14 Februarie
1 Samuel 3.1-21
Din fragedă copilărie, Samuel a aparţinut Domnului şi
I-a slujit. Dar îi lipsea cunoaşterea personală a Domnului şi mesajul Cuvântului
Său (v. 7). Este posibil ca cineva să fie mântuit, să se bucure
de aceasta şi totuşi să nu-L cunoască în mod personal pe Mântuitorul. Aşa
a fost cazul cu Iov, cel care a trebuit să mărturisească: „Auzisem de Tine cu
auzul urechii, dar acum ochiul meu Te vede" (Iov 42.5).
Este probabil cazul multor tineri creştini. Ei trebuie să-I ceară Domnului Isus
să li Se facă cunoscut tot mai mult.
Dumnezeu vorbeşte!
Nu prin viziuni, ca în trecut, ci
prin Sfânta Scriptură, care se adresează fiecăruia. Trebuie să o citim ca şi
cum ar fi fost scrisă numai pentru noi. Atitudinea lui Samuel
este cea pe care trebuie s-o adoptăm de fiecare dată când ne deschidem Bibliile
-„Vorbeşte, Doamne, pentru că robul Tău ascultă" (v.9). De asemenea,
trebuie să fim gata să facem orice ne va spune Domnul. Da, acest frumos răspuns
al lui Samuel ne invită să ne punem pe noi -înşine complet la dispoziţia
Domnului, întrebându-L, asemeni lui Saul imediat după convertirea sa, „Ce să
fac, Doamne?" (Fapte 22.10).
Eli aude
toate cuvintele solemne pe care i le rosteşte cu grijă tânărul slujitor. Se
supune şi el îndată: „Este Domnul: să facă ce este bine în ochii Săi!" (v.
18)
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu