Versetul zilei

1 octombrie 2014

Dupa ce tanjim...?

Intr-o emisiune de televiziune, Oana Sarbu povestea, printre altele: "... am avut un accident de masina; m-am intalnit cu Lumea de Dincolo..." Daca oamenii care n-au atins cota maxima de credinta ca si noi, sa zicem, cred in existenta unei lumi supranaturale, vesnice si o iau foarte in serios, atunci oare noi ne putem permite luxul de a o ignora sau de a o lasa pe planul doi? Ne dorim lucruri extraordinare in viata, un partener cum nu s-a mai intalnit, un job de vis, o casa ca-n povesti, o familie sanatoasa, fericita si unita si multe altele asemanatoare, foarte bune in ele insele, insa ne dorim cu aceeasi intensitate Cerul? 
Tanjim in inima noastra dupa el? 
Visam la frumusetea fascinanta care se gaseste acolo? Ne-a cuprins un dor nesfarsit dupa Prezenta Divina care-ti poate umple sufletul de pace, liniste, lumina, iubire si implinire autentica, fata de care cuvintele sunt prea sarace pentru a o putea exprima?
 A devenit Cerul tinta suprema a vietii mele, scopul meu final, dorinta mea cea mai arzatoare? 
Fac tot ce pot pentru a ajunge acolo? Marii oameni ai istoriei si ai credintei au crezut in Cer ca fiind un loc real si au luptat, uneori cu pretul vietii, pentru a-l dobandi. Unii dintre ei au fost urati, marginalizati, stigmatizati, maltratati si chiar omorati, insa n-au renuntat cu nici un chip la perspectiva Cerului. Pentru a putea ajunge acolo, daca situatia a fost de asa natura, au preferat sa renunte la viata aceasta, pentru a primi in schimb viata eterna. Dumnezeu i-a inzestrat cu credinta si putere fara egal pentru a face fata oricarei persecutii si a nu renunta la splendoarea unei Lumi incomparabil mai bune decat lumea noastra. Viziunea Cerului care a fost pusa in inima lor le-a dat forta de a-si realiza visul suprem si anume acela de-a ajunge intr-o buna zi acolo. Acesti eroi au reusit.
 Si eu vreau sa ajung in Paradis, locul fericirii si a pacii fara sfarsit... Dar tu?
***
SA NU TE SCHIMBI…
Doar spre inalt sa te ridici, numai in bine sa te schimbi...
Ramai pe veci a Cerului comoara
Cu inima curata, ca roua de pe trandafiri
Si atunci, in Grandioasa Primavara,
El iti va da un Nume Nou, cel mai frumos ce se gaseste printre heruvimi...!
Mereu in Domnul tau sa crezi...
Increderea in El e o virtute rara
Te ajuta sa razbati prin ploi si vijelii,
Ca un rubin, ca soarele din mandra vara
Iti lumineaza calea cand treci prin ceata Vremii...!
Sa nu te schimbi... decat ca El sa fii
Caci Preaiubitul tau ti-a pregatit o Tara
Si dupa ea ti-a pus in suflet un dor adanc, ce in cuvinte nu poti sa-l descrii
E aproape Ora 12 si va veni, ca Rege Vesnic, a doua oara
Spre a te lua cu Sine; nu va zabovi...!

                                                             (Autor proza si poezie: Daniela Bodea)

Un comentariu:

  1. Ferice de omul care crede în cer ca fiind un loc real, pregătit pentru cei credincioşi!
    Zi frumoasă, din Vrancea plină de pace şi har, dragă Monna!

    RăspundețiȘtergere