa ii spun multe, insa mii de cuvinte de as scrie...nu ar fi de ajuns sa ii spun ceea ce simt.Nu stiu  care sunt cuvintele potrivite pe care as putea sa le scriu in aceasta zi unica. Spun ca este o zi unica...pentru ca in aceasta zi Dumnezeu a lasat pe pamant sa vina cea mai frumoasa, cea mai buna, cea mai credincioasa, cea mai UNICA femeie, si aceasta este MAMA MEA.
MAMA, cel mai dulce cuvant pe care oridecateori il rostesc, ma trec fiori. Cred ca pe masura ce imbatranesc si eu, am invatat sa o apreciez, sa o iubesc mai mult, si mai mult.
Cel care a scris aceste versuri cu siguranta a simtit ceea ce simt si eu pentru mama mea.

Mi-ai cantat cu glas de lacrimi, leganandu-ma alene,
Alinandu-mi cu-al tau cantec lacrima ivita-n gene...
Si mi-ai plans infiorata cantecele duiosiei
De-ai trezit in al meu suflet cald fiorul armoniei...

Mi-ai citit in ceasuri sfinte din Cazanii si Scriptura
  A lui Dumnezeu iubire, in inima  pururi sa-mi ramana...
In singuratatea serii luminat de raza lunii
M-ai facut sa simt puterea si odihna rugaciunii...

De durerea altor lacrimi te-am vazut plangand pe tine
Si de-atuncea port durerea altora si eu in mine.
Pentru adevar intr-una te-am vazut fara de teama
Si de-atunci stiu c-adevarul e CURAJ si LUPTA, mama!

A trecut in urma vremea si-ntr-o toamna grea, tarzie,
M-a rapit de langa tine lumea larga si pustie.
Ai varsat atunci amare mii de lacrimi in naframa
Si cu inima zdrobita, m-ai privit pierduta-n zare.

Mult umblai de-atunci in lume, multe ochii mei vazura,
Multe soapte ma chemara, multe vanturi ma batura,
Dar de mii de lucruri scumpe, de fiinte si de nume,
Tu-mi ramai mereu fiinta cea mai mult iubita-n lume.

Astazi, straina si singura si departe sunt de casa
Dar sunt fericita mama, ca si eu sunt credincioasa
Si ca stiu c-odata-ceruri, unde nu mai sunt suspine,
Fericite vom fi-mpreuna, printre cei iubiti de tine.

Dumnezeu sa-ti daruiasca, scumpa mama, mangaiere,
Mana LUI sa-ti stearga ochii de-orice lacrimi de durere;
Sa-ti vad chipul totdeauna luminat de bucurie,
Cea mai fericita mama, Doamne, mama mea sa fie!!!

Cat de important e Irakul ?

Dac nu suntem productivi la munca...fiecare face ce poate sau ce vrea.
Eu am ales sa citesc !
Va recomand sa faceti si voi daca aveti timp, mai ales daca vreti sa cunoasteti mai mult din  profetiile Scripturii.

Urmaresc foarte mult postarile fr. pastorul Daniel Branzei. In  speranta ca doresc si altii sa faca acest lucru, citind un articol interesant, am sa redau din el;

1. Gradina Eden a fost in Irak.
2. Mesopotamia, modernul Irak, a fost leaganul civilizatiei umane.
3. Noe si-a facut corabia in Irak.
4. Turnul Babel a fost in Irak.
5. Avraam a fost din Ur, adica din sudul Irakului.
6. Rebeca, nevasta lui Isaac, era din Nahor, in Irak.
7. Iacob a intalnit-o pe Rahela in Irak.
8. Iona a predicat Ninivitenilor in Irak.
9. Asiria, adica Irakul de azi, a dus in robie cele zece semintii ale Israelului de nord.
10. Amos a proorocit in Irak.
11. Babilonul, care este in Irak, a distrus Ierusalimul si a dus in robie regatul lui Iuda.
12. Daniel a fost aruncat in groapa cu lei in Irak.
13. Cei trei tineri au fost aruncati in cuptorul aprins in Irak.
14. Beltsatar, imparatul Babilonului din Irak, a vazut capul de mana care a scris pe zid.
15. Ezechiel a fost dus de duhul langa raul Chebar, in Irak.
16. Se pare ca magii au venit din Irak.
17. Petru a misionat in Irak.
18. In Irak va fi reconstruit Babilonul care va ajunge cel mai mare centru comercial al lumii, ne spune cartea Apocalipsei. Importanta regasita a cetatii va face ca numele sistemului extraordinar de intins si cuprinzator sa fie “Babilonul cel mare”.
19. Patru ingeri rai sunt legati la raul cel mare, Eufrat, in Irak. Ei vor fi dezlegati si vor omor’ a treia parte din omenire. (Apoc. 9:14).
20. Apele Irakului vor fi secate de Dumnezeu ca sa faca loc de trecere pentru marea armata din Rasarit care va veni in Israel (Apoc. 16:12).
21. Prabusirea “Babilonului reconstruit” in Irak va marca triumful final al Imparatiei lui Dumnezeu (Apoc.18-19).
Dintre toate tarile lumii, oare ce-or cauta americanii tocmai in … Irak? Sa fie … petrolul? Nu cumva … profetiile?

