Versetul zilei

31 august 2013

FA-ti timp pentru HRISTOS !

Prin oceanul Pacific trecea un vapor. Unul dintre pasageri ii arata capitanului ca pe o insulita e un om zdrenturos, care sare si da din maini. Il intreaba pe capitan:
-Cine e tipul?
-Nu stiu, dar de cate ori trecem pe aici se bucura nespus...

De cate ori nu am fost si noi ca acest capitan, in loc sa oprim sa vedem ce vrea, 
ne-am vazut de drum mai departe....?
De cate ori oare, nu am trecut si noi pe langa persoane care ne chemau in ajutor, dar poate am crezut sau le-am luat drept persoane putin senile si nu stiam ce vor?
De cate ori oare, nu am trecut  si noi pe langa persoane care si-au intins bratul spre noi cerand mila si compasiune, dar am facut un pas alaturi  si ne-am vazut mai departe de drum?

Acum cat inca se mai poate lucreaza frate cu folos
Caci nu-i mai pretios din toate decat ce faci pentru Hristos.
Cat inca ai suflare-n tine mai poti ofrande sa-I aduci
Dar s-ar putea ziua de maine, amicul meu sa n-o apuci
   
   Fa-ti timp pentru El,
   Fa-ti timp pentru cer,
     Din toate, aceasta-i mai presus
     Fa-ti timp sa iubesti,
     Fa-ti timp sa te jerfesti,
       Fa-ti timp astazi pentru Isus

Fa-ti timp pentru acei ce-n lume alearga din rau in mai rau
Nu obosi ci spune, spune de dragostea Lui Dumnezeu.
Fa-ti timp sa mergi fara cartire la patul celor suferinzi
Caci ei asteapta cu iubire macar o mana sa-ti intinzi

Fa-ti timp pentru copiii care ramas-au fara de parinti
Sa-i dai o simpla sarutare si-o clipa doar sa ii alinti.
Cat inca ai suflare-n tine lucreaza frate cu folos
Caci ce faci pentru El ramane fa-ti astazi timp pentru Hristos.


Ce este credinta?

Iata  o intrebare la care unii cauta raspuns, iar altii  nici macar nu sunt curiosi sa il caute!
Nu stiu in ce proportie este raspunsul altor tari, insa stiu ca Romania se declara o tara  "crestina". Acum nu stiu daca raspunsul este si real, pentru ca din ceea ce vad zi de zi in jurul meu si din ceea ce citesc in Scriptura...cred ca realitatea este alta. 
CREDINTA este una singura si aceea este credinta in ISUS HRISTOS !
Drept e ca multi declara credinta lor in Dumnezeu, insa am vrea ca Dumnezeu  sa fie unul dupa placul nostru. Un dumnezeu care sa accepte hotararile si deciziile noastre, un dumnezeu care accepta pacatul nostru, un dumnezeu putin uituc si putin neatent la detalii, un dumnezeu pe care
 sa-l  personalizam daca am putea, dupa bunul nostru plac.
INSA  DUMNEZEU  NU ESTE ASA!
Este un Dumnezeu care iubeste pe pacatos, dar uraste pacatul !
In primul rand credinta nu are nimic de-a face cu religia.Religia imbraca multe forme, multe traditii si diverse ritualuri care depind de la o religie la alta, si in fiecare religie mai mult sau mai putin se respecta aceste obiceiuri, insa toate acestea nu fac din noi decat "un bun religios", insa religia nu te va ajuta niciodata sa ajungi in Tara promisa!
In cine te increzi? Daca spui ca si tu crezi in Dumnezeu, nu este indeajuns. In Iacov 2:19 sta scris:
"Tu crezi că Dumnezeu este unul şi bine faci; dar şi dracii cred… şi se înfioară!"
A crede in El nu este suficient. A crede in El inseamna sa te increzi in promisiunile LUI. A crede in El  inseamna sa crezi Scriptura, pentru ca BIBLIA este Cuvantul lui Dumnezeu.
Daca parintii tai sunt sau erau credinciosi, nu are nici o legatura cu tine. Credinta nu se mosteneste, credinta nu este un bun al familiei si dupa ce trec posesorii ei din viata ne revine noua....ca urmasi.
Greseala mare! Credinta este o relatie a ta personala cu Dumnezeu si prin relationarea ta cu cei din jur vei dovedi ce fel de credinta ai.

Credinta nu este o religie, ci este o relatie, iar aceasta relatie personala cu ISUS HRISTOS iti va da si siguranta vietii vesnice !
Ce fel de credinta ai?


Hrana ta zilnica!

31 August
I Cronici 12.19-40
În jurul lui David se strâng credincioşi din toate seminţiile, care-i recunosc autoritatea. De ici, de colo, sosesc în grupuri, unii mai nerăbdători decât alţii, „până a fost o tabără mare, ca tabăra lui Dumnezeu". Ţadoc, un tânăr viteaz şi puternic, este menţionat în mod special între ei. Pe cine ar putea Domnul să desemneze în felul acesta între cei din poporul Lui de astăzi?
Fiecare ostaş care i se alătură are caracterul lui particular: Unii au curaj şi putere mai mare, alţii mai mult discernământ şi înţelepciune, alţii mai multă vază sau integritate de spirit ... Aşa este în mijlocul copiilor lui Dumnezeu. Diferiţi unul faţă de altul, fiecare va străluci aparte printr-o virtute deosebită în caracterul lui: energie, înţelepciune, răbdare, credinţă, dragoste, perseverenţă ... Şi fiecare dintre aceste virtuţi îi este cunoscută Domnului, care o remarcă în mod special, căci El este Singurul care le-a manifestat pe toate.
Scena cu care se încheie acest capitol ne duce cu gândul la Luca 12.37. Dar Stăpânul fără asemănare nu va lăsa nimănui altcuiva grija de a se ocupa de slujitorii Săi credincioşi, de luptătorii Săi obosiţi. El „Se va încinge, îi va face să se aşeze la masă, Se va apropia şi le va sluji".

30 august 2013

Cartea Apocalipsa-Luigi Mitoi



BIBLIA singura carte careia nu i-au fost facute update-urile!

Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele. Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu;având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. 
 Depărtează-te de oamenii aceştia.
2 Timotei 3:1-5

Iata un text pe care il auzim tot mai des, citit in biserica, auzit la radio sau poate chiar noua ne este descoperit.
Pavel ne instinteaza prin Duhul Sfant despre aceste vremuri si cu cat venirea se apropie, acestea vor fi tot mai grele sau invers, cu cat vedem aceste lucruri intamplandu-se tot mai accentuat, trebuie sa stim ca revenirea lui Isus este tot mai aproape.
Acuma poate ne intrebam, ce legatura avem noi crestini cu toate acestea?
Eu cred ca avem, pentru ca Pavel nu se refera la cei de-afara, ci la cei din interior, cei care ne sunt alaturi in biserica, cei care Il cunosc pe Dumnezeu, cei care se numesc "crestini", cei care slujesc alaturi de noi.
Astazi intalnim tot felul de invataturi si tot felul de invatatori, cu alte cuvinte pentru cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu, este foarte greu sa faca deosebirea intre adevaratii slujitori si slujitorii falsi, dar Duhul Sfant ne poate descoperi aceste lucruri, trebuie doar sa avem calauzirea LUI.
In urma cu o saptamana, una dintre fetele tinere care-L slujesc pe Domnul  cantand in corul bisericii noastre, imi spunea una din experientele sale pe care le-a avut recent. A fost invitata la un concert crestin, la Oradea.Au format o masina de tineri si s-au dus.Ajunsa acolo cu mari asteptari atat ea cat si cei care o insoteau, au fost de-a dreptul dezamagiti sau mai bine zis socati.
Imi spunea:
"am iesit afara cerandu-mi iertare la Dumnezeu pentru ca aveam constiinta incarcata, de ce sunt in acel loc. Am crezut ca sunt in iad, desi cuvintele melodiilor, Il pronuntau din cand in cand pe Dumnezeu"

Acuma vin eu si ma intreb, oare in cate locuri nu se cheama Numele lui Dumnezeu, dar prezenta Lui nu este simtita?
Un loc unde Duhul lui Dumnezeu este acolo, nu are cum sa nu atinga inimi, nu are cum sa nu sensibilizeze sufletele noastre, nu are cum sa nu ne zdrobeasca, nu are cum sa nu ne descopere starea pacatoasa in care suntem...!
Sincer sunt uimita de tot ceea ce vad in jurul meu, cu toate ca Scriptura ne vorbeste de aceste lucruri.
Divorturile in randul crestinilor este in varful apogeului, si totul este ca ceva normal. 
Dupa cateva cazuri petrecute in urma cu cateva luni despre care am aflat si care la vremea respectiva m-au uimit, pentru ca toate aceste cupluri au fost implicati activ in slujire in biserica, in urma cu 3 saptamani un alt cuplu dintr-o biserica, un cuplu care parea foarte solid si bine inchegat, s-a destramat. Aseara am avut din nou socul sa aflu despre o alta pereche, care s-au despartit, ba mai mult in iarna s-a nascut al doilea copilas in aceasta familie, desi toate cuplurile aveau ani buni de casnicie in care existau si copii.
Tragedia este ca in toate aceste cupluri, TOTI merg mai departe ca fiind foarte credinciosi, cu numele domnului pe buze si  totul, ca si cum nu s-a intamplat nimic.Pur si simplu nu mai merge relatia, si este normal acest divort, spun ei! Ba mai mult spunea una din acele persoane:
"sincer sunt foarte bine, sunt fericita si relatia mea cu Hristos s-a imbunatatit vizibil"
Oare care hristos? HRISTOSUL despre care scrie in Biblia mea si cred ca si in Biblia ta, uraste despartirea in casatorie.
Eu nu inteleg nimic din toate acestea si nici nu vreau sa le inteleg, asta poate pentru ca  nu am "update-ul " facut, la aceste vremuri....ca asa mi s-a zis (de unele persoane), ma iau dupa o Biblie careia nu i s-au facut "update-urile" conform vremurilor in care traim !!!

Indiferent de vremuri, DUMNEZEU ESTE ACELASI, si Cuvantul Sau nu se schimba in veci.

Imi amintesc de anii mizerabili in care traim departe de Dumnezeu, in care cel rau m-a orbit sa traiesc in pacat, dar cu toate acestea mi-a fost frica sa mai declar ca sunt crestina, pentru ca stiam ca ceea ce fac nu este pe placul Domnului si m-am gandit ca, spunand ca sunt crestina ii fac si pe ceilalti de rusine, asa  ca am spus cu nerusinare cand eram intrebata: "eu nu mai sunt pocaita".
 Stiu ca acest lucru nu m-a scutit cu nimic facandu-ma mai putin vinovata de ceea ce am facut, dar dau slava Domnului ca doar datorita Harului Sau, sunt astazi ceea ce sunt, o faptura noua in Hristos.

Diavolul lupta cu putere si se pare ca reusita cea mai mare astazi este prin orbirea spirituala a credinciosilor.
Biblia spune in Isaia 5:20
Vai de cei ce numesc răul bine, şi binele, rău, care spun că întunericul este lumină, şi lumina, întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceaţă, şi dulceaţa în loc de amărăciune!
Societatea in care traim promoveaza toate aceste lucruri rele care sunt in contradictie cu Scriptura si cu standardele lui Dumnezeu.
Ca si crestini sunt chemati sa veghem, sa fim treji pentru ca diavolul se lupta ca un leu cu cei alesi de Domnul.
Lupta este mare si imi amintesc de cateva versuri ale unui cantec,
"M-ai lupta frate lupta, lupta nu te da batut
Spre tara luminii nainte, cu ravna si avant
Stai treaz si vegheaza intr-una, pana in zori de zi,
C-atunci primi-vei cununa, cand DOMNUL va veni !"

Dumnezeu sa ne ajute sa ramanem vegheatori pana la capat, iar cununa care ne-a fost pregatita sa ne-o poata inmana chiar Maiestatea Sa, regele ISUS !

Hrana ta zilnica !

30 August
1 Cronici 12.1-18
Înfrângerea lui Saul fusese provocată de arcaşii filisteni, faţă de care nu avusese posibilitatea de ripostă (10.3). Totuşi aflăm aici că ar fi putut găsi, printre propriii fraţi din seminţia lui Beniamin, oameni deprinşi la război, care mânuiau cu măiestrie arcul şi praştia. Din nefericire pentru el (şi spre deosebire de v. 29), aceştia îl părăsiseră pe împăratul condamnat de Dumnezeu, ca să i se alăture lui David la Ţiclag. Ei îşi puseseră îndemânarea la dispoziţia unuia pe care-1 recunoscuseră prin credinţă ca fiind adevăratul lor domn. Ce facem noi cu aptitudinile pe care Dumnezeu ni le-a încredinţat? În serviciul cărui stăpân sunt ele angajate? Pentru Hristos, sau pentru Prinţul acestei lumi?
De asemenea, dintre gadiţi i s-au alăturat unsprezece bărbaţi de o vitejie ieşită din comun. David le încredinţează responsabilităţi.
Apoi mai vin oameni din Iuda şi din Beniamin. împăratul probează sentimentele lor faţă de el. Nu este cu adevărat magnific răspunsul dat prin Duhul de către Amasai, şeful căpitanilor? „Ai tăi suntem, Davide, şi cu tine, fiu al lui Isai!" Fie ca oricare dintre noi să poată mărturisi prin acelaşi Duh: ,Sunt al Tău, Doamne Isuse, ... al Tău, dar şi cu Tine!
 Este trist să spunem, dar mulţi dintre răscumpăraţi, deşi aparţin cu siguranţă Domnului, nu par să dorească să se afle în compania Lui.

29 august 2013

Criza materiala sau criza spirituala !