Hrana ta zilnica!

10 Februarie
IOV 38.39-41 şi 39.1-18

Rămas fără grai atât în faţa subiectului despre măreţele fenomene ale naturii, cât şi a celui despre legile care menţin echilibrul universului, Iov, elev neştiutor, este acum întrebat la zoologie de către Doctorul tuturor ştiinţelor. Nota sa la această materie nu va fi mai bună. Omul a încercat încă din vremurile cele mai îndepărtate (precum cele în care trăia patriarhul nostru) să pătrundă tainele creaţiei, însă acestea i-au rămas neclare, pentru că ştiinţa umană este orbită de înseşi teoriile ei (începând cu cea a originii vieţii).
Pe parcursul acestor patru capitole (38-41) în care vorbeşte Dumnezeu, El aminteşte despre multe lucruri, şi mici şi mari, toate însă lucruri pe care El le-a făcut. Nu găsim niciun cuvânt despre lucrările lui Iov. Dintre toate isprăvile sale, pentru care patriarhul şi-a dat osteneala să le enumere detaliat, Domnul nu poate reţine nici măcar unul. Fără cruce, spre care Dumnezeu privea încă de atunci (Romani 3.25), da, fără cruce, un asemenea om era pierdut.
Prietene, dacă încă te mai încrezi în strădaniile şi în capacităţile tale, priveşte la Domnul!
 El însuşi a întocmit lucrări măreţe, care proclamă înţelepciunea Sa, iar ca o culme a tuturor, El a înfăptuit lucrarea mântuirii tale, care preamăreşte iubirea Sa.

9 februarie 2014

Marturii cutremuratoare!

Asa cum spune si fratele, oare Dumnezeu s-a schimbat, nu mai credem in puterea Lui...?
EL ESTE ACELASI  IERI, AZI SI IN VECI!!!!

Nu-ti pierde credinta...!

          NU POT DECAT SA SPUN,  
 MI-E DOR DE CER, MI-E DOR DE CASA.
Stiu un singur lucru, acolo va dispare lacrimi, durere, suferinta, neintelegeri, ura, rautate, barfa, boala, etc, 
Acolo va domni ISUS !
Pana atunci insa, sa nu ne pierdem credinta in EL!


  Si viata ta e ca o barca pe ocean
Ce zi si noapte merge-n valuri spre liman.
Deci, nu dormi, fii totdeauna veghetor.
Caci poti cadea in val foarte usor!

Refren:
Chiar daca oceanele toate 
Ar fierbe in val dupa val,
Nu-ti pierde credinta, o, frate!

 Tu mergi inainte, spre mal!

Si viata ta e-o viata plina de-ncercari,
 La fel ca un vapor, se duce peste mari.
Si tu, in lume-aceasta, esti un calator,
In viata aceasta a-ncercarilor.

Fii curajos, in marea lupta! Fii viteaz!
Cand valurile se ridica in talaz,
Sa nu te lasi de valul lumii biruit!
Deci, tu te lupta sa fii mantuit!

In lupta aceasta, tu sa nu fii descurajat,
Chiar daca valurile vin neincetat;
Tu sa ramai intotdeauna credincios!
Privirea ta sa fie la Hristos! 

Va fi o zi...!