Peste tot se aude vorbindu-se de criza. Zilnic se pun intrebari, in stanga , in dreapta, aud pe-aici prin birou...cum va merge?....e criza....mai rezistati?
 Am stat si m-am gandit ce inseamna oare criza? E dureroasa? Cat este de dureroasa?
Care este mai dureroasa criza materiala, financiara sau cum s-o numi, ori criza spirituala?
Multi se plang de situatia prin care trec, dar nu am auzit pe nimeni sa planga de faptul ca trece prin criza spirituala.
Criza pe plan material poate fi depasita doar atunci  daca esti matur in Hristos. Poate te intrebi ce legatura este intre lipsa banilor tai si credinta ta in Hristos...?!
Spre deosebire de criza spirituala care nu are dureri, criza materiala si financiara are dureri  care sunt manifestate si exteriorizate. Daca nu ai bani este clar ca nu poti cumpara mancare si posibil sa ai dureri de stomac. Fiind crestin, dar nu religios, ci crestin matur in Hristos, vei putea intelege de ce este  ingaduit sa treci si prin asemenea momente.
In Filipeni 1:29 avem scris un verset:
Căci, cu privire la Hristos, vouă vi s-a dat harul nu numai să credeţi în El, ci să şi pătimiţi pentru El.
A trece prin suferinta este un har! Greu de inteles, asa-i! Greu de inteles si de acceptat pentru cei care nu-l  cunosc si nu-L inteleg pe Dumnezeu, insa pentru cel credincios nu este greu de acceptat.
Imi amintesc de versurile unui cantec vechi:
"Caci pentru mine a trai este Hristos
Iar a muri, o da e un castig...."
Moartea considerata un castig!
Nu stiu in ce criza te gasesti astazi, intr-o criza materiala sau spirituala. Daca te afli intr-o criza materiala, stiu ca aceasta poate fi depasita.
 Daca esti ancorat in Hristos, orice situatie alaturi de El o vei depasi, pentru ca El te va ajuta. 
El a promis ca va fi cu noi in orice vreme. Nu ma intreba cum....pentru ca nu stiu cum te va ajuta, dar stiu un singur lucru....stiu ca El  tine si isi indeplineste toate promisiunile.
Insa, cea mai dureroasa criza, este criza spirituala. Daca esti intr-o astfel de criza, atunci nici criza materiala nu o vei putea depasi, pentru ca fara El noi nu putem face nimic.
Ioan 15:5
Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce mult rod; căci despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic.
Dragul meu, poate nu te gasesti intr-o criza materiala, poate iti merge bine iar partea spirituala nu te intereseaza si spui ca tu nu ai nevoie de Hristos, vreau sa iti spun ca te inseli crezand acest lucru.
Nu uita, tot ceea ce ai este tot datorita LUI.Noi nu avem puterea de a supravietui fara de El.
 In  cartea lui  Pavel scrisa catre Timotei sta scris:
Căci noi n-am adus nimic în lume, şi nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea.
 1 Timotei 6:7
Tot ce ai realizat, tot ce ai nu vei lua nimic cu tine. Dar este un singur lucru pe care-l vei lua:
SUFLETUL TAU!

Marcu 8:36
Şi ce foloseşte unui om să câştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul?
Daca sufletul tau nu este asigurat...ai pierdut totul!





Hrana ta zilnica!

29 August
1 Cronici 11.15-47
Odată ajuns pe tron, David nu i-a uitat pe însoţitorii din peştera Adulam. Oare îi va uita Domnul pe cei care caută să-L urmeze şi să-I servească aici jos? Ştim că lucrul acesta este absolut imposibil. În momentul când Domnul urma să-Şi dea viaţa pentru ucenici şi în timp ce ei disputau cine va fi cel mai mare în împărăţia cerurilor, ce le spune învăţătorul? „Voi sunteţi aceia care aţi rămas mereu cu Mine în încercările Mele. Şi Eu vă rânduiesc o împărăţie, după cum Tatăl Meu Mi-a rânduit Mie" (Luca 22.28-29).
Între aceşti oameni puternici există o anumită ierarhie. Ea nu depinde de forţa fizică a fiecăruia, pentru că toţi sunt puternici, ci de devotamentul lor, fie că este vorba de serviciu, ca în cazul celor trei viteji care au mers să scoată apă, fie de luptă, ca în cazul lui Benaia. Şi la fel este printre credincioşi astăzi. În toate cercurile creştine, unii ies în evidenţă faţă de alţii prin zelul şi ataşamentul lor faţă de Domnul. Într-o zi, în cer, vom afla faptele lor de valoare. Nu doreşti să fii găsit printre ei? „Pentru că astfel vi se va da din belşug intrare în împărăţia eternă a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos" (2 Petru 1.11).

28 august 2013

Sa fie oare doar coincidente?

Ieri citeam o stire care mi-a amintit  un verset.Azi din nou am citit inca una  care din nou m-a facut sa ma gandesc la  o serie de versete care nevorbesc despre vremea sfarsitului.
Sa fie oare doar coincidente?
Pentru mine sunt impliniri ale Scripturii !

Marcu 13:8
Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; pe alocuri vor fi cutremure de pământ, foamete şi tulburări. Aceste lucruri vor fi începutul durerilor.

Apocalipsa 6:8
M-am uitat şi iată că s-a arătat un cal gălbui. Cel ce stătea pe el se numea Moartea, şi împreună cu el venea după el Locuinţa morţilor. Li s-a dat putere peste a patra parte a pământului, ca să ucidă cu sabia, cu foamete, cu molimă şi cu fiarele pământului.

A ucis MILIOANE DE OAMENI în EVUL MEDIU, iar acum "MOARTEA NEAGRĂ" loveşte din nou.Temuta ciumă bubonică loveşte în Kîrgîzstan, o ţară din Asia centrală. Autorităţile au anunţat că un adolescent de 15 ani a murit săptămâna trecută, iar peste 100 de persoane care au intrat în contact cu el sunt acum în carantină.

Citeste mai mult pe : http://www.realitatea.net/

Epidemie de holeră în Cuba, unde s-au înregistrat peste 160 de cazuri. Anunţul a fost făcut de Organizaţia Pan-americană de sănătate, care a precizat că doisprezece dintre bolnavi sunt turişti străini din Germania, Spania sau Italia.

Citeste mai mult pe: http://www.realitatea.net 


Noi vom umbla în Numele Domnului Dumnezeului nostru..!

Pe când toate popoarele umblă fiecare în numele dumnezeului său, noi vom umbla în Numele Domnului Dumnezeului nostru, totdeauna şi în veci de veci!
Mica 4:5

In rugaciunea domneasca "Tatal nostru", Isus ne invata cum sa ne rugam.
Tatal nostru care esti in ceruri, sfinteasca-se Numele Tau, vie Imparatia Ta..."
El este sfant si noi cerem ca Numele Lui sa se sfinteasca...
Unde sa se sfinteasca? Prin tot ceea ce fac eu, prin vorbirea mea, prin purtarea mea, prin imbracamintea mea, etc.
Vie Imparatia Ta...! Prin aceasta rugaciune noi chemam Imparatia Sa in familia noastra, chemam Imparatia Lui peste copiii nostri, peste casa noastra, peste pamantul intreg. In timpul aceasta cat noi chemam Imparatia LUI, noi trebuie sa umblam in Numele Dumnezeului nostru.
A umbla in Numele Lui inseamna a umbla in neprihanire, in curatie si sfintenie. Noi asteptam si dorim ca Imparatia Sa, sa vina in toata puterea.
Cum ne traim viata, in sfintenie, in neprihanire sau traim sub impulsul poftelor firesti si ne amagim ca umblam in numele Dumnezeului cel Sfant?
A trai cum ne indeamna firea, umblam in numele dumnezeului inchipuit de noi, nicidecum in Numele Dumnezeului adevarat. Dumnezeu este sfant si ne cere acelasi lucru: SFINTENIE !
Este sfintenia podoaba casei noastre?


Hrana ta zilnica !

28 August
 1 Cronici 11:1-14
Anii lungi de suferinţă şi de exil s-au terminat pentru David. Drepturile lui la tron sunt recunoscute de întregul Israel. El ia în stăpânire această fortăreaţă a Sionului, celebrată în
atâţia psalmi (spre exemplu Psalmul 87.1-3), şi care ne vorbeşte de harul împărătesc. Dar el nu va locui singur acolo. Oamenii credinţei, care rătăciseră prin deserturi şi prin munţi, locuind în peşteri şi în crăpăturile pământului (însă de care lumea nu era vrednică), vor putea acum să locuiască cu el pentru totdeauna în această cetate (Neemia 3: sfârşitul v. 16; Evrei 11.16, 38). Copii ai lui Dumnezeu, nu vedem noi răsărind la orizont minunata cetate de aur către care Isus ne conduce?
 Fie ca această perspectivă să ne întărească în mersul şi în lupta credinţei creştine!
Viteazul Eleazar s-a luptat cu filistenii ca să păzească un ogor cu orz. El ne aminteşte de acei slujitori ai Domnului care au avut de luptat pentru asigurarea hranei poporului lui Dumnezeu. Unii au fost nevoiţi să se angajeze în controverse dure cu adversarii adevărului. Se cuvine să le fim foarte recunoscători şi să fim gata, la rândul nostru, să apărăm doctrina sănătoasă pe care ei au păstrat-o pentru noi (Iuda 3).

27 august 2013

Ce mare har !

Ce mare har sa poti vedea
Cu ochii tai lumina,
Dar mult mai mare har tu ai,
Cand ti-e iertata vina!
Ce mare har, ce mare har
Sa ai iertata vina!

Ce mare har sa poti s-auzi
Cu-a ta ureche cantul,
Dar mult mai mare har tu ai
Cand poti s-auzi Cuvantul!
Al lui Isus, al lui Isus,
Auzi tu azi Cuvantul!

Ce mare har sa poti sa gusti
Din roade de tot felul,
Dar mult mai mare har tu ai
Cand gusti ce bun e Domnul!
Ce mare har, ce mare har
Sa stii ce bun e Domnul!