      Initial am vrut sa scriu cateva cuvinte inainte de a merge la somn, insa atat de multe s-au intamplat in aceste doua zile...ca nici macar nu stiu cu ce sa incep.
Interesant ca din tot ceea ce a trecut pe la urechea mea, nici o veste nu m-a bucurat, ci doar vesti care ma intristeaza, chiar daca nu sunt afectata eu, in mod direct.
Cum sa nu fi afectat cand suna telefonul si primesti vestea ca unul din colegii tai de scoala la numai 45 de ani...pleca in cursa pe tir  si face....infarct? Si asta la putin timp dupa ce mama lui a fost diagnosticata cu cancer, dupa ce Dumnezeu ingaduie ca in aceeasi familie, sora lui sa treaca printr-un cancer care a stors-o de puteri, dar in care Dumnezeu si-a aratat puterea si a scos-o invingatoare, insa nu acelasi lucru il poate spune si sotul acesteia care a fost internat la Timisoara in aceste zile si i s-a dat crudul verdict...tumoare la cap? Ma intreb cata suferinta este in aceasta familie...?
Cum sa nu fi trist cand o alta prietena a primit crudul diagnostic "cancer metastaza" si luni intra in operatie....?
Cum sa nu te intristezi cand auzi ca este atata suferinta, copii in relatii proaste cu parinti, parteneri de viata care brusc s-au razgandit si nu-si mai doresc casnicie, ci doresc libertate....si atatea si atatea in doar numai doua zile......?
Cum sa nu te intristezi cand toate aceste lucruri care se petrec se intampla chiar in mijlocul credinciosilor.....?
Am vrut sa continui  sa scriu....insa ascultand aceasta cantare....m-am razgandit....nu mai scriu nimic....ci doar tac si ascult, ascult si din cand in cand imi pun o intrebare in sinea mea.....
"pana cand Doamne, pana cand atata suferinta...?"

     Acum privim spre cer sfios ca-ntr-o oglindă
Şi multe lucruri ni se par de ne'nţeles;
Adesea nedreptatea-ncerca să învingă
Fiindcă rodul muncii încă n-am cules.

/:Va fi o zi când vom vedea faţă-n faţă
Când vom primi răspuns la mii de întrebări
Dar pân-atunci trăim crezând, privind prin ceaţă,
La lucruri ce se par în depărtări.:/

De ce-i atâta suferinţă printre oameni
De ce săracii mor de foame între noi?
Când unii se desfată-n lux şi înbuibare
Pe alţii lasă chiar să piară în nevoi?

Oricum am vrea să nu mai fie-n lume ură
Să fie sfântă armonie între fraţi
Să nu mai fie aurul închis în zgură
Şi robii toţi să fie-odată dezlegaţi.

Îndepărtat de Dumnezeu ca şi Sodoma
Pământul s-a umplut acum de urâciuni;
Dar iată ce-a adus păcatul printre oameni
Dureri, necaz şi nesfârşite-amărăciuni.
          

Hrana ta zilnica!

9 Februarie
Iov 38.19-38

Creaţia este cea dintâi mărturie pe care Dumnezeu o dă despre Sine însuşi, astfel că orice om, fără excepţie, este responsabil să distingă, prin inteligenţă, „lucrurile Sale nevăzute,... la fel şi eterna Sa putere şi divinitate". A contempla însă „lucrurile făcute", fară a-L recunoaşte şi onora pe Cel care le-a făcut, îl face pe om să fie de neiertat (Romani 1.19,20).
Dumnezeu ne invită ca, împreună cu Iov, să admirăm minunatul Său univers. Despre toate aceste minuni ale creaţiei, cine poate vorbi însă cu mai multă competenţă decât Autorul însuşi? Iar Cel care a creat lumina, care a „înnodat legăturile Pleiadelor" (v. 31) şi a stabilit „rânduielile cerurilor" este şi Cel care, cu condescendenţă, Se ocupă de un singur suflet: aici de cel al lui Iov, dar, în egală măsură, de al meu şi de al tău! Acest lucru îl exprimă poetic şi versurile cântării:
«Păcătosul mizerabil are mai mult preţ în ochii Săi
 Decât cortegiul nemăsurabil
Al stelelor de pe-ale cerurilor căi».

Din toate timpurile, oamenii au fost atraşi să examineze sau să scruteze cerul; unii şi-au dedicat întreaga existenţă acestei cauze. Oare nu este cu mult mai important ca noi să o dedicăm pe a noastră cercetării Scripturilor? (Ioan 5.39); pentru că, dacă „cerurile istorisesc gloria lui Dumnezeu" (Psalmul 19.1), Cuvântul Său dă mărturie despre harul Lui nemăsurat!