Ce mare har sa poti sa-L simti
Pe Domnul ca si Toma
Dar mult mai mare har tu ai
Crezand în El acuma!
Fara sa-L vezi, fara sa-L vezi,
Sa crezi în El acuma!

Ce sa fac ca sa fiu fericit?

E liniste totala la birou. Mi-am deschis Biblia sa citesc ceva.De inceput m-am gandit la Proverbe 27, fiind azi 27.08. Acest capitol incepe cu urmatorul verset: 
"Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi"
Ne-am gandit vreoadata ca ziua de maine s-ar putea sa nu mai fim?
In fiecare zi auzim atatea vesti nu tocmai placute, Ba a murit "X", ba a murit "Y", dar ne-am gandit ca vine o zi, in care un asemenea anunt va anunta si moartea ta sau a mea?
Traim pe pamant cautand fericirea. Ne alimentam cu iluzii si vise care mai de care sperand ca vom fi fericiti. Zi de zi moartea secera sute de oameni, dar noi ne vedem mai departe de drum cu aceeasi speranta in noi...."intr-o zi voi fi pe deplin fericit".
Ce ar trebui sa ai in viata ca sa fii fericit? Sau ce te-ar face cu adevarat fericit?
Nu toti au aceeasi ordine si prioritate in viata. Unii se considera fericiti doar daca au bani, altii considera ca o familie numeroasa si sanatoasa este o adevarata fericire, si cred ca acest lucru te poate face fericit intr-o oarecare masura. O alta categorie de oameni se considera fericiti doar daca au o cariera de succes, au un nume sau o anumita pozitie sociala.

Din Scriptura stim  ca oricate bogatii am avea, oricat de realizati am fi pe plan pamantesc, aici pe pamant nu vom fi pe deplin fericiti. In Psalmul 49: 16-19, unul din fii lui Core scrie,
Nu te teme când se îmbogăţeşte cineva şi când i se înmulţesc vistieriile casei;
 căci nu ia nimic cu el când moare: vistieriile lui nu se coboară după el.
Să se tot creadă omul fericit în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe care şi le face, căci tot în locuinţa părinţilor săi va merge şi nu va mai vedea lumina niciodată.
Oare exista cu adevarat oameni fericiti?
Sa fie fericirea  doar o iluzie ?  Poate te intrebi: ce sa fac ca sa fiu fericit?

Iata ca avem si raspunsul in Psalmul 128, trebuie doar sa ne dorim sa fim fericiti.
 Ferice de oricine se teme de Domnul şi umblă pe căile Lui!
 Căci atunci te bucuri de lucrul mâinilor tale, eşti fericit şi-ţi merge bine.
 Nevasta ta este ca o viţă roditoare înăuntrul casei tale; copiii tăi stau ca nişte lăstari de măslin împrejurul mesei tale.
 Aşa este binecuvântat omul care se teme de Domnul.

Vrei sa fii fericit? Teme-te de Domnul si umbla pe caile LUI, si-atunci vei fi fericit, pentru ca El te va face fericit !


El n-are nimic în Mine!

Ioan 14:30
Nu voi mai vorbi mult cu voi; căci vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în Mine
Ce categoric si ce sigur a spus Isus, El n-are nimic în Mine!
Noi...? Noi cat de siguri suntem de acest lucru?
Putem afirma ca stapanitorul acestei lumi nu are nimic in noi?
 Astazi diavolul isi desfasoara activitatea pe pamant. Pamantul este scena perfecta unde el isi joaca rolul. Este asemeni unui film, unde exista un  rol principal si  mai cativa in roluri de baza, iar  la realizarea acestui film,  este nevoie de mai multi actori, mici sau mari.Noi suntem actorii !
Putem refuza rolul sau il putem accepta. Viata noastra va fi influentata de aceasta decizie.
Candva....si eu am  jucat in acest  rol mizerabil, dar a venit o zi in care am parasit scena pacatului, si astazi dau slava Domnului ca nu mai sunt roaba acestui stapanitor Satan, nu mai stau la dispozitia lui, pentru ca ISUS m-a eliberat.
Astazi si tu poate inca nu ai parasit aceasta scena...e momentul in care trebuie sa il refuzi. Care sunt lucrurile  prin care acest stapanitor  mai are influenta asupra ta? Fa-ti o analiza a vietii tale si mediteaza!
Trebuie sa il parasesti si sa te intorci cu adevarat la Dumnezeu.

Hrana ta zilnica!

27 August
1 Cronici 10.1-14
De acum înainte, Cronicile reiau istoria lui David şi a succesorilor lui, începând cu moartea lui Saul. Dar relatarea va prezenta multe diferenţe faţă de ceea ce găsim în cărţile Samuel şi Împăraţi. Unele fapte sunt adăugate; asupra altora se păstrează tăcere. Fiecare dintre aceste variaţii corespunde scopului pe care Dumnezeu Şi 1-a propus scriind din nou această istorie, sub un alt unghi de vedere: cel al harului Său suveran. Din acelaşi motiv, El ne-a dat de patru ori în cele patru evanghelii istoria Fiului Său, ca să-L putem privi în diferitele Lui glorii.
Astfel, n-ar trebui să ne obosească citirea din nou a relatărilor cu care ne-am familiarizat, ci, mai degrabă, să căutăm să remarcăm ceea ce Duhul adaugă şi ceea ce El omite intenţionat.
Să nu ne descurajăm, ci, mai degrabă, să ne bucurăm să auzim repetat că Dumnezeu a terminat cu omul în carne (în natura sa cea veche). Saul este prin aceasta o imagine a rasei sale. Cade sub mâna filistenilor şi i se ia totul pe muntele Ghilboa. Ruinarea îi este terminată, i se constată moartea: şi acestea înainte să apară pe scenă David, omul care răspunde gândurilor divine, imagine a Domnului Isus.

Fiţi treji şi vegheaţi!

In ultima vreme incepand cu emisiunile radio, emisiunile tv, mesajele in biserici, toate...toate ne vestesc  apropierea marelui eveniment,
"REVENIREA LUI HRISTOS"
Cu toti asteptam aceea zi mareata!
In casa vorbim tot mai mult despre acest eveniment, pregatesc copilul pentru acest lucru si ii explic, conform Scripturii. Ma bucur ca manifesta un interes atat de mare si zilnic imi pune tot mai multe intrebari.Este mic, nu stiu cat intelege de bine, dar vrea sa stie ordinea cronologica in care se vor desfasura acestea. Ieri la  pranz, in timp ce pregateam servirea masei, mi-a spus un lucru care m-a surprins, oarecum.
"Mami, sti ce cred eu...Cred ca nu voi implini 16 ani si vine rapirea" 
De unde intrebarea aceasta? Nimeni nu stie cand va fi, dar avem semnele care ne vestesc ca venirea LUI se apropie. Din ceea ce eu ii citeam si ceea ce vede si el ca se intampla!
Am citit  mai multe stiri despre  Egipt, Siria,Israel....Ori un copil la 11 ani incepe sa constientizeze acest lucru.
Ma intreb, oare noi adulti nu realizam?
Citisem o istorioara despre niste hoti care a planuit sa sparga o banca. Din cauza multimii de bodyguarzzi si camerelor de filmat era imposibil ca sa realizeze acest plan.Numai ca hotii si-au folosit la maxim creierul ca sa poata face acest lucru.Au platit un vanzator de ziare si l-au trimis sa-si faca publicitate in banca.Intrase vanzatorul ambulant si incepuse sa strige: "cumpara ziarul, stiri proaspete, cumparati cele mai  proaspete stiri..."
Imediat  bodyguarzzi au venit la el sa-l opreasca, spunandu-i ca nu si-a ales cel mai bun loc de reclama.Cu toate acestea el incepu sa strige mai tare, asa ca au venit si cei care supravegheau  camerele video.In acest timp hoti au profitat de acest incident si au atacat seifurile.

La fel procedeaza si diavolul.Ca sa isi puna planul in aplicare se foloseste de  orice mijloc, foloseste orice strategie ca sa ne distraga atentia, foloseste tot arsenalul pe care il are, se foloseste de anumite persoane care sa ne captiveze in vreun fel, iar mai apoi cand ochii nostri sunt indreptati spre "noul" care a aparut in preajma nostra, cand pierdem din ochi TINTA DIVINA, atunci se strecoara si ne infasoara atat de lesne, incat nici nu realizam si devenim captivii lui.
Captivi si inrobiti !
Apare dintr-o data o ravna deosebita pentru materialism, brusc apar alte interese, apar alte preocupari, si prinsi in mijlocul acestor lucruri, nici nu realizam cat de mult ne indepartam de Dumnezeu. De fapt si scopul diavolului este acelasi. Niciodata nu va veni diavolul la un crestin sa spuna: "nu mai merge la biserica". Nu, el nu vine asa, el este mult prea  siret. Dar va avea insa grija intotdeauna de un crestin sa il atraga si sa il departeze de biserica si de Dumnezeu prin alte metode.Metode mult mai "elegante". Ba ii ofera ceva extraordinar de necesar si de util, ba ii ofera ceva tentant in fata caruia nu poti rezista, dar prin toate acestea te departeaza de preocuparea principala, te deconecteaza de la sursa, de la sursa divina.
1 Petru 5:8
Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită.
"Da tarcoale"....asta inseamna ca in orice clipa e in jurul nostru si cauta prilejul de a patrunde in inima noastra.Daca nu veghem, riscul este ca nici macar sa nu-i sesizam intrarea in inima noastra.
Astazi traim vremurile din urma si toate aceste semne prezentate in cartea  2 Timotei 3 se implinesc sub ochii nostri. De-aceea cel mai bun sfat pe care il avem in acest verset, din 1 Petru este:
Fiţi treji şi vegheaţi!


26 august 2013

Hrana ta zilnica !

26 August
1 Cronici 9.17-34
Alţi leviţi sunt menţionaţi în capitolul 9. Aceştia sunt uşierii. Funcţia lor este foarte importantă. Ea poate fi rezumată printr-o scurtă poruncă de care Domnul ne reaminteşte într-o mică parabolă: „Şi (stăpânul) arată fiecăruia lucrarea sa şi porunceşte portarului să vegheze" (Marcu 13.34).
Veghere asupra vaselor şi a uneltelor, asupra jertfelor, asupra hranei, asupra accesului în Casă! Cu câtă grijă aduceau aceşti leviţi uneltele pe care aveau misiunea să le păzească, numărându-le şi renumărându-le! (v.28; citiţi şi 2 Cor. 8.20,21). Acest serviciu corespunde în Noul Testament cu cel al supraveghetorilor, păstorilor sau bătrânilor. Ei sunt cei care, în mod particular, au avut şi încă au în grijă sufletele şi menţinerea doctrinei sănătoase în adunări. 
Este un serviciu de încredere şi de onoare, pentru care ei vor avea de dat socoteală la venirea Domnului!
Aceşti uşieri erau descendenţii lui Core răzvrătitul (Numeri 16). Dar ei au preferat să fie uşieri la pragul casei Dumnezeului lor, decât să locuiască în „corturile răutăţii", cum făcuse tatăl lor. Ne amintim de frumosul Psalm 84 compus de aceşti fii ai lui Core: „Cât de plăcute sunt locaşurile Tale, Doamne al oştirilor ... căci mai mult face o zi în curţile Tale decât o mie în altă parte" (Psalmul 84.1,10). Cui a încredinţat Dumnezeu grija casei Lui, a adunării? Acelora care sunt legaţi de ea şi care-L iubesc (Ioan 21.15-17).

25 august 2013

Taria mea !

Tăria mea, tăria mea
Ești Tu, ești Tu, Părinte
Prin încercarea cea mai grea 
Cu Tine merg 'nainte.
Tăria mea, tăria mea
Prin încercarea cea mai grea 
Cu Tine merg 'nainte.

Tăria mea, tăria mea
Ești Tu, ești Tu, Isuse
Când mi-e rănită inima
Tu-mi dai puteri nespuse.
Tăria mea, tăria mea
Când mi-e rănită inima
Tu-mi dai puteri nespuse.

Tăria mea, tăria mea
Ești Tu, o Duh de viaţă
Prin Tine am și voi avea
Izbândă mai măreaţă.
Tăria mea, tăria mea
Prin Tine am și voi avea
Izbândă mai măreaţă.

Tăria mea, tăria mea
Mă-nchin , mărire Ţie!
Cu Tine mă voi lăuda
Și-acum și-n veșnicie.
Tăria mea, tăria mea
Cu Tine mă voi lăuda
Și-acum și-n veșnicie.

Hrana ta zilnica !

25 August
1 Cronici 6.1-3 şi 48-65
Capitolul 6, consacrat fiilor lui Levi şi preoţilor, fii ai lui Aaron, este perechea capitolului 3, în care erau prezentaţi împăraţii Este vorba despre familiile privilegiate din Israel. Dar, când ajungem la poporul de astăzi al lui Dumnezeu, aceste funcţii reprezintă partea fiecărui credincios. Apostolul Petru ne reaminteşte că „voi ... sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească ... ca să vestiţi virtuţile Celui care v-a chemat" (1 Petru 2.9; vezi şi Apocalipsa 1.6). Să ne exprimăm rugăciunile înaintea Domnului şi să vestim virtuţile Lui şi altora, iată care este dublul serviciu al credinciosului! Leviţii ne amintesc de aceasta. Unii erau desemnaţi să cânte (v. 31-33). Alţii slujeau în casa lui Dumnezeu sub îndrumarea lui Aaron şi a fiilor lui (v. 48, 49).
1 Cronici 7 si 8
In cap. 7 şi 8, vin genealogiile lui Isahar, Beniamin, Neftali şi a celeilalte jumătăţi din seminţia lui Manase, iar în final genealogiile lui Efraim şi Aşer. Să remarcăm neglijenţa lui Neftali, o seminţie atât de puţin preocupată de privilegiile ei, încât întreaga ei istorie nu necesită decât un scurt verset pentru a fi amintită în cartea lui Dumnezeu (7.13). 
Subliniem cu această ocazie şi interesul pe care trebuie să-1 acordăm istoriei Bisericii şi aducerii-aminte a celor care i-au fost conducători credincioşi, deoarece majoritatea suntem moştenitorii lor spirituali şi trebuie să fim responsabili.